Connect with us

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc: ”Democrația începe la nivel local, și trebuie pusă în practică nu doar o dată la 4 ani, ci constant”

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a subliniat în cadrul conferinței „A Soul for Europe, Berlin 2020” faptul că democrația începe la nivel local.

„Democrația începe la nivel local, și trebuie pusă în practică nu doar o dată la 4 ani, ci constant”, a scris Emil Boc pe pagina oficială de Facebook în urma evenimentului.

„Acesta a fost mesajul principal pe care l-am transmis în cadrul sesiunii online „Common responsibilities for a Europe bottom-up”, alături de exemplele de bune practici la nivel internațional ale Clujului, dar și de viziunea noastră pentru abordarea problemelor din aceste timpuri”, a mai adăugat Emil Boc.

La ediția aceasta A Soul for Europe – Berlin Conference au luat cuvântul și dl Luca Bergamo, viceprimarul Romei (Italia), dl Mohamed Ridouani, primarul din Leuven (Belgia), dl Krzysztof Soska, viceprimarul din Szczecin (Polonia), dna Katrine Nödtvedt, membră în Consiliul pentru cultură, diversitate și egalitate din Bergen (Norvegia), Jacek Jaskowiak, primar Poznan (Polonia), Maximilian Wonke, primar Panketal (Germania). În conferință participă și David Sassoli, Președintele Parlamentului European, cu un discurs privind Starea Uniunii.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

Published

on

© Ambasada Germaniei în România

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a declarat vineri că țara sa și Franța s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro atunci când Bucureștiul va îndeplini toate criteriile.

Ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape”, a afirmat Meier-Klodt într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omoloaga sa franceză, Laurence Auer, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

Diplomatul german a explicat că  Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă.

“Pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice”, a spus el.

“Această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE”, a subliniat acesta.

Cord Meier-Klodt a mai arătat că apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări.

“Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică”, a adăugat acesta.

România este singurul stat membru dintre țările UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat la 10 iunie anul trecut de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele Uniunii Economice și Monetare.

În ce privește dimensiunea integrării economice europene, în cadrul Summitului zonei euro în format extins care a avut loc la 11 decembrie anul trecut și care i-a reunit pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, a fost adoptată o Declarație a liderilor prin care este reafirmată importanța unui răspuns economic coordonat și rapid la provocările generate de pandemia de COVID-19, inclusiv pe baza progreselor deja obținute privind Uniunea Economică și Monetară și Uniunea Bancară.

Continue Reading

ROMÂNIA

România are noi ambasadori în Marea Britanie și în Rusia. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare pentru 12 șefi de misiuni diplomatice

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marți, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, între care noi ambasadorii ai țării noastre în Marea Britanie și în Rusia, parte a unui amplu proces de schimbare a șefilor de misiuni diplomatice care cuprinde 31 de posturi.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului i-a acreditat pe:

– Decret privind acreditarea domnului Răzvan Rotundu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Georgia, cu reședința la Tbilisi;

–  Decret privind acreditarea doamnei Brândușa-Ioana Predescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Bulgaria, cu reședința la Sofia;

– Decret privind acreditarea domnului Cristian Istrate în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Federația Rusă, cu reședința la Moscova;

– Decret privind acreditarea domnului Bogdan Mănoiu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Canada, cu reședința la Ottawa;

– Decret privind acreditarea domnului Sorin-Dan Mihalache în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Cipru, cu reședința la Nicosia;

– Decret privind acreditarea doamnei Daniela-Mariana Sezonov-Ţane în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în India, cu reședința la New Delhi;

–  Decret privind acreditarea domnului Dan-Adrian Bălănescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Indonezia, cu reședința la Jakarta;

–  Decret privind acreditarea doamnei Nineta Bărbulescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaysia, cu reședința la Kuala Lumpur;

–  Decret privind acreditarea domnului Daniel Cristian Ciobanu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Uzbekistan, cu reședința la Tașkent;

–  Decret privind acreditarea doamnei Daniela-Laura Popescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu reședința la Londra;

– Decret privind acreditarea domnului Marius-Gabriel Lazurca, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite Mexicane, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Nicaragua, în Republica El Salvador și în Republica Costa Rica, cu reședința la Ciudad de Mexico;

–  Decret privind acreditarea doamnei Camelia Ion-Radu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Peru, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Plurinațional al Boliviei, cu reședința la Lima.

Ca parte a acestui proces, șeful statului a semnat, la 22 decembrie, decretele privind acreditarea a șapte ambasadori români în străinătate, în Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Australia, Albania, Peru, Senegal și Paraguay.

Anterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 26 noiembrie 2020, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, inclusiv noii ambasadori ai României în Turcia, Olanda și la UNESCO.

Pe 11 septembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Ulterior, surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Citiți și Surse diplomatice: România propune un expert în controlul armamentelor ca ambasador la Moscova. Cine sunt 31 de noi ambasadori propuși de Klaus Iohannis

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a informat Comitetul Evreiesc American că România aproape a finalizat aprobarea primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi,  21 ianuarie 2021, la un dialog online cu reprezentanții conducerii Comitetului Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC),  una dintre cele mai prestigioase și importante organizații dedicate combaterii antisemitismului la nivel global. Conducerea AJC a fost reprezentată de către președintele Harriet Schleifer, președintele executiv David Harris și președintele de onoare John Shapiro, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

În cadrul discuției, ministrul afacerilor externe a abordat prioritățile de politică externă ale României, perspectivele Parteneriatului Strategic România-SUA, relațiile cu caracter strategic România-Israel, relațiile UE-Israel, precum și angajamentul României faţă de combaterea antisemitismului, xenofobiei și discriminării și pentru păstrarea memoriei Holocaustului.

În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a salutat activitatea AJC în sprijinul valorilor democratice fundamentale, acesta fiind un obiectiv prioritar al României, inclusiv în calitate de partener strategic al SUA, promotor ferm al relației transatlantice și de prieten al Israelului, cu care împărtășește o relație cu valențe strategice.

Totodată, ministrul român a reafirmat angajamentul constant al României în ceea ce priveşte asumarea trecutului şi respingerea și sancționarea oricărei forme de manifestare a antisemitismului, precum şi condamnarea negării şi distorsionării Holocaustului.

Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a informat că Guvernul României este în etapa finală a aprobării primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei Strategii. Totodată, a asigurat că România va continua și eforturile la nivelul UE, inclusiv în ce privește elaborarea primei Strategii a UE pentru combaterea antisemitismului.

Ministrul Aurescu a subliniat și îngrijorarea României față de creșterea, la nivel mondial, a discursului antisemit și extremist în contextul crizei pandemice, mai ales în mediul onlineși a reiterat condamnarea fermă de către România a acestor evoluții.

La rândul său, președintele executiv al AJC, David Harris, a exprimat aprecierea organizației pentru România, care este un partener strategic valoros al SUA și una dintre cele mai puternice voci pro-transatlantice și pro-americane din interiorul UE.

Totodată, a adresat mulțumiri pentru poziționările echilibrate și principiale ale României la nivel european, pentru susținerea relațiilor UE-Israel și pentru leadership-ul României în ceea ce privește combaterea antisemitismului. A amintit, în acest context, de Președinția de succes a României a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), din perioada 2016-2017, și de adoptarea, pe durata exercitării mandatului României, a definiției de lucru a antisemitismului. A evocat, totodată, personalitatea diplomatului român Mihnea Constantinescu, care a avut un rol crucial în exercitarea acestei Președinții.

În replică, Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continuă să promoveze definiția de lucru a antisemitismului, fiind una dintre primele țări care a introdus în legislație această definiție. Președintele executiv al AJC a încurajat autoritățile române să continue să acorde o atenție sporită educaţiei tinerei generații pe tema Holocaustului și efectelor nocive ale regimurilor extremiste sau ne-democratice.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA55 seconds ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH19 mins ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE1 hour ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

PE cere un act legislativ care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a votat în PE pentru investiții mai mari în locuințe decente și la prețuri accesibile: Sper ca tinerii să nu mai sufere că nu au acces la o locuință, condiție esențială pentru o viață decentă

INTERVIURI2 hours ago

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a votat în favoarea alocării mai multor fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare

ROMÂNIA3 hours ago

România are noi ambasadori în Marea Britanie și în Rusia. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare pentru 12 șefi de misiuni diplomatice

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a informat Comitetul Evreiesc American că România aproape a finalizat aprobarea primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending