Connect with us

U.E.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, susține finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în viitorul cadru financiar european: ”Nicio regiune din Uniunea Europeană nu trebuie lăsată în urmă”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut în cadrul celei de-a 136-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, faptul că ”nicio regiune din Uniunea Europeana nu trebuie lăsată în urmă.”

”Fără investiții europene masive în infrastructură, sănătate, transport, digitalizare și educatie, tările din Estul Europei nu vor recupera decalajele de dezvoltare în raport cu țările din Vestul Europei”, a mai adăugat acesta.

În contextul în care această săptămână a fost dedicată politcii de coeziune, ea fiind subiectul principal aflat pe agenda sesiunii plenare a CoR, cât și a ”Săptămânii europene a orașelor și regiunilor”, cel mai amre eveniment dedicat dezvoltării regionale din Europa,  fostul premier al României, a asubliniat în discursul său de la Bruxelles importanța politcii de coeziune: ”Politica de coeziune are rolul fundamental în diminuarea declajelor de dezvoltare dintre diversele regiuni ale UE. “Nimeni nu trebuie abandonat, nicio regiune nu trebuie lasata in urma” .

În cadrul Plenarei Comitetului European al Regiunilor acesta a  susținut necesitatea de a continua finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în cadrul exercițiului financiar european 2021-2027.

În cadrul intervenției din Plenara Comitetului European al Regiunilor, Emil Boc,  a prezentat o hartă cu regiunile UE: cele marcate cu galben și portocaliu sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare sub media UE, iar cele marcate cu albastru sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare peste media UE. 

Primarul Emil Boc este mebru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2017, iar în luna aprilie a fost desemnat raportor privind fenomenul ”brain drain”, exodul de creiere în Uniunea Europeană. 

Citiți și: Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru fenomenul ”brain drain” la nivelul UE


 

INFORMAȚII SUPLIMENTARE despre POLITICA de COEZIUNE

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale.

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Cel mai recent eurobarometru privind conștientizarea și percepția politicii europene de către cetățeni arată că marea majoritate a europenilor (81 %) consideră că proiectele finanțate de UE au un impact pozitiv asupra vieții lor, atunci când sunt la curent cu aceste proiecte (doar 40 %).

În România 49% dintre cetățeni știu și au auzit despre un proiect co-finanțat cu fonduri europene, un procent peste media europeană și mai mare decât cel din 2017 (44%). Însă, 61% dintre români nu știu sau nu au auzit despre existența proiectelor finanțate cu bani europeni.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis: Ursula von der Leyen își dorește ca România să desemneze o femeie pentru poziția de comisar european pe transporturi

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a reiterat vineri, la sosirea la Consiliul European, că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european, în contextul în care șeful statului a avut joi o întrevedere cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

Doamna președinte-desemnat von der Leyen este foarte îngrijorată pentru situația care s-a creat. Avem un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar. Comisia se grăbește, chit că acum avem o amânare de o lună de zile – nu din cauza României, din alte motive. Dar situația este una complicată și sper să găsim soluții. (…) Ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă.

Șeful statului a mai precizat că atunci când va reveni în țară o să demareze discuții pentru identificarea unor soluții.

”Este clar că avem nevoie de o persoană integră, o persoană care are cunoștințele necesare pentru a umple poziția de comisar european, o persoană care ar reprezenta într-un fel și România în Comisie într-un sens pozitiv. Noi avem oameni competenți, oameni profesioniști, hai să îi trimitem la Bruxelles”, a mai adăugat președintele, refuzând însă să facă un profil clar în acest sens.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă în urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen privind viitorul comisar european din partea României s-a reluat importanța principiului echilibrului de gen în compunerea Comisiei, președintele a răspuns afirmativ.

Da, doamna președinte ales von der Leyen a subliniat și la discuția pe care am avut-o ieri că își dorește foarte mult ca România să desemneze o doamnă pentru poziția de comisar pe transporturi”, a spus Iohannis.

Mai mult, șeful statului a subliniat din nou că în discuțiile cu viitoarea președintă a Comisiei Europene nu s-a intrat în detalii în privința unui nume de potențial candidat.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial între UE și Marea Britanie

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial cu Marea Britanie în contextul în care joi s-a ajuns la un acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit, care a fost acceptat de liderii europeni în prima zi a summit-ului de la Bruxelles, relatează Bloomberg și Reuters, preluat de Agerpres.

Angela Merkel a declarat că liderii UE au venit în unanimitate în întâmpinarea acordului privind Brexit și, în contextul în care ,,este destul de clar că Marea Britanie va fi o ţară terţă”, cancelarul german a subliniat că ,, trebuie să încheiem foarte rapid un acord de comerţ liber”. într-o conferință de presă după reuniunea din prima zi a summit-ului european.

Potrivit acesteia, există ,,o diferenţă esenţială” faţă de perioada când era prim-ministru Theresa May deoarece ,,atunci nu era clar cum vor arăta relaţiile viitoare, dacă ar trebui să existe o aderare la uniunea vamală sau nu”. 

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Întrebată dacă s-a luat în calcul varianta în care Parlamentul britanic ar respinge noul acord, cancelarul german a explicat că liderii statelor membre nu s-au angajat în asemenea scenarii, ,,nu ne-am gândit la fiecare <<dacă>> sau <<dar>>”, fiind o chestiune care ține de ,,încrederea în Parlamentul britanic, un parlament vechi, cu experiență și înțelept”, care, desigur, ,,este liber să ia orice decizie”.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Emmanuel Macron pentru implicarea în numirea Laurei Codruţa Kövesi ca procuror-șef european: ”Avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit omologului său francez, Emmanuel Macron pentru implicare în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, a explicat șeful statului, vineri, la sosirea la Consiliul European.

”Cu președintele Macron am avut o discuție foarte. În primul rând, am ținut să-i mulțumesc pentru implicarea deosebită și de succes în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, doamna Kövesi. Și am discutat pe marginea formării Comisiei pentru că și Franța are un parcurs mai complicat. A fost un schimb de opinii”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă, referindu-se la întâlnirea pe care a avut-o cu Macron, joi, la Consiliul European.

Întrebat despre importanța numirii Laurei Codruţa Kövesi în fruntea Biroului Public European, președintele a răspuns: ”Este foarte importantă. Este o reușită care este semnificativă și pentru doamna Kovesi și pentru România.

Un procuror din România este șef pentru o instituție europeană. Acum avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”, a completat președintele Klaus Iohannis.

Ultima întâlnire Iohannis – Macron a avut loc de Ziua Europei, la 9 mai 2019, la Summitul de la Sibiu, găzduit de șeful statului.

Pe de altă parte, în luna iulie, cei doi șefi de stat au avut o convorbire telefonică în urma căreia liderul francez a menționat că țara sa o va sprijini pe Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european, poziție în care fosta șefă a DNA a fost numită săptămâna aceasta, în urma a două decizii venite din partea Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending