Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primele reacții din partea Israelului, după anunțul privind relocarea ambasadei României la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu și ambasada Israelului la București o felicită pe Viorica Dăncilă pentru decizie și se declară nerăbdători în privința finalizării pregătirilor pentru acest pas

Published

on

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a arătat încântat de declarația făcut duminică de premierul României, Viorica Dăncilă, care a anunțat mutarea ambasadei statului român din Israel la Ierusalim, în discursul susținut astăzi la Washington, cu ocazia participării la Conferința Internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit unui comunicat al cancelariei primului ministru israelian.

,,O felicit pe prietena mea, premierul român, Viorica Dăncilă, pentru anunțul său la AIPAC potrivit căruia va acționa pentru a finaliza procedurile necesare deschiderii ambasadei române la Ierusalim”, a declarat Netanyahu.

De asemenea, ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, informează Agerpres.

,,Ambasada Statului Israel o felicită pe doamna premier Dăncilă pentru declaraţiile făcute astăzi (duminică – n.r.) la Conferinţa AIPAC de la Washington. Ne exprimăm speranţa ca, în viitorul apropiat, Ambasada României să se mute la Ierusalim, capitala eternă a Israelului”, se arată într-o declaraţie a reprezentanţei diplomatice transmisă Agerpres.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Ambasada României din Israel va fi mutată la Ierusalim ținând cont de faptul că analiza oportunității unei astfel de decizii a fost finalizată şi este ,,în deplin consens cu toţi actorii constituţionali implicaţi”, spunea aceasta, potrivit unui comunicat al Guvernului.

,,Guvernul României a iniţiat un proces de evaluare a oportunităţii mutării Ambasadei României la Ierusalim. De aceea sunt încântată să anunţ astăzi, în faţa audienţei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în procesul decizional din ţara mea şi în deplin consens, eu, ca prim ministru al României şi Guvernul pe care îl conduc, vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat ea, duminică, în cadrul Conferinţei Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), care are loc în Statele Unite ale Americii.

Dacă această decizie ar fi implementată, România ar fi cel de-al treilea stat, după SUA și Guatemala, care și-ar reloca ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Poziția Președintelui Klaus Iohannis

Însă președintele Klaus Iohannis se opune cu vehemență unei astfel de decizii, care nu numai că ar avea consecințe importante pe dimensiunea politicii externe, afectând procesul de pace din Orientul Mijlociu, însă ar contraveni poziției Uniunii Europene, rezoluțiilor ONU și dreptului internațional în general. Această poziție a fost reiterată de șeful statului încă de la lansarea în spațiul public a ideii de a muta ambasada României la Ierusalim de către liderul PSD, Liviu Dragnea, actualmente președintele Camerei Deputaților, în aprilie 2018.

Reacția președintelui Iohannis pe fondul declarațiilor făcute de premierul Viorica Dăncilă la Washington astăzi a fost dură. Acesta a dezmințit afirmațiile premierului, transmițând într-un comunicat că nu există o decizie unanimă la nivelul statului român în acest sens, Guvernul nefiind singura parte decidentă în procesul relocării ambasadei la Ierusalim, și că Administrația Prezidențială nu cunoaște conținutul analizei privind implicațiile de politică externă pe care le-ar implica o astfel de de decizie deoarece nu a primit încă analiza anunțată în repetate rânduri de Guvern.

,,Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens”, transmite șeful statului, care mai spune că poziția sa cu privire la acest subiect ,,a fost exprimată cu claritate în repetate rânduri și nu va fi reluată acum”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că o astfel de decizie poate fi luată doar de acesta, în conformitate cu prevederile constituționale aferente poziției de șef de stat și numai în contextul consultării tuturor decidenților cu competențe în domeniul politicii externe.

,,Decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale. Decizia finală aparține Președintelui României, care este, potrivit Constituției, titular al deciziilor de politică externă a României și reprezentant al țării noastre în plan extern”.

Astfel, președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului și Prim-ministrului ,,să manifeste responsabilitate în actul de guvernare”.

Amintim faptul că declarațiile de astăzi ale premierului Dăncilă au potențialul nu numai de a reaprinde disputa între Palatul Victoria și Cotroceni, izbucnită după anunțul oficial al Guvernului din mai 2018 de a reloca ambasada la Ierusalim, dar și de a atrage dezaprobarea instituțiilor din UE care oricum monitorizează cu atenție România după evoluțiile nefavorabile privind respectarea statului de drept și promulgarea mult contestatelor legi ale justiției.

Poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă asupra subiectului încă din decembrie 2017, după ce președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, declarând că această mișcare ar putea avea repercusiuni asupra perspectivelor de pace din regiune, dintre Israel și Palestina.

,,Aspirațiile ambelor părți trebuie să fie îndeplinite și trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru a rezolva statutul Ierusalimul ca viitoare capitală a ambelor state”, declara la acea vreme șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, într-o declarație.

De altfel, UE, la inițiativa Franței, a lansat un proiect de rezoluție ca replică la decizia SUA de a-și muta ambasada la Ierusalim și la atitudinea agresivă a statului israelian față de palestinieni. Documentul prevedea că Ierusalimul ar trebui să fie capitala a două state – Israel și Palestina; că statutul Ierusalimului ar trebui rezolvat doar ca parte a negocierilor de pace; și că națiunile din UE nu vor urma decizia SUA  de a-și muta misiunilor lor diplomatice în Orașul Sfânt.

Cu toate acestea, Republica Cehă, România și Ungaria au ajutat la respingerea acestei rezoluții care ar fi trebuit să reprezinte poziția unitară a UE cu privire la susținerea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Este de menționat faptul că UE își menține această poziție, după ce, săptămâna trecută, ministrul de externe al Ungariei a deschis un birou comercial la Ierusalim, care va avea un ,,statut diplomatic”, potrivit declarațiilor oficialului ungar în cursul unei vizite scurte în Israel.

Decizia Ungariei a determinat UE să reitereze ulterior că statele sale membre se opun în continuare prezenței misiunilor diplomatice în Orașul Sfânt.

,,Poziția Uniunii Europene și a statelor sale membre asupra Ierusalimului rămâne neschimbată”, a declarat pentru The Times of Israel un purtător de cuvânt al misiunii UE la Tel Aviv.

,,Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să respecte consensul internațional asupra Ierusalimului, cuprins, printre altele, în Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv privind localizarea reprezentanțelor diplomatice până la rezolvarea statutului final al Ierusalimului”, a continuat purtătorul de cuvânt .

Emisă în 1980, Rezoluția 478 cere tuturor statelor ,,care au înființat misiuni diplomatice la Ierusalim să le retragă din Cetatea Sfântă”.

Mai multe state din Europa de Vest, inclusiv Franța, au consulate în Ierusalim, care îi deservesc în primul rând – dar nu numai – pe palestinieni. Însă acestea sunt considerate misiuni consulare care îndeplinesc un obiectiv ,,complet diferit” față de ambasadele sau birourile de comerț, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Emmanuel Nahshon, citat de sursa menționată.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Numirea lui Adrian Zuckerman în funcția de ambasador al SUA la București va fi votată mâine în Senatul american

Published

on

Senatul SUA va vota luni, 18 noiembrie, pentru numirea lui Adrian Zuckerman în funcția de ambasador al Statelor Unite la București, parcurându-se astfel ultima etapa pentru ca avocatul propus de președintele american Donald Trump pentru aceast post să își poată  prelua mandatul, anunță site-ul oficial al instituției.

Adrian Zuckerman, cel care îl va succeda pe Hans Klemm, a primit la 26 septembrie avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite.

La 31 iulie, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a trimis către Senatul SUA nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențial al Statelor Unite în România, după ce, anterior, la 24 iulie, șeful statului american îl nominalizare pe Zuckerman, un avocat care la 10 ani a emigrat din România în SUA şi care este vorbitor fluent de limba română, pentru acest post.

Citiți și:
Donald Trump a trimis Senatului american nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcţia de ambasador al SUA în România

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuniune a liderilor statelor din ”formatul Normandia”. Emmanuel Macron îi așteaptă pe 9 decembrie, la Paris, pe Angela Merkel, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a discuta despre situația din estul Ucrainei

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron, va găzdui, la 9 decembrie, la Paris, o reuniune a omologilor său rus și ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, la care va participa și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit în aşa-numitul format ”Normandia” (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) asupra conflictului din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia franceză, subliniind ”progrese majore”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Summitul în formatul ”Normandia” vizează rezolvarea conflictului din Donbas între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, în condiţiile în care Kievul şi Occidentul acuză Rusia de susţinerea acestora din urmă, ceea ce Moscova neagă, în pofida evidenţelor.

”El se va ţine în timp ce progrese majore au intervenit din vară în negocieri, care au permis în special dezangajarea trupelor în mai multe zone tensionate, şi va permite deschiderea unei noi secvenţe de aplicare a acordurilor de la Minsk”, a precizat preşedinţia franceză.

Perspectiva unei noi întâlniri în format ”Normandia” a fost evocată și în cadrul întrevederii dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron, desfășurate la 19 august la reședința de vară  a președintelui francez de la Bregancon (sud-vest), dosarul ucrainean fiind un subiect abordat și în convorbirea telefonică dintre cei doi, de la 9 septembrie.

Discuția telefonică avea loc după ce Rusia și Ucraina efectuaseră un schimb istoric de prizonieri, printre aceștia numărându-se și cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi în noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci.

Și cancelarul german, Angela Merkel a discutat telefonic, la 12 noiembrie, cu Vladimir Putin despre pregătirea unui summit în formatul Normandia.

Kremlinul a anunțaț că în urma acelei conversații telefonice, cei doi lideri au convenit că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, pas important pentru convocarea unui summit cvadripartit.

Vestea a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

Un astfel de summit în patru asupra Ucrainei, la nivelul şefilor de stat, a avut loc pentru prima oară la 6 iunie 2014 la castelul din Benouville, în Normandia (nord-vestul Franţei), iar miniştrii şi diplomaţii se reunesc cu regularitate. Ultimul summit al şefilor de stat şi de guvern în acest format a avut loc la Berlin pe 19 octombrie 2016.

Continue Reading

NATO

Președintele american Donald Trump va participa la summitul NATO de Londra, organizat la începutul lunii decembrie. Liderul de la Casa Albă va saluta ” progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare”

Published

on

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending