Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primele reacții din partea Israelului, după anunțul privind relocarea ambasadei României la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu și ambasada Israelului la București o felicită pe Viorica Dăncilă pentru decizie și se declară nerăbdători în privința finalizării pregătirilor pentru acest pas

Published

on

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a arătat încântat de declarația făcut duminică de premierul României, Viorica Dăncilă, care a anunțat mutarea ambasadei statului român din Israel la Ierusalim, în discursul susținut astăzi la Washington, cu ocazia participării la Conferința Internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit unui comunicat al cancelariei primului ministru israelian.

,,O felicit pe prietena mea, premierul român, Viorica Dăncilă, pentru anunțul său la AIPAC potrivit căruia va acționa pentru a finaliza procedurile necesare deschiderii ambasadei române la Ierusalim”, a declarat Netanyahu.

De asemenea, ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, informează Agerpres.

,,Ambasada Statului Israel o felicită pe doamna premier Dăncilă pentru declaraţiile făcute astăzi (duminică – n.r.) la Conferinţa AIPAC de la Washington. Ne exprimăm speranţa ca, în viitorul apropiat, Ambasada României să se mute la Ierusalim, capitala eternă a Israelului”, se arată într-o declaraţie a reprezentanţei diplomatice transmisă Agerpres.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Ambasada României din Israel va fi mutată la Ierusalim ținând cont de faptul că analiza oportunității unei astfel de decizii a fost finalizată şi este ,,în deplin consens cu toţi actorii constituţionali implicaţi”, spunea aceasta, potrivit unui comunicat al Guvernului.

,,Guvernul României a iniţiat un proces de evaluare a oportunităţii mutării Ambasadei României la Ierusalim. De aceea sunt încântată să anunţ astăzi, în faţa audienţei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în procesul decizional din ţara mea şi în deplin consens, eu, ca prim ministru al României şi Guvernul pe care îl conduc, vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat ea, duminică, în cadrul Conferinţei Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), care are loc în Statele Unite ale Americii.

Dacă această decizie ar fi implementată, România ar fi cel de-al treilea stat, după SUA și Guatemala, care și-ar reloca ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Poziția Președintelui Klaus Iohannis

Însă președintele Klaus Iohannis se opune cu vehemență unei astfel de decizii, care nu numai că ar avea consecințe importante pe dimensiunea politicii externe, afectând procesul de pace din Orientul Mijlociu, însă ar contraveni poziției Uniunii Europene, rezoluțiilor ONU și dreptului internațional în general. Această poziție a fost reiterată de șeful statului încă de la lansarea în spațiul public a ideii de a muta ambasada României la Ierusalim de către liderul PSD, Liviu Dragnea, actualmente președintele Camerei Deputaților, în aprilie 2018.

Reacția președintelui Iohannis pe fondul declarațiilor făcute de premierul Viorica Dăncilă la Washington astăzi a fost dură. Acesta a dezmințit afirmațiile premierului, transmițând într-un comunicat că nu există o decizie unanimă la nivelul statului român în acest sens, Guvernul nefiind singura parte decidentă în procesul relocării ambasadei la Ierusalim, și că Administrația Prezidențială nu cunoaște conținutul analizei privind implicațiile de politică externă pe care le-ar implica o astfel de de decizie deoarece nu a primit încă analiza anunțată în repetate rânduri de Guvern.

,,Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens”, transmite șeful statului, care mai spune că poziția sa cu privire la acest subiect ,,a fost exprimată cu claritate în repetate rânduri și nu va fi reluată acum”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că o astfel de decizie poate fi luată doar de acesta, în conformitate cu prevederile constituționale aferente poziției de șef de stat și numai în contextul consultării tuturor decidenților cu competențe în domeniul politicii externe.

,,Decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale. Decizia finală aparține Președintelui României, care este, potrivit Constituției, titular al deciziilor de politică externă a României și reprezentant al țării noastre în plan extern”.

Astfel, președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului și Prim-ministrului ,,să manifeste responsabilitate în actul de guvernare”.

Amintim faptul că declarațiile de astăzi ale premierului Dăncilă au potențialul nu numai de a reaprinde disputa între Palatul Victoria și Cotroceni, izbucnită după anunțul oficial al Guvernului din mai 2018 de a reloca ambasada la Ierusalim, dar și de a atrage dezaprobarea instituțiilor din UE care oricum monitorizează cu atenție România după evoluțiile nefavorabile privind respectarea statului de drept și promulgarea mult contestatelor legi ale justiției.

Poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă asupra subiectului încă din decembrie 2017, după ce președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, declarând că această mișcare ar putea avea repercusiuni asupra perspectivelor de pace din regiune, dintre Israel și Palestina.

,,Aspirațiile ambelor părți trebuie să fie îndeplinite și trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru a rezolva statutul Ierusalimul ca viitoare capitală a ambelor state”, declara la acea vreme șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, într-o declarație.

De altfel, UE, la inițiativa Franței, a lansat un proiect de rezoluție ca replică la decizia SUA de a-și muta ambasada la Ierusalim și la atitudinea agresivă a statului israelian față de palestinieni. Documentul prevedea că Ierusalimul ar trebui să fie capitala a două state – Israel și Palestina; că statutul Ierusalimului ar trebui rezolvat doar ca parte a negocierilor de pace; și că națiunile din UE nu vor urma decizia SUA  de a-și muta misiunilor lor diplomatice în Orașul Sfânt.

Cu toate acestea, Republica Cehă, România și Ungaria au ajutat la respingerea acestei rezoluții care ar fi trebuit să reprezinte poziția unitară a UE cu privire la susținerea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Este de menționat faptul că UE își menține această poziție, după ce, săptămâna trecută, ministrul de externe al Ungariei a deschis un birou comercial la Ierusalim, care va avea un ,,statut diplomatic”, potrivit declarațiilor oficialului ungar în cursul unei vizite scurte în Israel.

Decizia Ungariei a determinat UE să reitereze ulterior că statele sale membre se opun în continuare prezenței misiunilor diplomatice în Orașul Sfânt.

,,Poziția Uniunii Europene și a statelor sale membre asupra Ierusalimului rămâne neschimbată”, a declarat pentru The Times of Israel un purtător de cuvânt al misiunii UE la Tel Aviv.

,,Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să respecte consensul internațional asupra Ierusalimului, cuprins, printre altele, în Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv privind localizarea reprezentanțelor diplomatice până la rezolvarea statutului final al Ierusalimului”, a continuat purtătorul de cuvânt .

Emisă în 1980, Rezoluția 478 cere tuturor statelor ,,care au înființat misiuni diplomatice la Ierusalim să le retragă din Cetatea Sfântă”.

Mai multe state din Europa de Vest, inclusiv Franța, au consulate în Ierusalim, care îi deservesc în primul rând – dar nu numai – pe palestinieni. Însă acestea sunt considerate misiuni consulare care îndeplinesc un obiectiv ,,complet diferit” față de ambasadele sau birourile de comerț, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Emmanuel Nahshon, citat de sursa menționată.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

Published

on

© European Union 2020

Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, și-a exprimat vineri dorința de a întoarce pagina în criza franco-americană care a dus la o răcire a relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană și a salutat o cooperare transatlantică consolidată, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu o să fim masochişti şi să tot insistăm asupra problemelor noastre, trebuie să le depăşim şi să privim spre viitor. A fost un incident, au existat unele neînţelegeri, a existat o lipsă de comunicare, toate acestea au fost deja spuse”, a declarat Josep Borrell reporterilor la o zi după întâlnirea cu omologul său american Antony Blinken, în cadrul căreia cei doi au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică, o dovadă a depășirii crizei submarinelor.

Citiți și:
Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Dovadă a detensionării situației stă faptul că Parisul a luat hotărârea ca ambasadorul francez la Canberra să revină la post, anunț salutat de guvernul australian, chiar dacă nu a fost specificat la ce dată va reveni ambasadorul Jean-Pierre Thébault. 

Pregătind terenul pentru discuțiile viitoare, secretarul de stat american Antony Blinken a avut o întrevedere cu președintele Emmanuel Macron și cu omologul francez, Jean-Yves Le Drian, pentru a ”contribui la restabilirea încrederii între Franţa şi Statele Unite”, state membre NATO între care s-a iscat un diferend care nu ar trebui ”să provoace o fractură în cadrul Alianţei, nici să submineze forţa legăturii transatlantice“, potrivit sfaturilor secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni cu consilierii pe probleme de securitate națională ai celor 30 de ţări

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut în această lună, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma, ce va avea loc pe 30-31 octombrie

Continue Reading

NATO

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

Published

on

© NATO

Mandatul de secretar general adjunct al NATO deținut în prezent de Mircea Geoană a fost prelungit cu un an de către actualul secretar general al organizației, Jens Stoltenberg.

Fostul ministru de externe al României ar fi trebuit să se întoarcă de la post în 2022, dar, prin decizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, mandatul va fi prelungit până în 16 octombrie 2023.

Mircea Geoană s-a declarat “onorat de decizia Secretarului General Jens Stoltenberg de a-mi prelungi mandatul cu încă un an, până în octombrie 2023”, spunând că va putea astfel să contribuie “la negocierea, adoptarea și implementarea noului Concept Strategic și a agendei NATO 2030“.

Această decizie ar urma să separe mandatul lui Geoană de cel al lui Stoltenberg, care este scadent la 30 septembrie 2022, moment în care acesta va împlini opt ani în funcție, urmând a deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983). O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022, când aliații vor adopta următorul Concept Strategic, iar cursa negocierilor între statele aliate a început.

Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO la data de 17 octombrie 2019, după o decizie anunțată de Jens Stoltenberg la data de 17 iulie 2019.

Geoană a devenit, astfel, românul aflat în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în ierarhia Alianței Nord-Atlantice și prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă această funcție.

“Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg cu acea ocazie.

În cadrul NATO, Mircea Geoană este președintele Board-ului de inovare al Alianței.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000).

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

ROMÂNIA

UE și 31 de state, între care România și SUA, au adoptat o declarație comună prin care semnalează că ”fenomenul ransomware reprezintă o amenințare la adresa securității globale”

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, declarația, consfințită la finalul evenimentului ”Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Evenimentul privind combaterea fenomenului ransomware s-a desfășurat în format videoteleconferință, pe parcursul a două zile. În cadrul acestuia, participanții au evaluat diferite formule de consolidare a cooperării, a schimbului de experiență, informații și bune practici în vederea prevenirii, detectării, gestionării și răspunsului la astfel de acțiuni.

Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat în cadrul segmentului plenar al reuniunii de către secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice, Cornel Feruță. În cadrul panelului tematic dedicat securității rețelelor și rezilienței, a participat Gl.bg. Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informații.

România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA2 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.3 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO5 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA5 hours ago

UE și 31 de state, între care România și SUA, au adoptat o declarație comună prin care semnalează că ”fenomenul ransomware reprezintă o amenințare la adresa securității globale”

ROMÂNIA23 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

U.E.4 days ago

UE sfătuiește Ucraina să-și îmbunătățească eficiența energetică pentru a reduce dependența de importurile de gaze

Team2Share

Trending