Corespondență din Bruxelles
În perioada 8-9 octombrie, Comitetul European al Regiunilor (CoR) va organiza cea de-a 136-a sesiune plenară cu membrii săi, care vor dezbate viitorul politicii de coeziune a UE cu președintele de dezvoltare regională al Parlamentului European, Younous Omarjee, viitorul buget pe termen lung al UE cu Comisar Oettinger și tranziția ecologică și digitală cu Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene.
Ieri, plenul a început cu sesiunea oficială de deschidere a celei de-a 17-a săptămâni europene a regiunilor și orașelor (#EURegionsWeek). Trebuie menționat faptul că în această săptămână se desfășoară și cel mai mare eveniment de dezvoltare regională din Europa, unde participă peste 600 de politicieni europeni și tineri aleși locali.
Citiți și: Începe ”EU Regions Week”, cel mai mare eveniment de dezvoltare regională din Europa. Peste 600 de politicieni europeni și tineri aleși local vor dezbate viitorul Europei și politica regională
În această sesiune plenară vor avea loc trei mari dezbateri, și anume: DEZBATERE privind politica de dezvoltare regională după 2020, DEZBATERE privind evoluțiile din cadrul negocierilor interinstituționale referitoare la Cadrul Financiar Multianual și de asemenea DEZBATERE privind tranzițiile digitale și ecologice: Cum pot fi asigurate coeziunea și solidaritatea pentru toți?
Delegația României la Comitetul European al Regiunilor este și ea prezentă în această săptămână la Bruxelles. Potrivit agendei, primarul din orașul Cugir, Adrian Teban, membru al CoR din 2017, va prezenta opinia despre ”O mai bună comunicare în ceea ce privește politica de coeziune”, fiind raportor al Comisiei COTER VI-053 din CoR.
Citiți și: Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor: Politica de coeziune, principala politică de investiții a UE, este un ”instrument al viitorului”
În timpul sesiunii plenare sunt așteptate mai mult intervenții din partea primarilor români, fiind prezenți la Bruxelles, atât primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, cât și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele delegației române a membrilor din CoR.
Aceste intervenții vor fi transmise live pe pagina de Facebook a redacției Calea Europeană.
INFORMAȚII SUPLIMENTARE despre POLITICA de COEZIUNE
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții
Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.
În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.
România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.
Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale.
- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
- Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
- Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.
Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).
Cel mai recent eurobarometru privind conștientizarea și percepția politicii europene de către cetățeni arată că marea majoritate a europenilor (81 %) consideră că proiectele finanțate de UE au un impact pozitiv asupra vieții lor, atunci când sunt la curent cu aceste proiecte (doar 40 %).
În România 49% dintre cetățeni știu și au auzit despre un proiect co-finanțat cu fonduri europene, un procent peste media europeană și mai mare decât cel din 2017 (44%). Însă, 61% dintre români nu știu sau nu au auzit despre existența proiectelor finanțate cu bani europeni.

© Eurobarometru