Connect with us

U.E.

Primarul din Cluj-Napoca, Cugir și Sectorul 3 din București, membrii ai CoR, vor dezbate, la Bruxelles, viitorul politicii de coeziune în cea de-a 136-a sesiune plenară organizată de Comitetul European al Regiunilor

Published

on

© EPP Cor Groupt (Twitter)/ © Calea Europeană - Zaim Diana

Corespondență din Bruxelles

În perioada 8-9 octombrie, Comitetul European al Regiunilor (CoR) va organiza cea de-a 136-a sesiune plenară cu membrii săi,  care vor dezbate viitorul politicii de coeziune a UE cu președintele de dezvoltare regională al Parlamentului European, Younous Omarjee, viitorul buget pe termen lung al UE cu Comisar Oettinger și tranziția ecologică și digitală cu Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene.

Ieri, plenul a început cu sesiunea oficială de deschidere a celei de-a 17-a săptămâni europene a regiunilor și orașelor (#EURegionsWeek). Trebuie menționat faptul că în această săptămână se desfășoară și cel mai mare eveniment de dezvoltare regională din Europa, unde participă peste 600 de politicieni europeni și tineri aleși locali.

Citiți și: Începe ”EU Regions Week”, cel mai mare eveniment de dezvoltare regională din Europa. Peste 600 de politicieni europeni și tineri aleși local vor dezbate viitorul Europei și politica regională

În această sesiune plenară vor avea loc trei mari dezbateri, și anume: DEZBATERE  privind politica de dezvoltare regională după 2020, DEZBATERE privind evoluțiile din cadrul negocierilor interinstituționale referitoare la Cadrul Financiar Multianual și de asemenea DEZBATERE privind tranzițiile digitale și ecologice: Cum pot fi asigurate coeziunea și solidaritatea pentru toți? 

Delegația României la Comitetul European al Regiunilor este și ea prezentă în această săptămână la Bruxelles. Potrivit agendei, primarul din orașul Cugir, Adrian Teban, membru al CoR din 2017, va prezenta opinia despre ”O mai bună comunicare în ceea ce privește politica de coeziune”, fiind raportor al Comisiei COTER  VI-053 din CoR. 

Citiți și: Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor: Politica de coeziune, principala politică de investiții a UE, este un ”instrument al viitorului”

În timpul sesiunii plenare sunt așteptate mai mult intervenții din partea primarilor români, fiind prezenți la Bruxelles, atât primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, cât și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele delegației române a membrilor din CoR. 

Aceste intervenții vor fi transmise live pe pagina de Facebook a redacției Calea Europeană.

 


INFORMAȚII SUPLIMENTARE despre POLITICA de COEZIUNE

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale.

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Cel mai recent eurobarometru privind conștientizarea și percepția politicii europene de către cetățeni arată că marea majoritate a europenilor (81 %) consideră că proiectele finanțate de UE au un impact pozitiv asupra vieții lor, atunci când sunt la curent cu aceste proiecte (doar 40 %).

În România 49% dintre cetățeni știu și au auzit despre un proiect co-finanțat cu fonduri europene, un procent peste media europeană și mai mare decât cel din 2017 (44%). Însă, 61% dintre români nu știu sau nu au auzit despre existența proiectelor finanțate cu bani europeni.

© Eurobarometru

 

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat actualizarea noii Strategii industriale 2020 pentru o piață unică mai puternică, îndeosebi în perioade de criză

Published

on

Comisia Euopeană a adoptat azi, 5 mai, actualizarea strategiei industriale a Uniunii Europene pentru a se asigura că obiectivele sale îndrăznețe din acest domeniu sunt adaptate în întregime la noile circumstanțe ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și contribuie la punerea în mișcare a tranziției către o economie mai sustenabilă, digitală, rezilientă și competitivă la nivel mondial, potrivit comunicatului oficial al Executivului. 

Strategia actualizată reafirmă prioritățile stabilite în comunicarea din martie 2020, publicată cu o zi înainte ca OMS să declare epidemia de COVID-19 drept pandemie, și, totodată, aplică lecțiile învățate în urma crizei pentru a da avânt redresării și pentru a mări autonomia strategică deschisă a Uniunii Europene.

Strategia propune noi măsuri menite să consolideze reziliența pieței unice, îndeosebi în perioade de criză. Ea abordează necesitatea de a înțelege mai bine relațiile de dependență din anumite domenii strategice cheie și prezintă un set de instrumente pentru reducerea acestor dependențe. Ea oferă și noi măsuri de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale. Ea răspunde, totodată, apelurilor de a identifica și monitoriza principalii indicatori ai competitivității economiei UE în ansamblu: integrarea pieței unice, creșterea productivității, competitivitatea internațională, investițiile publice și private și investițiile în cercetare și dezvoltare.

Strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar și măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât și firmelor nou-înființate, posibilitatea de a îmbrățișa dubla tranziție. Comisia intenționează să îl numească pe Vazil Hudák în calitate de reprezentant pentru IMM-uri. Numirea sa este în curs de finalizare.

Tot astăzi, Comisia a adoptat propunerea de regulament privind subvențiile străine care denaturează piața unică. Aceasta este un element-cheie pentru concretizarea strategiei industriale europene prin asigurarea unor condiții concurențiale egale și prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive.

Strategia industrială actualizată publicată astăzi se axează pe următoarele domenii-cheie:

Consolidarea rezilienței pieței unice
Piața unică a fost pusă la grea încercare de restricțiile la nivelul aprovizionării, de închiderea frontierelor și de fragmentarea generate de pandemia de COVID-19. Criza a scos în evidență nevoia extrem de importantă de a menține libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței unice, precum și necesitatea de a conlucra la consolidarea rezilienței acesteia la perturbări. În acest scop, Comisia va lua, printre altele, următoarele măsuri:

  • va propune un instrument pentru situații de urgență al pieței unice – o soluție structurală pentru asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor în cazul unor crize viitoare. Instrumentul va garanta mai multă transparență și solidaritate și va contribui la soluționarea deficitelor de produse critice prin accelerarea punerii la dispoziție a acestor produse și prin consolidarea cooperării în materie de achiziții publice;
  • va veghea la respectarea deplină a prevederilor din Directiva privind serviciile pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile existente, inclusiv obligația de notificare, în vederea identificării și eliminării unor potențiale noi bariere;
  • va întări supravegherea pe piață a produselor, oferind autorităților naționale sprijin pentru a-și mări capacitatea și pentru a accelera digitalizarea inspectării produselor și a colectării de date;
  • va mobiliza investiții semnificative pentru a sprijini IMM-urile, va concepe și va implementa sisteme de soluționare alternativă a litigiilor pentru a elimina întârzierile în efectuarea plăților către IMM-uri, precum și pentru a oferi măsuri de combatere a riscurilor de insolvență care afectează IMM-urile.

Reducerea dependențelor strategice ale UE

Deschiderea către comerț și investiții este un punct forte și o sursă de creștere și de reziliență pentru UE, care este un importator și exportator major. Pandemia a avut însă ca rezultat și o conștientizare pe scară mai largă a necesității de a analiza și de a soluționa dependențele strategice, atât tehnologice, cât și industriale. În consecință, Comisia:

  • a efectuat o analiză „de jos în sus” bazată pe date despre comerț: dintre cele 5 200 de produse importate în UE, o analiză inițială a identificat 137 de produse (care reprezintă 6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) din ecosisteme sensibile, față de care UE este foarte dependentă – mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) și din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum și în ceea ce privește alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transformări verzi și digitale. 34 de produse (care reprezintă 0,6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) sunt potențial mai vulnerabile, dat fiind eventualul lor potențial scăzut de ulterioare diversificare și înlocuire cu producția UE. Din analiză a reieșit că și în domeniul tehnologiilor avansate există o serie de provocări și dependențe;
  • prezintă rezultatele a șase bilanțuri aprofundate în domeniul materiilor prime, bateriilor, principiilor active, hidrogenului, semiconductorilor, tehnologiilor de tip cloud și tehnologiilor de vârf, oferind informații suplimentare despre originea dependențelor strategice și impactul acestora;
  • va lansa o a doua etapă de revizuire a potențialelor dependențe în domenii-cheie, inclusiv în ceea ce privește produsele, serviciile sau tehnologiile esențiale pentru dubla tranziție, precum sursele regenerabile de energie, stocarea energiei și securitatea cibernetică, și va dezvolta un sistem de monitorizare cu ajutorul Observatorului pentru tehnologii critice al Comisiei;
  • depune eforturi în vederea diversificării lanțurilor de aprovizionare internaționale și a încheierii de parteneriate internaționale pentru a spori gradul de pregătire pentru situații de criză;
  • sprijină noile alianțe industriale în domenii strategice în care astfel de alianțe ar fi cel mai bun instrument de accelerare a unor activități care nu s-ar dezvolta altfel. Se va sprijini crearea de alianțe industriale atunci când acestea atrag investitorii privați pentru a discuta noi parteneriate și modele de afaceri într-un mod deschis, transparent și loial și atunci când au un potențial de inovare și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. Alianțele oferă o platformă care, în principiu, este amplă și deschisă și vor acorda o atenție deosebită incluziunii firmelor nou-înființate și IMM-urilor.Comisia pregătește lansarea Alianței pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și a Alianței pentru date industriale, tehnologii de vârf și tehnologii de tip cloud și are în vedere pregătirea unei Alianțe pentru lansatoare, precum și a unui sistem de aviație cu emisii zero;
  • sprijină eforturile statelor membre de a-și pune laolaltă resursele publice prin intermediul proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) în domenii în care piața nu poate face, de una singură, inovații revoluționare, putând fi oferit sprijin din bugetul UE;
  • anunță o strategie și o posibilă modificare legislativă pentru o poziție mai puternică de lider în ceea ce privește stabilirea de standarde, inclusiv în domeniul serviciilor pentru întreprinderi, lucrând totodată în mod deschis cu alte părți în domenii de interes reciproc.

Accelerarea dublei tranziții
Strategia industrială 2020 a anunțat acțiuni de sprijinire a tranziției verzi și digitale a industriei UE, însă pandemia a afectat drastic viteza și amploarea acestei transformări. Prin urmare, Comisia creionează o serie de măsuri noi de sprijinire a argumentelor economice în favoarea dublei tranziții verzi și digitale, prin:

  • definirea unor parcursuri de tranziție împreună cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și alte părți interesate, acolo unde este necesar, începând cu turismul și cu industriile mari consumatoare de energie. Aceste parcursuri ar putea oferi o înțelegere mai aprofundată, la toate nivelurile, a amplorii, costurilor și condițiilor acțiunilor necesare pentru a sprijini dubla tranziție a celor mai relevante ecosisteme, având ca rezultat un plan executabil în favoarea unei competitivități sustenabile;
  • asigurarea unui cadru de reglementare coerent pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al Europei și a dezideratelor pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, inclusiv prin accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie și prin asigurarea accesului la energie electrică decarbonizată, disponibilă din abundență, la prețuri rezonabile;
    punerea la dispoziția IMM-urilor a unor consilieri în materie de sustenabilitate și sprijinirea modelelor de afaceri bazate pe date pentru a valorifica la maximum dubla tranziție verde și digitală;
  • realizarea de investiții în vederea perfecționării și a recalificării pentru a sprijini dubla tranziție.
  • Totodată, revizuirea aprofundată a normelor UE în materie de concurență, aflată în derulare, urmărește să asigure că aceste norme pot sprijini dubla tranziție verde și digitală în beneficiul cetățenilor europeni, într-un moment în care peisajul concurențial mondial suferă, la rândul său, schimbări fundamentale;

 „Prin strategia industrială actualizată pe care o prezentăm astăzi vrem să ne asigurăm că industriile europene au tot ce le trebuie ca să pună în mișcare dubla transformare digitală și verde a economiei, asigurând, totodată, competitivitatea acestor industrii, inclusiv în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Această strategie necesită noi investiții, în oameni, în tehnologii și într-un cadru de reglementare adecvat, care să garanteze echitatea și eficiența. Prin sprijinul oferit instrumentelor-cheie pe care le avem deja la dispoziție și prin extinderea sferei lor de cuprindere arătăm azi că am desprins o serie de învățăminte și ne reafirmăm angajamentul de a colabora cu actorii economici din întreaga Europă”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

„În perioadele de criză este imperios necesar să dispunem, la nivel mondial, de lanțuri de aprovizionare reziliente, deoarece ele contribuie la absorbția șocurilor și la accelerarea redresării. Odată cu ieșirea din pandemia de COVID-19, strategia noastră industrială actualizată urmărește să asigure Europei poziția de lider industrial mondial, conferindu-i un avantaj competitiv în domeniul tehnologiilor digitale și verzi. Vom căuta să cooperăm, ori de câte ori va fi posibil, cu parteneri care ne împărtășesc viziunea, pentru a sprijini comerțul deschis, echitabil și bazat pe norme, pentru a reduce dependențele strategice și pentru a dezvolta noi standarde și reglementări, toate acestea fiind esențiale pentru forța noastră economică. În același timp, suntem pregătiți să acționăm autonom ori de câte ori va trebui să ne apărăm de practicile neloiale și să protejăm integritatea pieței unice”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

„Acum începe adevărata revoluție industrială, dar dacă și numai dacă realizăm investițiile potrivite în tehnologii-cheie și stabilim condițiile-cadru adecvate. Europa își oferă mijloacele de a obține o industrie inovatoare, curată și rezilientă, care să ofere locuri de muncă de calitate și care să dea IMM-urilor șansa de a prospera chiar și în timpul procesului de redresare”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

Context

Actualizarea strategiei industriale 2020 a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii Europene din septembrie 2020. Comunicarea de astăzi răspunde și apelului liderilor UE de a se urmări o politică industrială europeană îndrăzneață pentru ca industria europeană să devină mai sustenabilă, mai verde, mai competitivă la nivel mondial și mai rezilientă. Liderii UE au invitat, deopotrivă, Comisia să identifice dependențele strategice, în special în ecosistemele industriale cele mai sensibile, cum ar fi în domeniul sănătății, și să propună măsuri de reducere a acestor dependențe.

Comunicarea prezentată astăzi este însoțită de trei documente de lucru ale serviciilor Comisiei: Raportul anual privind piața unică 2021, care analizează situația actuală a economiei europene pe baza unei evaluări a 14 ecosisteme industriale, evaluează progresele înregistrate în punerea în aplicare a pachetului industrial din 2020 și prezintă un set de indicatori-cheie de performanță pentru monitorizarea progreselor viitoare, o analiză a dependențelor și capacităților strategice ale Europei, însoțită de un bilanț aprofundat într-o serie de domenii strategice și un document referitor la un sector siderurgic european competitiv și curat, care analizează provocările cu care se confruntă industria și setul de instrumente UE disponibil.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis merge în Portugalia: Președintele participă la Summitul social al UE, la reuniunea Consiliului European și la Summitul UE – India

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va participa în perioada 7 – 8 mai, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum și la Summitul UE-India, în format de videoconferință, cu premierul Indiei, Narendra Modi, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Summitul social de la Porto, organizat la inițiativa președinției portugheze a Consiliului UE, are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Evenimentul își propune să traseze prioritățile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale.

Președintele Klaus Iohannis, care în urmă cu doi ani, la 9 mai 2019, găzduia la Sibiu primul summit al liderilor UE organizat de Ziua Europei, va avea o intervenție în cadrul celei de-a doua sesiuni tematice a Summitului privind competențele și inovarea, panelul “Educație, aptitudini și inovare”.

De altfel, principalul proiect politic al șefului statului – România Educată – a fost inclus în dimensiunea Planului Național de Redresare și Reziliență, cu o alocare de peste 3 miliarde de euro.

Potrivit Politico Europe, liderii europeni vor adopta la Porto o declarație prin care se vor angaja că dimensiunea socială a politicilor europene va fi “un element fundament al redresării”, urmând a fi menționate angajamente în direcția luptei împotriva excluziunii sociale și eradicarea sărăciei. De asemenea, liderii europeni ar putea să manifeste susținere pentru elaborarea “unui set alternativ de indicatori pentru a măsura progresul economic, social și de mediu, adițional indicatorului Produsului Intern Brut ca măsură de bunăstare pentru o creștere incluzivă și durabilă”.

În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, subiectele abordate se vor referi la relațiile dintre Uniunea Europeană și India, în perspectiva Summitului informal UE – India, precum și la elemente referitoare la gestionarea pandemiei de COVID-19.

Summitul UE-India are în vedere tematici care vizează consolidarea cooperării în efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, reafirmarea interesului ambelor părți față de continuarea dezvoltării legăturilor comerciale, promovarea multilateralismului eficient, consolidarea cooperării în ceea ce privește principalele provocări în materie de politică externă și securitate, precum și încurajarea cooperării în domeniul conectivității.

Este avută în vedere agrearea unei Declarații politice comune UE-India, axate în principal pe aspecte legate de combaterea pandemiei de COVID-19 şi redresarea socio-economică durabilă și digitală.

Summitul UE-India are loc și în contextul în care India se confruntă cu o recrudescență a pandemiei de COVID-19, România numărându-se printre cele șase țări UE care au trimis în India un transport de urgență cu echipament medical, după ce autoritățile indiene au cerut ajutor prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Piața unică: Comisia Europeană a propus un nou regulament menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice și să elimine lacunele în materie de reglementare, fiind un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot miercuri, prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera, informează Comisia Europeană printr-un comunicat

Propunerea legislativă a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață.

„Europa este o superputere în domeniul schimburilor comerciale și al investițiilor. În 2019, stocul de investiții străine directe a depășit 7 mii de miliarde EUR. Deschiderea pieței unice este cel mai mare atu al nostru, însă deschiderea trebuie să fie însoțită de echitate. De peste 60 de ani, avem un sistem de control al ajutoarelor de stat pentru a împiedica apariția unei curse a subvențiilor între statele membre, iar astăzi adoptăm o propunere pentru a putea contracara și subvențiile străine care denaturează concurența. Este cu atât mai important să asigurăm condiții de concurență echitabile în aceste vremuri dificile, pentru a sprijini redresarea economiei UE”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenței.

„Fenomenul dăunător al avantajelor inechitabile acordate prin intermediul subvențiilor afectează de mult timp concurența internațională și de aceea am decis ca lupta împotriva unor astfel de practici neloiale să constituie o prioritate. Acestea denaturează piețele și oferă avantaje competitive pe baza sprijinului primit, și nu pe baza calității și a capacității de inovare a produselor în cauză. Propunerea prezentată astăzi vine în completarea eforturilor noastre internaționale în această privință. Regulamentul propus va asigura condiții de concurență echitabile în cadrul UE și va încuraja schimbări pozitive, menținând totodată deschiderea care este vitală pentru forța noastră economică”, a punctat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv responsabil de economia în serviciul cetățenilor și de comerț.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton a subliniat că piața unică este extrem de competitivă și de atractivă pentru investitorii străini și pentru întreprinderile străine, dar deschiderea către lume are efectele dorite numai dacă normele sunt respectate de toți cei care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice, investesc în Europa sau depun oferte pentru proiecte finanțate din fonduri publice.

„Astăzi eliminăm o lacună din cadrul nostru de reglementare pentru a ne asigura că toate întreprinderile concurează în condiții de egalitate și că nimeni nu poate să pună în pericol condițiile de concurență echitabile și competitivitatea Europei prin intermediul subvențiilor străine care denaturează concurența. Remedierea acestei lacune va consolida reziliența Europei”, a adăugat acesta.  

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE.

Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Propunerea prezentată miercuri este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

În temeiul regulamentului propus, Comisia va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două instrumente bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței. Mai precis:

  • un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 de milioane EUR, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 de milioane EUR;
  • un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 de milioane EUR;
  • un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către Comisie. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către Comisie.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, Comisia poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedbackului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE.

În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, Comisia va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, Comisia va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO15 hours ago

A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care va avea loc și în România: 28.000 de soldați din 26 de țări se vor antrena în 12 țări NATO și partenere

JUSTIȚIE16 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Raportul GRECO spune că România este ”pe drumul cel bun”. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate

INTERNAȚIONAL16 hours ago

OMS și Germania înființează, la Berlin, un Centru de informaţii privind pandemiile şi epidemiile, cerând o ”resetare globală” a luptei împotriva pandemiilor

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România va dona Ucrainei 100.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

România donează Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin și oferă Chișinăului posibilitatea de a cumpăra 200.000 de doză pe lună la prețul negociat de Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană a adoptat actualizarea noii Strategii industriale 2020 pentru o piață unică mai puternică, îndeosebi în perioade de criză

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Klaus Iohannis merge în Portugalia: Președintele participă la Summitul social al UE, la reuniunea Consiliului European și la Summitul UE – India

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană a propus un nou regulament menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Șeful diplomației SUA, întâlniri cu omologii francez și german la Londra: Cooperarea transatlantică, esențială în fața acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei și Chinei

U.E.19 hours ago

Eurostat: Prețurile producției industriale au crescut în luna martie cu 1.2% în UE și cu 1.1% în zona euro. România a înregistrat o creștere de 1.6%

CHINA7 days ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.1 week ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending