Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primele înfrângeri majore pentru Erdogan după puciul eșuat din 2016: Partidul președintelui Turciei pierde alegerile municipale în capitala Ankara și este aproape de un eșec și în Istanbul

Published

on

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan pare să accepte o înfrângere a formațiunii sale AKP în cel mai mare oraș al țării, metropola Istanbul, după alegerile locale de duminică în care partidul său a pierdut, în premieră, capitala Ankara.

Partidul care este în opoziție față de cel al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat învingător la alegerile locale din capitala Ankara, iar șeful statului pare să accepte o înfrângere a formațiunii sale AKP și în metropola Istanbul, relatează Agerpres.

Principalul partid de opoziţie din Turcia, Partidul Republican al Poporului (CHP), s-a declarat învingător în alegerile locale din Ankara, prima victorie din capitală asupra formaţiunii politice a preşedintelui Erdogan, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), şi a contestat totodată că AKP ar fi câştigat alegerile – la limită – în Istanbul, informează Reuters, potrivit Digi24.

Liderul CHP Kemal Kilicdaroglu a afirmă că formaţiunea sa politică s-a impus în cele două mari oraşe ale Turciei şi că a obţinut voturi importante la Izmir, pe coasta Mării Egee.

La Ankara, după numărarea a peste 92% din voturi, candidatul la funcţia de primar al CHP Mansur Yavas a obţinut 50,6% din sufragii, devansându-l cu 3,4%  pe contracandidatul din AKP.

La Istanbul, posturile de televiziune au transmis că după numărarea a 98,8% din voturi, se înregistra un scor extrem de strâns între candidatul AKP, fostul premier Binali Yildîrîm, care a obţinut 4.111.219 de voturi şi rivalul său, Ekrem Imamoglu, pentru care au votat 4.106.776 de alegători. Yildîrîm şi-a declarat victoria, dar a fost contestat de Imamoglu, care a afirmat că mai sunt încă voturi de numărat. Potrivit informaţiilor furnizate de agenţia de stat Anadolu, citate de AFP, Yildîrîm conducea la Istanbul cu 48,71% faţă de 48,65% , cât a obţinut Imamoglu, după numărarea a 98% din voturi.

În pofida faptului că a pierdut controlul politic asupra capitalei, preconizata înfrângere a partidului său în Istanbul ar echivala cu sfârșitul unei ere de dominație politică în marea metropolă de pe două continente, oraș pe care l-a condus în perioada 1994-1998 ca primar și care de atunci a fost administrat politic de oameni apropiați lui Erdogan. De pildă, Kadir Topbaş, cel care a fost primar între anii 2004-2017, a ocupat funcția de consilier al lui Erdogan în timpul mandatului său de edil.

Recep Tayyip Erdogan conduce Turcia de facto din anul 2003 de când a preluat poziția de prim-ministru pe care a părăsit-o după 11 ani, în 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale.

De asemenea, Preşedintele Recep Erdogan va avea posibilitatea de a guverna Turcia până în anul 2029 şi va beneficia de puteri executive extinse, potrivit Constituției modificate prin referendum în 2017 care i-au permis să redevină liderul partidului de guvernământ, formațiune pe care a înființat-o în 2001 și cu care a câștigat alegerile legislative din 2002, 2007 și 2011.

Nu în cele din urmă, înfrângerea din alegerile municipale în marile orașe clatină serios popularitatea reconfirmată după puciul eșuat din luna iulie a anului 2016.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Vicepremierul Ana Birchall și secretarul Energiei din SUA Rick Perry s-au întâlnit la Kiev pe fondul îngrijorării că România ar putea construi reactoare nucleare la Cernavodă cu o companie din China

Published

on

© Guvernul României

Vicepremierul Ana Birchall a avut luni, la Kiev, o întrevedere cu secretarul american al Energiei, în marja participării ambilor oficiali la ceremonia de învestitură a noului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, întâlnirea desfășurându-se în contextul în care Perry va efectua o vizită la București luna viitoare și în condițiile în care tema arhitecturii regionale de securitate energetică stârnește un interes sporit.

Birchall, care a efectuat mai multe vizite în SUA în ultimele luni, a discutat cu secretarul american al Energiei despre consolidarea relației transatlantice și despre securitatea și diversitatea energetică ca priorități în mandatul Președinției române a Consiliului UE și preocupări comune pe ambele maluri ale Atlanticului, la întâlnire luând parte și ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, Gordon Sandland.

De altfel, aceasta a fost și prima întrevedere dintre doi oficiali de la București și Washington după ce premierul maghiar Viktor Orban l-a rugat pe președintele Donald Trump, în timpul întrevederii de la Casa Albă, să ajute la demararea producției de gaze naturale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei americane Exxon, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc.

În cadrul întâlnirii Birchall-Perry, oficialul român a făcut referire la proiectul BRUA ca fiind ”un foarte bun exemplu al cooperării reușite între statele din regiunea noastră”.

Proiectul ”are un potențial important de a crea o legătură valoroasă între coridorul sudic de gaze și Europa Centrală, cu România în poziția de hub regional de energie”, a mai punctat Birchall.

Citiți și Secretarul american al Energiei, îngrijorat de faptul că România vrea să construiască două noi reactoare la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Rick Perry va face o vizită la București în luna iunie

Reamintim însă că Rick Perry s-a declarat recent îngrijorat că s-a declarat de faptul că România dorește să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat.

Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construieşte cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanţă de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.

”Sunt îngrijorat că aliaţii noştri români ia serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcţia a două noi reactoare în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care îşi doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenţei crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăţi lucrurile şi mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră la câţiva km de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.) unde avem soldaţi americani. Din punctul de vedere al securităţii naţionale, sunteţi îngrijorat din cauza acestei investiţii a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, l-a întrebat Adam Kinzinger, congressman al statului Illinois.

Secretarul american al Energiei a făcut aceste precizări într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA. Întrebat apoi ce pot face Statele Unite ca procesul de selecţie să fie transparent şi corect, Perry a susţinut că urmează să facă o vizită la Bucureşti în luna iunie.

Tot la începutul lunii iunie va avea loc, în Slovenia, Summitul Inițiativei celor Trei Mări, un proiect de cooperare economică pe trei paliere – infrastructură, energie și digital – pe care SUA îl sprijină activ.

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Europenii și Statele Unite au blocat o reuniune solicitată de Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU privind folosirea limbilor în Ucraina

Published

on

Foto: Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Europenii şi Statele Unite au blocat luni ţinerea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU privind folosirea limbilor în Ucraina, solicitată de Rusia în ziua învestirii noului preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, şi văzută ca o încercare vizând “să îl pună în dificultate”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Un vot de procedură contra reuniunii a fost sprijinit de şase ţări (Franţa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Belgia şi Statele Unite). Pentru sesiune au votat cinci ţări (Rusia, China, Africa de Sud, Republica Dominicană şi Guineea Ecuatorială), iar alte patru s-au abţinut (Indonezia, Cote d’Ivoire, Peru şi Kuweit).

În cursul voturilor de procedură în Consiliul de Securitate, nu există drept de veto.

Într-o scrisoare de la sfârşitul săptămânii trecute, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut această sesiune de urgenţă aducând în discuţie o lege din Ucraina privind “folosirea limbii ucrainene ca limbă naţională”. Potrivit Moscovei, aceasta “încalcă direct spiritul şi litera” dispoziţiilor acordului de la Minsk (2015) aprobate de o rezoluţie a ONU.

Legea, care urmează să intre în vigoare la jumătatea lui iulie, a fost votată la 25 aprilie de parlamentul de la Kiev şi a fost denunţată imediat de Rusia. Printre altele, ea majorează procentul folosirii limbii ucrainene în mass-media.

Reuniunea a fost solicitată “fără preaviz” de Rusia, a criticat ambasadorul francez la ONU, François Delattre, explicând de ce Franţa a cerut ca aceasta să nu aibă loc. Ea urmăreşte “să îl pună în dificultate pe preşedintele” Zelenski, a acuzat el, susţinut în special de Germania, Polonia şi Statele Unite.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending