Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primele reacții din partea Israelului, după anunțul privind relocarea ambasadei României la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu și ambasada Israelului la București o felicită pe Viorica Dăncilă pentru decizie și se declară nerăbdători în privința finalizării pregătirilor pentru acest pas

Published

on

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a arătat încântat de declarația făcut duminică de premierul României, Viorica Dăncilă, care a anunțat mutarea ambasadei statului român din Israel la Ierusalim, în discursul susținut astăzi la Washington, cu ocazia participării la Conferința Internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit unui comunicat al cancelariei primului ministru israelian.

,,O felicit pe prietena mea, premierul român, Viorica Dăncilă, pentru anunțul său la AIPAC potrivit căruia va acționa pentru a finaliza procedurile necesare deschiderii ambasadei române la Ierusalim”, a declarat Netanyahu.

De asemenea, ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, informează Agerpres.

,,Ambasada Statului Israel o felicită pe doamna premier Dăncilă pentru declaraţiile făcute astăzi (duminică – n.r.) la Conferinţa AIPAC de la Washington. Ne exprimăm speranţa ca, în viitorul apropiat, Ambasada României să se mute la Ierusalim, capitala eternă a Israelului”, se arată într-o declaraţie a reprezentanţei diplomatice transmisă Agerpres.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Ambasada României din Israel va fi mutată la Ierusalim ținând cont de faptul că analiza oportunității unei astfel de decizii a fost finalizată şi este ,,în deplin consens cu toţi actorii constituţionali implicaţi”, spunea aceasta, potrivit unui comunicat al Guvernului.

,,Guvernul României a iniţiat un proces de evaluare a oportunităţii mutării Ambasadei României la Ierusalim. De aceea sunt încântată să anunţ astăzi, în faţa audienţei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în procesul decizional din ţara mea şi în deplin consens, eu, ca prim ministru al României şi Guvernul pe care îl conduc, vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat ea, duminică, în cadrul Conferinţei Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), care are loc în Statele Unite ale Americii.

Dacă această decizie ar fi implementată, România ar fi cel de-al treilea stat, după SUA și Guatemala, care și-ar reloca ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Poziția Președintelui Klaus Iohannis

Însă președintele Klaus Iohannis se opune cu vehemență unei astfel de decizii, care nu numai că ar avea consecințe importante pe dimensiunea politicii externe, afectând procesul de pace din Orientul Mijlociu, însă ar contraveni poziției Uniunii Europene, rezoluțiilor ONU și dreptului internațional în general. Această poziție a fost reiterată de șeful statului încă de la lansarea în spațiul public a ideii de a muta ambasada României la Ierusalim de către liderul PSD, Liviu Dragnea, actualmente președintele Camerei Deputaților, în aprilie 2018.

Reacția președintelui Iohannis pe fondul declarațiilor făcute de premierul Viorica Dăncilă la Washington astăzi a fost dură. Acesta a dezmințit afirmațiile premierului, transmițând într-un comunicat că nu există o decizie unanimă la nivelul statului român în acest sens, Guvernul nefiind singura parte decidentă în procesul relocării ambasadei la Ierusalim, și că Administrația Prezidențială nu cunoaște conținutul analizei privind implicațiile de politică externă pe care le-ar implica o astfel de de decizie deoarece nu a primit încă analiza anunțată în repetate rânduri de Guvern.

,,Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens”, transmite șeful statului, care mai spune că poziția sa cu privire la acest subiect ,,a fost exprimată cu claritate în repetate rânduri și nu va fi reluată acum”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că o astfel de decizie poate fi luată doar de acesta, în conformitate cu prevederile constituționale aferente poziției de șef de stat și numai în contextul consultării tuturor decidenților cu competențe în domeniul politicii externe.

,,Decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale. Decizia finală aparține Președintelui României, care este, potrivit Constituției, titular al deciziilor de politică externă a României și reprezentant al țării noastre în plan extern”.

Astfel, președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului și Prim-ministrului ,,să manifeste responsabilitate în actul de guvernare”.

Amintim faptul că declarațiile de astăzi ale premierului Dăncilă au potențialul nu numai de a reaprinde disputa între Palatul Victoria și Cotroceni, izbucnită după anunțul oficial al Guvernului din mai 2018 de a reloca ambasada la Ierusalim, dar și de a atrage dezaprobarea instituțiilor din UE care oricum monitorizează cu atenție România după evoluțiile nefavorabile privind respectarea statului de drept și promulgarea mult contestatelor legi ale justiției.

Poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă asupra subiectului încă din decembrie 2017, după ce președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, declarând că această mișcare ar putea avea repercusiuni asupra perspectivelor de pace din regiune, dintre Israel și Palestina.

,,Aspirațiile ambelor părți trebuie să fie îndeplinite și trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru a rezolva statutul Ierusalimul ca viitoare capitală a ambelor state”, declara la acea vreme șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, într-o declarație.

De altfel, UE, la inițiativa Franței, a lansat un proiect de rezoluție ca replică la decizia SUA de a-și muta ambasada la Ierusalim și la atitudinea agresivă a statului israelian față de palestinieni. Documentul prevedea că Ierusalimul ar trebui să fie capitala a două state – Israel și Palestina; că statutul Ierusalimului ar trebui rezolvat doar ca parte a negocierilor de pace; și că națiunile din UE nu vor urma decizia SUA  de a-și muta misiunilor lor diplomatice în Orașul Sfânt.

Cu toate acestea, Republica Cehă, România și Ungaria au ajutat la respingerea acestei rezoluții care ar fi trebuit să reprezinte poziția unitară a UE cu privire la susținerea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Este de menționat faptul că UE își menține această poziție, după ce, săptămâna trecută, ministrul de externe al Ungariei a deschis un birou comercial la Ierusalim, care va avea un ,,statut diplomatic”, potrivit declarațiilor oficialului ungar în cursul unei vizite scurte în Israel.

Decizia Ungariei a determinat UE să reitereze ulterior că statele sale membre se opun în continuare prezenței misiunilor diplomatice în Orașul Sfânt.

,,Poziția Uniunii Europene și a statelor sale membre asupra Ierusalimului rămâne neschimbată”, a declarat pentru The Times of Israel un purtător de cuvânt al misiunii UE la Tel Aviv.

,,Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să respecte consensul internațional asupra Ierusalimului, cuprins, printre altele, în Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv privind localizarea reprezentanțelor diplomatice până la rezolvarea statutului final al Ierusalimului”, a continuat purtătorul de cuvânt .

Emisă în 1980, Rezoluția 478 cere tuturor statelor ,,care au înființat misiuni diplomatice la Ierusalim să le retragă din Cetatea Sfântă”.

Mai multe state din Europa de Vest, inclusiv Franța, au consulate în Ierusalim, care îi deservesc în primul rând – dar nu numai – pe palestinieni. Însă acestea sunt considerate misiuni consulare care îndeplinesc un obiectiv ,,complet diferit” față de ambasadele sau birourile de comerț, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Emmanuel Nahshon, citat de sursa menționată.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Parteneriatul Strategic UE-Japonia: Liderii europeni și premierul nipon Shinzo Abe s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Liderii Uniunii Europene și Japoniei s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus și și-au reiterat angajamentul de a-și îmbunătăți parteneriatul strategic, cu prilejul unei reuniuni virtuale, la 26 mai, potrivit unui comunicat de presă comun emis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul Japoniei, Shinzō Abe.

În discuțiile lor, liderii au abordat răspunsul la pandemia de coronavirus, subliniind importanța solidarității globale, a cooperării și a multilateralismului eficient. Liderii au discutat despre necesitatea extragerii lecțiilor din situația actuală pentru a preveni viitoarele pandemii și pașii care trebuie făcuți în acest sens.

Bazându-se pe inițiativa de succes „Global Coronavirus Response”, lansată la 4 mai, liderii și-au reafirmat angajamentul pentru colaborare globală și finanțare susținută pentru dezvoltarea și producerea de medicamente antivirale, diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru a le pune la dispoziția tuturor la un preț accesibil.

Ilustrând angajamentul UE și al Japoniei de a accelera cooperarea în domeniul cercetării și sănătății, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel și ministrul de stat al Japoniei pentru politica științifică și tehnologică, Naokazu Takemoto, au semnat în marja conferinței video, o scrisoare de intenție privind consolidarea cooperării științifice, tehnologice și pentru inovare. Aceasta include colaborarea dintre Programul de cercetare și dezvoltare japonez Moonshot și Programul Horizon Europe al UE.

Mai departe, președinții von der Leyen și Michel și premierul Abe au subliniat hotărârea lor de a asigura o redresare economică robustă și de a reconstrui economii mai durabile, inclusive și rezistente, în conformitate cu Agenda 2030, Obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris. În acest sens, liderii au subliniat necesitatea de a ajuta țările în curs de dezvoltare cu răspunsul lor la coronavirus, de exemplu prin pachetul de sprijin „Team Europe” de peste 20 de miliarde de euro.

Liderii au discutat, de asemenea, despre consecințele geopolitice ale pandemiei de coronavirus și au reiterat angajamentul lor de a respecta ordinea internațională bazată pe reguli și de a consolida cooperarea practică. În cele din urmă, cei trei și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic UE-Japonia, care a fost consolidat prin Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia și Acordul de parteneriat economic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Crucea Roșie face apel la încetarea atacurilor cibernetice asupra facilităților medicale în timpul pandemiei de COVID-19: Cerem guvernelor să ia ”măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri

Published

on

Crucea Roșie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităților medicale și de cercetare medicale în timpul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei scrisori publicate marți și semnată de reprezentanți ai lumii politice și de afaceri, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Semnatarii au punctat că astfel de atacuri pun în pericol viețile oamenilor și guvernele trebuie să ia ”măsuri imediate și decisive” pentru a le opri.

”Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul vine la o lună după ce Republica Cehă a denunțat un atac informatic asupra sectorului său medical, lucru care a atras o reacție virulentă din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept ”profund iresponsabil și periculos” și a atenționat că vinovații trebuie să se ”aștepte la consecințe”. Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Continue Reading

NATO

Defender Europe 20 Plus: 6.000 de militari polonezi și americani vor participa exerciții militare comune pentru consolidarea securității flancului estic al NATO

Published

on

© US Mission to NATO

Aproximativ 6.000 de militari polonezi şi americani vor lua parte la exerciţii comune în luna iunie, în nord-vestul Poloniei, relatează agenţia de presă PAP, citată marţi de thenews.pl, potrivit Agerpres.

Exerciţiile, care au fost modificate faţă de planurile iniţiale, se vor desfăşura în perioada 5 – 19 iunie. În cadrul exerciţiilor intitulate ‘Defender Europe 20 Plus’ vor fi desfăşurate 100 de tancuri şi alte peste 230 de vehicule de luptă pe un poligon de antrenament situat în nord-vestul Poloniei.

Primele vehicule militare au pornit spre poligonul de la Drawsko Pomorskie la scurt timp după miezul nopţii de luni spre marţi, potrivit căpitanului Błażej Łukaszewski, ofiţerul de presă al Brigăzii 12 Mecanizate din armata poloneză, cu baza în oraşul Szczecin.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO.

Anterior în acest an, în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, SUA a decis să reducă amploarea exerciţiilor ‘Defender-Europe 20’ din Polonia şi alte ţări europene. 

Citiți și COVID-19: Armata americană își reia parțial exercițiile militare în Europa, cu măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea forțelor armate și a populațiilor

Cei 4.000 de soldaţi americani care vor lua parte la ele sosiseră deja în Europa pentru a participa la exerciţiul Defender-Europe 20, cea mai mare desfăşurare militară americană în Europa în ultimii 25 de ani, când pandemia de COVID-19 a determinat Pentagonul să îngheţe toate mişcările militare în lume.

În momentul în care desfăşurarea americană a fost întreruptă la începutul lunii martie, peste 90% din echipamentele prevăzute pentru Defender-Europe 20 fuseseră deja încărcate la bordul avioanelor şi navelor pentru a pleca spre Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending