Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primarul Londrei, Sadiq Khan, a pledat la Bruxelles pentru o ”cetățenie prin asociere” pentru britanicii aflați în UE: Noi avem încă sentimentul că facem parte din familia europeană, suntem europeni

Published

on

© Sadiq Khan/ Twitter

Primarul Londrei, laburistul Sadiq Khan, a pledat marți la Bruxelles pentru păstrarea drepturilor europene de către cei peste 1 milion de cetățeni britanici care trăiesc într-unul dintre statele membre UE și care își doresc acest lucru în pofida ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează Adevărul.ro.

”Mulţi londonezi au inima frântă de când am părăsit Uniunea Europeană. Noi avem încă sentimentul că facem parte din familia europeană, suntem europeni”, a declarat Khan, care s-a întâlnit în capitala Belgiei cu mai mulţi oficiali UE, între care și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, președintele Parlamentului European, social-democratul David Sassoli, care face parte din fosta familie politică europeană a Partidului Laburist, dar și cu negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier și cu fostul premier al Belgiei, Guy Verhofstadt.

Potrivit unui comunicat al Primăriei Londrei, o astfel de cetăţenie ar presupune ca britanicii care o solicită să aibă posibilitatea ”de a-şi păstra un număr important de drepturi de care au beneficiat până în prezent în calitate de cetăţeni europeni, îndeosebi cel de a circula şi munci liber în diferite state membre“ UE.

”Acum, când Regatul Unit şi UE încep noua lor fază de negociere, îmi doresc ca subiectul cetăţeniei prin asociere să fie plasat în centrul discuţiilor“, a explicat acesta.

Această idee a cetățeniei prin asociere a fost adusă în discuție pentru prima dată la finalul anului 2016 de către Guy Verhofstadt, care era la acea vreme negociatorul Parlamentului European pentru Brexit.

Aceasta ar implica asigurarea libertății de mișcare și dreptul de ședere în blocul comunitar pentru cei care doresc acest lucru. Un astfel de statut ar proteja, de asemenea, dreptul la servicii medicale, bunăstarea și dreptul la condiții decente de muncă, informează The Guardian.

„Să fim sinceri: există multe de făcut aici pentru a convinge statele membre. Majoritatea cred că cetăţenia europeană este posibilă doar dacă decurge din cetăţenia naţională“, a reacţionat eurodeputatul Guy Verhofstadt după întrevederea sa cu Sadiq Khan.

Așadar, este puțin probabil ca o astfel de inițiativă să deschidă apetitul statelor membre pentru modificarea tratatelor, mai ales în contextul unei atitudini ostile din partea Guvernului britanic privind asigurarea libertății de mișcare pentru cetățenii europeni care doresc să trăiască și să muncească în Regatul Unit.

De altfel, fostul premier belgian și-a arătat deschiderea față de această idee, dar în baza principiului reciprocității.

Miercuri, Guvernul de la Londra a făcut public proiectul de revizuire a sistemului de imigrație prin care se restricționează, din 2021, accesul pe piața muncii pentru muncitorii necalificați și a celor care nu vorbesc limba engleză.

Citiți și:
Marea Britanie închide ușa muncitorilor slab calificați și celor care nu vorbesc limba engleză, printr-un sistem de imigrație bazat pe puncte. Care sunt noile reguli pe care muncitorii străini trebuie să le respecte

Este vorba despre un sistem bazat pe puncte, de tip australian, sistem promis de Partidul Conservator în campania electorală care a precedat alegerile anticipate din luna decembrie a anului 2019, în urma cărora formațiunea politică condusă de premierul britanic Boris Johnson a reușit să obțină o majoritate clară.

Noul sistem, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, are așadar la bază o grilă de punctaj, lucrătorii străini care doresc să lucreze în Regatul Unit fiind nevoiți să aibă o calificare, să beneficieze de un ”sponsor aprobat” și să vorbească limba engleză la nivelul solicitat, criterii esențiale pentru care primesc 50 de puncte. Cel care depune cererea de imigrare trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte pentru ca aceasta să fie aprobată, puncte suplimentare fiind acordate pentru doctorat în domeniu (ştiinţific) relevant locului de muncă, doctorat în domeniu relevant locului de muncă sau dacă acesta va ocupa un loc de muncă într-o ocupaţie cu deficit de forţă de muncă.

Noul proiect de lege va fi trimis spre Parlamentul britanic pentru dezbatere. Pentru a deveni lege, acesta trebuie să primească aprobarea din partea Camerei Comunelor și Camerei Lorzilor.

Având în vedere că Partidul Conservator deține o majoritate de 80 de voturi în Camera Comunelor, conservatorii ocupând 365 din 650 de locuri, premierul britanic Boris Johnson nu va avea emoții în ceea ce privește adoptarea acestui proiect de lege.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 17 țări aliate, inclusiv România, au convenit să preia conducerea dezvoltării primului fond de inovare al NATO, care a fost lansat în această săptămână cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, informează un comunicat.

“La summitul de la Bruxelles, liderii NATO s-au angajat să consolideze Alianța noastră, inclusiv prin promovarea și protejarea inovării transatlantice”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de lansare.

“Astăzi ne respectăm acest angajament. Și, împreună, ne vom menține populația în siguranță într-o lume în schimbare rapidă”, a adăugat el. La aceeași reuniune, miniștrii apărării au convenit asupra primei strategii aliate privind inteligența artificială.

 

Acest fond multinațional va ajuta NATO să își păstreze avantajul tehnologic, permițând investiții – în valoare de 1 miliard de euro – în tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale aplicații în domeniul apărării și securității. De asemenea, va facilita o cooperare mai strânsă și de încredere cu inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, care, altfel, ar putea fi în imposibilitatea de a dezvolta cu succes soluțiile inovatoare cele mai necesare pentru protecția Alianței.

Împreună cu Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord al NATO – sau DIANA – Fondul de inovare va sprijini dezvoltarea unei comunități transatlantice protejate de inovare.

De la lansarea sa la Summitul NATO de la Bruxelles, o serie de aliați au făcut oferte pentru a găzdui sediile centrale, centrele de testare și centrele de accelerare care vor face parte din rețeaua DIANA atât în Europa, cât și în America de Nord.

Se așteaptă ca ambele inițiative să fie pe deplin în vigoare până la Summitul NATO de la Madrid din 2022.

Cele 17 state sunt: Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

Published

on

© Maia Sandu/Facebook

Președinta Republicii Moldova i-a mulțumit omologului austriac pentru sprijinul ”deplin în dialogul nostru bilateral prin programe și proiecte în domenii precum buna guvernare, învățământul profesional, dezvoltarea rurală, protecția mediului sau adaptarea la schimbările climatice.”

Maia Sandu și-a început vizita de două zile pe care o efectuează în Austria cu o întrevedere cu Alexander Van der Bellen, cei doi convenind să avanseze cooperarea dintre cele două țări în domeniile economic, al protecției mediului și energetic, inclusiv pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

Ministerele Economiei și cel al Mediului urmează să elaboreze o agendă comună în acest sens, a anunțat Administrația Prezidențială din Republica Moldova într-un comunicat.

”Austria a fost și este un partener de încredere pentru Republica Moldova. Beneficiem de sprijinul acesteia deplin în dialogul nostru bilateral prin programe și proiecte în domenii precum buna guvernare, învățământul profesional, dezvoltarea rurală, protecția mediului sau adaptarea la schimbările climatice. Partenerii austrieci ne-au asigurat și de susținere în dialogul cu instituțiile UE”, a declarat Maia Sandu.

Aceasta i-a mulțumit președintelui Austriei pentru donația de 100.000 de doze de vaccin, dar și pentru sprijinul pe care Austria l-a acordat Republicii Moldova anul trecut, în lupta cu pandemia.

În egală măsură, Maia Sandu i-a mulțumit și viceprim-ministrului austriac, Werner Kogler, cu care a avut o întâlnire, pentru deschiderea partenerilor austrieci de a promova parcursul european al Republicii Moldova, conform unui comunicat al Președinției Republicii Moldova.

Vizita la Viena a mai continuat cu o întâlnire cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Moldova.

Șefa statului le-a mulțumit parlamentarilor austrieci pentru sprijinul constant în implementarea programelor și proiectelor în domenii prioritare pentru țara noastră, precum dezvoltarea învățământului profesional tehnic, crearea locurilor de muncă pentru tineri sau creșterea competitivității economiei prin sprijinirea transformării digitale.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va reuni pentru a șasea oară săptămâna viitoare, pe 28 octombrie. Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, iar delegația Republicii Moldova va fi condusă de premierul Natalia Gavrilița, potrivit comunicatului oficial. 

Comisia Europeană va fi reprezentată de comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Subiectele principale pe agenda Consiliului de asociere UE-Republica Moldova vor fi:

  • dialog politic, reformă politică, asociere politică;
  • cooperarea și convergența în politica externă și de securitate;
  • libertate, securitate și justiție;
  • aprofundarea comerțului și a zonei de liber schimb;
  • cooperarea economică și alte cooperări sectoriale, inclusiv în domeniul energiei.

De asemenea, Consiliul de asociere va discuta despre provocările globale, Parteneriatul Estic și reglementarea conflictului transnistrean.

Reamintim că Uniunea Europeană a publicat marți, 19 octombrie, un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Citiți și: Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN23 mins ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA34 mins ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

POLITICĂ2 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută noul plan de apărare al NATO: Noi structuri aliate, de reacție rapidă, pentru securitatea României

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE3 hours ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending