Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primele reacții din partea Israelului, după anunțul privind relocarea ambasadei României la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu și ambasada Israelului la București o felicită pe Viorica Dăncilă pentru decizie și se declară nerăbdători în privința finalizării pregătirilor pentru acest pas

Published

on

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a arătat încântat de declarația făcut duminică de premierul României, Viorica Dăncilă, care a anunțat mutarea ambasadei statului român din Israel la Ierusalim, în discursul susținut astăzi la Washington, cu ocazia participării la Conferința Internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit unui comunicat al cancelariei primului ministru israelian.

,,O felicit pe prietena mea, premierul român, Viorica Dăncilă, pentru anunțul său la AIPAC potrivit căruia va acționa pentru a finaliza procedurile necesare deschiderii ambasadei române la Ierusalim”, a declarat Netanyahu.

De asemenea, ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, informează Agerpres.

,,Ambasada Statului Israel o felicită pe doamna premier Dăncilă pentru declaraţiile făcute astăzi (duminică – n.r.) la Conferinţa AIPAC de la Washington. Ne exprimăm speranţa ca, în viitorul apropiat, Ambasada României să se mute la Ierusalim, capitala eternă a Israelului”, se arată într-o declaraţie a reprezentanţei diplomatice transmisă Agerpres.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Ambasada României din Israel va fi mutată la Ierusalim ținând cont de faptul că analiza oportunității unei astfel de decizii a fost finalizată şi este ,,în deplin consens cu toţi actorii constituţionali implicaţi”, spunea aceasta, potrivit unui comunicat al Guvernului.

,,Guvernul României a iniţiat un proces de evaluare a oportunităţii mutării Ambasadei României la Ierusalim. De aceea sunt încântată să anunţ astăzi, în faţa audienţei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în procesul decizional din ţara mea şi în deplin consens, eu, ca prim ministru al României şi Guvernul pe care îl conduc, vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat ea, duminică, în cadrul Conferinţei Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), care are loc în Statele Unite ale Americii.

Dacă această decizie ar fi implementată, România ar fi cel de-al treilea stat, după SUA și Guatemala, care și-ar reloca ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Poziția Președintelui Klaus Iohannis

Însă președintele Klaus Iohannis se opune cu vehemență unei astfel de decizii, care nu numai că ar avea consecințe importante pe dimensiunea politicii externe, afectând procesul de pace din Orientul Mijlociu, însă ar contraveni poziției Uniunii Europene, rezoluțiilor ONU și dreptului internațional în general. Această poziție a fost reiterată de șeful statului încă de la lansarea în spațiul public a ideii de a muta ambasada României la Ierusalim de către liderul PSD, Liviu Dragnea, actualmente președintele Camerei Deputaților, în aprilie 2018.

Reacția președintelui Iohannis pe fondul declarațiilor făcute de premierul Viorica Dăncilă la Washington astăzi a fost dură. Acesta a dezmințit afirmațiile premierului, transmițând într-un comunicat că nu există o decizie unanimă la nivelul statului român în acest sens, Guvernul nefiind singura parte decidentă în procesul relocării ambasadei la Ierusalim, și că Administrația Prezidențială nu cunoaște conținutul analizei privind implicațiile de politică externă pe care le-ar implica o astfel de de decizie deoarece nu a primit încă analiza anunțată în repetate rânduri de Guvern.

,,Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens”, transmite șeful statului, care mai spune că poziția sa cu privire la acest subiect ,,a fost exprimată cu claritate în repetate rânduri și nu va fi reluată acum”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că o astfel de decizie poate fi luată doar de acesta, în conformitate cu prevederile constituționale aferente poziției de șef de stat și numai în contextul consultării tuturor decidenților cu competențe în domeniul politicii externe.

,,Decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale. Decizia finală aparține Președintelui României, care este, potrivit Constituției, titular al deciziilor de politică externă a României și reprezentant al țării noastre în plan extern”.

Astfel, președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului și Prim-ministrului ,,să manifeste responsabilitate în actul de guvernare”.

Amintim faptul că declarațiile de astăzi ale premierului Dăncilă au potențialul nu numai de a reaprinde disputa între Palatul Victoria și Cotroceni, izbucnită după anunțul oficial al Guvernului din mai 2018 de a reloca ambasada la Ierusalim, dar și de a atrage dezaprobarea instituțiilor din UE care oricum monitorizează cu atenție România după evoluțiile nefavorabile privind respectarea statului de drept și promulgarea mult contestatelor legi ale justiției.

Poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă asupra subiectului încă din decembrie 2017, după ce președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, declarând că această mișcare ar putea avea repercusiuni asupra perspectivelor de pace din regiune, dintre Israel și Palestina.

,,Aspirațiile ambelor părți trebuie să fie îndeplinite și trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru a rezolva statutul Ierusalimul ca viitoare capitală a ambelor state”, declara la acea vreme șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, într-o declarație.

De altfel, UE, la inițiativa Franței, a lansat un proiect de rezoluție ca replică la decizia SUA de a-și muta ambasada la Ierusalim și la atitudinea agresivă a statului israelian față de palestinieni. Documentul prevedea că Ierusalimul ar trebui să fie capitala a două state – Israel și Palestina; că statutul Ierusalimului ar trebui rezolvat doar ca parte a negocierilor de pace; și că națiunile din UE nu vor urma decizia SUA  de a-și muta misiunilor lor diplomatice în Orașul Sfânt.

Cu toate acestea, Republica Cehă, România și Ungaria au ajutat la respingerea acestei rezoluții care ar fi trebuit să reprezinte poziția unitară a UE cu privire la susținerea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Este de menționat faptul că UE își menține această poziție, după ce, săptămâna trecută, ministrul de externe al Ungariei a deschis un birou comercial la Ierusalim, care va avea un ,,statut diplomatic”, potrivit declarațiilor oficialului ungar în cursul unei vizite scurte în Israel.

Decizia Ungariei a determinat UE să reitereze ulterior că statele sale membre se opun în continuare prezenței misiunilor diplomatice în Orașul Sfânt.

,,Poziția Uniunii Europene și a statelor sale membre asupra Ierusalimului rămâne neschimbată”, a declarat pentru The Times of Israel un purtător de cuvânt al misiunii UE la Tel Aviv.

,,Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să respecte consensul internațional asupra Ierusalimului, cuprins, printre altele, în Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv privind localizarea reprezentanțelor diplomatice până la rezolvarea statutului final al Ierusalimului”, a continuat purtătorul de cuvânt .

Emisă în 1980, Rezoluția 478 cere tuturor statelor ,,care au înființat misiuni diplomatice la Ierusalim să le retragă din Cetatea Sfântă”.

Mai multe state din Europa de Vest, inclusiv Franța, au consulate în Ierusalim, care îi deservesc în primul rând – dar nu numai – pe palestinieni. Însă acestea sunt considerate misiuni consulare care îndeplinesc un obiectiv ,,complet diferit” față de ambasadele sau birourile de comerț, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Emmanuel Nahshon, citat de sursa menționată.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Serghei Lavrov: Reunirea Crimeei cu Rusia este un subiect închis. Niciun fel de declarații ale SUA, UE sau NATO nu sunt în stare să schimbe asta

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Problema “reunirii Crimeei cu Rusia” a fost închisă definitiv şi niciun fel de declaraţii ale SUA, UE sau NATO nu vor schimba această situaţie, a declarat marţi ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, la prezentarea unei culegeri de documente din arhivele MAE rus, intitulată “Crimeea în dezvoltarea Rusiei: istorie, politică, diplomaţie”, informează TASS, potrivit Agerpres.

“Problema privind reunirea Crimeei (cu Rusia) este închisă definitiv, place acest lucru cuiva sau nu. Niciun fel de declaraţii ale Washingtonului, UE sau NATO nu sunt în stare să schimbe această situaţie nici din punct de vedere juridic, nici din punct de vedere politic”, a subliniat Lavrov, la o lună distanță după ce Rusia a aniversat cinci ani de la anexarea Republicii Autonome Crimeea, acțiune considerată ilicită și ilegală de SUA, Uniunea Europeană și de NATO.

Luna trecută, NATO și Uniunea Europeană au condamnat în termeni fermi cei cinci ani trecuți de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă.

Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul privind suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, la împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Și România s-a raliat acestei poziții și a reafirmat, prin Ministerul Afacerilor Externe, angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a acestei anexări ilegale.

“în urmă cu cinci ani, Rusia a folosit forţa împotriva Ucrainei pentru a anexa ilegal şi nelegitim Crimeea. Această încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei constituie o nerespectare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră pentru securitatea nord-atlantică. Condamnăm cu fermitate această acţiune pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte. Facem apel la Rusia să redea Ucrainei controlul asupra Crimeii. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei între frontierele şi apele sale teritoriale recunoscute internaţional. Crimeea este un teritoriu al Ucrainei“, a susținut și NATO, prin intermediul unui comunicat al Consiliului Nord-Atlantic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

George Maior, ambasadorul României în SUA: Relaţia transatlantică este vitală, iar o Europă puternică este în interesul strategic al Statelor Unite

Published

on

@Ambasada României în Statele Unite ale Americii

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a participat marți, 23 aprilie 2019, alături de ambasadorii Uniunii Europene şi Finlandei în SUA, la conferinţa ,,Transatlantic Relations in a Time of Political Transition”, organizată de Universitatea George Washington, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Potrivit postării, conferinţa a fost primul eveniment public la care a participat noul ambasador al UE în SUA, Stavros Lambrinidis, după prezentarea oficială a scrisorilor de acreditare către preşedintele american.

De asemenea, evenimentul a oferit oportunitatea transmiterii unui mesaj comun de susţinere a parteneriatului UE-SUA din partea reprezentanţilor diplomatici ai UE, actualei Preşedinţii române şi viitoarei Preşedinţii finlandeze a Consiliului UE.

 

În cadrul intervenţiei sale, ambasadorul George Cristian Maior a subliniat că relaţia transatlantică este vitală, atât pentru UE, cât şi pentru SUA, iar o Europă puternică este în interesul strategic al Statelor Unite, se mai spune în postara ambasadei.

Amintim faptul că săptămâna trecută, Ambasadorul George Cristian Maior a susținut în premieră pentru un reprezentant al României, un discurs în plenul Camerei Reprezentanților statului Arizona în care a vorbit în special despre soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite și a cooperării pe dimensiunile politico-militară și economică. De asemenea, Camera Reprezentanților din Arizona a adoptat o proclamație oficială în onoarea diplomatului român, pentru devotamentul acestuia în serviciul public și dezvoltarea relațiilor româno-americane.

Citiți și Camera Reprezentanților din statul american Arizona a adoptat o proclamație oficială în onoarea ambasadorului României în SUA, George Maior, pentru rolul său în dezvoltarea relațiilor româno-americane

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Oficial: Primul summit Vladimir Putin – Kim Jong-un va avea loc joi, la Vladivostok, fiind “un eveniment cheie în relațiile bilaterale”

Published

on

©️ Kremlin/ Wikipedia

Liderul nord-coreean Kim Jong-un se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin joi, la Vladivostok, a anunţat marţi Iuri Ușavok, un consilier de la Kremlin, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Iuri Uşakov a declarat presei că întâlnirea la vârf este “un eveniment cheie în relaţiile bilaterale”.

Agenţia de presă KCNA din Coreea de Nord confirmase anterior că summitul ruso-coreean va avea loc “în curând”, fără însă a preciza data

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending