Miniștrii de finanțe din cele 19 state membre ale zonei euro și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au decis vineri includerea Bulgariei și a Croației în cadrul Mecanismului ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.

Decizia a fost anunțată într-un comunicat al Băncii Centrale Europene. De asemenea, hotărârea a fost salutată și de Comisia Europeană.

Această decizie deschide calea primei extinderi a zonei euro din 2015, când Lituania a devenit a 19-a ţară care a adoptat moneda unică.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE (2021-2027) şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană, într-o încercare de a convinge statele din nord care susţin politici financiare riguroase, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, deși provocări în calea unui acord pot fi ridicate și de state precum Grecia, Ungaria sau Polonia, care nu sunt de acord cu anumite condiționalități de reformă și privind statul de drept.

“Am identificat cele șase obstacole ale unui posibil acord viitor. Și trebuie să găsim echilibrul potrivit pentru a ajunge la un acord politic final“, a spus Michel, enumerându-le: volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale și Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenții și împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilității de redresare și reziliență și aspectele de guvernanță și condiționalitate.

Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar. 

Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Verde european. Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim, informează Agerpres.

Ca un alt gest conciliant faţă de cele patru state reticente, Charles Michel propune începerea rambursării sumelor din fondul de redresare din anul 2026, nu din 2028, cum propusese Comisia.

În schimb, suma de 750 de miliarde de euro propusă de Comisie pentru acest fond, din care 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde credite, rămâne neschimbată şi în propunerea şefului Consiliului European. Respectivele patru state cer reducerea ponderii subvenţiilor în favoarea creditelor şi Charles Michel a recunoscut că încă sunt divergenţe majore la acest punct între statele membre. De asemenea, cele 560 de miliarde incluse în Facilitatea de redresare și reziliență vor rămâne intacte.

Citiți și DOCUMENT Surse europene: Propunerea președintelui Consiliului European privind redresarea economică a UE securizează alocările României pentru politica de coeziune

Dată fiind opoziţia unor state membre faţă de iniţiativa Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Charles Michel a propus atenuarea acestui mecanism, în schimbul sporirii finanţării pentru Biroul Procurorului Public European, printre altele.

De asemenea, statele membre ar urma să beneficieze în perioada 2021-2022 de 70% din sumele prevăzute în fondul de redresare, pe baza unui algoritm ce va ţine cont de rata şomajului, populaţia şi nivelul PIB-ului înainte de pandemie. Diferenţa de 30% ar urma să fie accesată începând din anul 2023 în funcţie de scăderea PIB-ului fiecărei ţări în 2020 şi 2021, ”pentru a exista o legătură reală între criză şi planul de redresare” şi pentru ca ”banii să meargă către sectoarele şi regiunile cele mai afectate” de pandemie, potrivit declaraţiei lui Michel.

Preşedintele Consiliului European mai propune ca o treime din ansamblul fondurilor să fie direcţionate către proiecte de combatere a schimbărilor climatice şi numai ţările care se angajează să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050 să poată avea acces la Fondul de Tranziţie Justă.

În propunerea lui Charles Michel mai regăsim menţinerea rabaturilor de care beneficiază statele contributoare nete, crearea unui fond de ajustare pentru Brexit în valoare de 5 miliarde de euro destinat susţinerii Irlandei, Belgiei şi altor ţări, regiuni şi industrii dintre cele mai afectate de ieşirea Marii Britanii din UE.

În ceea ce priveşte condiţiile pentru accesarea banilor din fondul de redresare, Michel propune ca statele membre să prezinte Comisiei Europene planuri de ”redresare şi rezilienţă” pentru perioada 2021-2023, elaborate conform recomandărilor Bruxelles-ului. Apoi, aceste planuri vor trebui aprobate de celelalte state membre prin majoritate calificată.

Michel va prezenta propunerea de compromis celor 27 şefi de stat şi de guvern la summitul european care va avea loc săptămâna viitoare.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta, ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor și legarea lor de criteriul privind statul de drept

Nu va exista un nou buget al UE dacă negocierile vor fi amestecate cu dezbaterile privind statul de drept, a avertizat vineri premierul ungar Viktor Orbán, la puțin timp după ce președintele Consiliului European, Charles Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind fondul de relansare economică și Cadrul Financiar Multianual.

Vorbind la postul de radio național Kossuth Rádió, liderul maghiar a spus că, dacă în deciziile de finanțare ale blocului sunt incluse argumente cu privire la statul de drept “nu va fi o repornire economică, nu va exista un buget, nu vor exista dezbateri finalizate”, informează Politico Europe.

Orbán a făcut aceste afirmații în contextul în care Comisia Europeană și Parlamentul European au cerut includerea unor condiționalități de acordare a fondurilor europene în baza respectării statului de drept. Comentariile sale vin să înăsprească situația tratativelor dintre liderii statelor membre înaintea summitului extraordinar din 17-18 iulie, considerat crucial în vederea atingerii unui acord asupra pachetului compus din instrumentul Next Generation EU de 750 de miliarde și Cadrul Financiar Multianual, care se ridică la 1.074 de miliarde, conform propunerii lui Charles Michel.

“Hai să lăsăm această dezbatere deoparte acum. Să rezolvăm problemele economice, să repornim economiile noastre, să începem să creăm locuri de muncă, apoi să putem continua dezbaterile privind statul de drept”, a spus Orbán în interviul său radio.

Ungaria, împreună cu Polonia, se confruntă în prezent cu procedurile articolului 7 din Tratatul UE în ceea ce privește riscul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat vineri propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.