Connect with us

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc: Din fonduri europene, vor fi recuperate 16 milioane de lei pentru echipamentele medicale achiziționate în timpul pandemiei

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Emil Boc anunță că Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a pregătit și depus un proiect pe fonduri europene în valoare totală de peste 16 milioane lei, în vederea recuperării sumelor de bani suplimentare alocate Spitalului “Clujana” pentru gestionarea cât mai eficientă a crizei COVID-19.

”Prin noile dotări, urmărim creșterea eficienței și calității actului medical, scăderea timpului de diagnosticare şi tratament, precum şi prevenţie/depistare precoce a pacienţilor cu infecţie COVID-19. Acești bani sunt direcționați pentru dotarea spitalului cu echipamente şi aparatură, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, de la paturi de terapie intensivă sau monitoare pentru funcții vitale la sisteme automate de perfuzie de precizie înaltă”, a ecplicat edilul Emil Boc într-o psostare pe pagina de Facebook.

Reamintim că la începutul lunii aprilie, Ministrul Fondurilor Europene a anunțat că spitalele din rețeaua COVID-19 pot cumpăra imediat echipamentele medicale de care eu nevoie, cheltuiele urmând a fi decontate ulterior inclusiv pentru achizițiile efectuate începând cu data de 1 februarie 2020.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat la începutul lunii mai lansarea apelului dedicat spitalelor implicate în lupta împotriva coronavirus, la data asumată la începutul pandemiei. Începând de vineri, 15 mai, spitalele au la dispoziție 350 de milioane de euro pentru decontarea achizițiilor de aparatură medicală și echipamente de protecție făcute începând cu luna februarie 2020. 

Până la data depunerii cererii de finanțare, la Spitalul „Clujana” au fost livrate următoarele echipamente: defibrilator, computer tomograf, container, stație procesare imagini CT, injectomat CT, aparat de hemodiafiltrare, măști FFP2. În perioada următoare vor ajunge la Cluj și restul echipamentelor achiziționate de Primăria Cluj-Napoca, a mai explicat Emil Boc.

”Deși Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca este singurul aflat în subordinea Primăriei, în fiecare an orașul contribuie la susținerea celorlalte unități spitalicești din municipiu, în funcție de solicitările fiecărui spital”, a mai adăugat acesta.

În 2020, în cadrul ședinței de Consiliu Local din 2 iulie au fost aprobate hotărârile privind alocările financiare pentru unitățile sanitare clujene, în valoare totală de 10.850.000 lei.

Spitalele clujene care au primit astfel sprijin financiar de la bugetul local sunt:- Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (750.000 lei)
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca (400.000 lei)
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj(1.190.000 lei)
– Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” (60.000 lei)
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” (500.000 lei)
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (5.600.000) lei
– Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Ciricuță” Cluj-Napoca (440.000 lei)
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca (300.000 lei)
– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” (800.000 lei)
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (360.000 lei)
– Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” (450.000 lei)

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat al SUA nominalizează România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G

Published

on

© US State Department/ Flickr

Țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională, securitatea economică sau proprietatea intelectuală, a afirmat secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, într-un articol publicat pe pagina Departamentului de Stat și în care șeful diplomației americane laudă aliați precum România pentru faptul că vor permite doar furnizorilor de încredere să construiască rețelele 5G.

Multe țări optează să permită accesul numai al furnizorilor de încredere în rețelele lor 5G. Exemplele includ Regatul Unit, Cehia, Polonia, Suedia, Estonia, România, Danemarca și Letonia. Grecia a fost de acord să utilizeze Ericsson, în loc de Huawei, pentru a-și dezvolta infrastructura 5G“, a spus Pompeo, înaintea unui turneu european care include Cehia, Slovenia, Austria și Polonia.

Șeful diplomației americane a făcut aceste precizări în contextul în care SUA promovează inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil

Published

on

© Comisia Europeană

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat sâmbătă, la Iaşi, că a solicitat Uniunii Europeană zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19, în momentul în care va fi disponibil.

Am făcut o solicitare de 10 milioane. Am vrut să asigurăm măcar pentru 50% din populaţie. Să vedem cât vom primi de la nivelul Uniunii Europene din această cantitate cerută“, a declarat ministrul Sănătăţii în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.

El a precizat că în primul rând vor fi vaccinaţi cei care fac parte din categoriile cele mai expuse.

“Acei lucrători care sunt personal medical, cei cu vârste extreme (copii şi bătrâni – n.r), cei care au comorbidităţi trebuie să beneficieze de acest vaccin”, a spus Nelu Tătaru.

Prin acelaşi mecanism şi premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat recent că a făcut deja o precomandă de 5 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Orban a explicat că această precomandă este un fel de asigurare că sistemul sanitar va reuşi să facă faţă mult mai bine unui al doilea val al pandemiei.

Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending