Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primele reacții din partea Israelului, după anunțul privind relocarea ambasadei României la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu și ambasada Israelului la București o felicită pe Viorica Dăncilă pentru decizie și se declară nerăbdători în privința finalizării pregătirilor pentru acest pas

Published

on

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a arătat încântat de declarația făcut duminică de premierul României, Viorica Dăncilă, care a anunțat mutarea ambasadei statului român din Israel la Ierusalim, în discursul susținut astăzi la Washington, cu ocazia participării la Conferința Internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit unui comunicat al cancelariei primului ministru israelian.

,,O felicit pe prietena mea, premierul român, Viorica Dăncilă, pentru anunțul său la AIPAC potrivit căruia va acționa pentru a finaliza procedurile necesare deschiderii ambasadei române la Ierusalim”, a declarat Netanyahu.

De asemenea, ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, informează Agerpres.

,,Ambasada Statului Israel o felicită pe doamna premier Dăncilă pentru declaraţiile făcute astăzi (duminică – n.r.) la Conferinţa AIPAC de la Washington. Ne exprimăm speranţa ca, în viitorul apropiat, Ambasada României să se mute la Ierusalim, capitala eternă a Israelului”, se arată într-o declaraţie a reprezentanţei diplomatice transmisă Agerpres.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Ambasada României din Israel va fi mutată la Ierusalim ținând cont de faptul că analiza oportunității unei astfel de decizii a fost finalizată şi este ,,în deplin consens cu toţi actorii constituţionali implicaţi”, spunea aceasta, potrivit unui comunicat al Guvernului.

,,Guvernul României a iniţiat un proces de evaluare a oportunităţii mutării Ambasadei României la Ierusalim. De aceea sunt încântată să anunţ astăzi, în faţa audienţei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în procesul decizional din ţara mea şi în deplin consens, eu, ca prim ministru al României şi Guvernul pe care îl conduc, vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat ea, duminică, în cadrul Conferinţei Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), care are loc în Statele Unite ale Americii.

Dacă această decizie ar fi implementată, România ar fi cel de-al treilea stat, după SUA și Guatemala, care și-ar reloca ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Poziția Președintelui Klaus Iohannis

Însă președintele Klaus Iohannis se opune cu vehemență unei astfel de decizii, care nu numai că ar avea consecințe importante pe dimensiunea politicii externe, afectând procesul de pace din Orientul Mijlociu, însă ar contraveni poziției Uniunii Europene, rezoluțiilor ONU și dreptului internațional în general. Această poziție a fost reiterată de șeful statului încă de la lansarea în spațiul public a ideii de a muta ambasada României la Ierusalim de către liderul PSD, Liviu Dragnea, actualmente președintele Camerei Deputaților, în aprilie 2018.

Reacția președintelui Iohannis pe fondul declarațiilor făcute de premierul Viorica Dăncilă la Washington astăzi a fost dură. Acesta a dezmințit afirmațiile premierului, transmițând într-un comunicat că nu există o decizie unanimă la nivelul statului român în acest sens, Guvernul nefiind singura parte decidentă în procesul relocării ambasadei la Ierusalim, și că Administrația Prezidențială nu cunoaște conținutul analizei privind implicațiile de politică externă pe care le-ar implica o astfel de de decizie deoarece nu a primit încă analiza anunțată în repetate rânduri de Guvern.

,,Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens”, transmite șeful statului, care mai spune că poziția sa cu privire la acest subiect ,,a fost exprimată cu claritate în repetate rânduri și nu va fi reluată acum”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că o astfel de decizie poate fi luată doar de acesta, în conformitate cu prevederile constituționale aferente poziției de șef de stat și numai în contextul consultării tuturor decidenților cu competențe în domeniul politicii externe.

,,Decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale. Decizia finală aparține Președintelui României, care este, potrivit Constituției, titular al deciziilor de politică externă a României și reprezentant al țării noastre în plan extern”.

Astfel, președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului și Prim-ministrului ,,să manifeste responsabilitate în actul de guvernare”.

Amintim faptul că declarațiile de astăzi ale premierului Dăncilă au potențialul nu numai de a reaprinde disputa între Palatul Victoria și Cotroceni, izbucnită după anunțul oficial al Guvernului din mai 2018 de a reloca ambasada la Ierusalim, dar și de a atrage dezaprobarea instituțiilor din UE care oricum monitorizează cu atenție România după evoluțiile nefavorabile privind respectarea statului de drept și promulgarea mult contestatelor legi ale justiției.

Poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă asupra subiectului încă din decembrie 2017, după ce președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, declarând că această mișcare ar putea avea repercusiuni asupra perspectivelor de pace din regiune, dintre Israel și Palestina.

,,Aspirațiile ambelor părți trebuie să fie îndeplinite și trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru a rezolva statutul Ierusalimul ca viitoare capitală a ambelor state”, declara la acea vreme șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, într-o declarație.

De altfel, UE, la inițiativa Franței, a lansat un proiect de rezoluție ca replică la decizia SUA de a-și muta ambasada la Ierusalim și la atitudinea agresivă a statului israelian față de palestinieni. Documentul prevedea că Ierusalimul ar trebui să fie capitala a două state – Israel și Palestina; că statutul Ierusalimului ar trebui rezolvat doar ca parte a negocierilor de pace; și că națiunile din UE nu vor urma decizia SUA  de a-și muta misiunilor lor diplomatice în Orașul Sfânt.

Cu toate acestea, Republica Cehă, România și Ungaria au ajutat la respingerea acestei rezoluții care ar fi trebuit să reprezinte poziția unitară a UE cu privire la susținerea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Este de menționat faptul că UE își menține această poziție, după ce, săptămâna trecută, ministrul de externe al Ungariei a deschis un birou comercial la Ierusalim, care va avea un ,,statut diplomatic”, potrivit declarațiilor oficialului ungar în cursul unei vizite scurte în Israel.

Decizia Ungariei a determinat UE să reitereze ulterior că statele sale membre se opun în continuare prezenței misiunilor diplomatice în Orașul Sfânt.

,,Poziția Uniunii Europene și a statelor sale membre asupra Ierusalimului rămâne neschimbată”, a declarat pentru The Times of Israel un purtător de cuvânt al misiunii UE la Tel Aviv.

,,Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să respecte consensul internațional asupra Ierusalimului, cuprins, printre altele, în Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv privind localizarea reprezentanțelor diplomatice până la rezolvarea statutului final al Ierusalimului”, a continuat purtătorul de cuvânt .

Emisă în 1980, Rezoluția 478 cere tuturor statelor ,,care au înființat misiuni diplomatice la Ierusalim să le retragă din Cetatea Sfântă”.

Mai multe state din Europa de Vest, inclusiv Franța, au consulate în Ierusalim, care îi deservesc în primul rând – dar nu numai – pe palestinieni. Însă acestea sunt considerate misiuni consulare care îndeplinesc un obiectiv ,,complet diferit” față de ambasadele sau birourile de comerț, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Emmanuel Nahshon, citat de sursa menționată.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu, către Angela Merkel: Sprijinul Germaniei pentru calea europeană a Republicii Moldova a fost constant și ferm

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Premierul Maia Sandu a reiterat sprijinul oferit Republicii Moldova din partea cancelarului german, Angela Merkel: ”Sprijinul dumneavoastră pentru Republica Moldova, țara noastră mică din Europa de Est, care luptă pentru a ieși din bezna trecutului său ca să înceapă o nouă cale, europeană, a fost constant și ferm.”

Potrivit agendei Guvernului Republicii Moldova, Maia Sandu, se află în vizită oficială în Germania, fiind invitată chiar de Angela Merkel:”Sunt onorată să mă aflu aici la invitația dumneavoastră, a unuia dintre cei mai respectați lideri în Uniunea Europeană, a unei femei care a ghidat Germania și Europa în timpuri complicate.”

În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a declarat că anumite poziții-cheie din Republica Moldova vor fi ocupate de profesioniști: ”Voi insista pe numirea unor profesioniști neafiliați politic în pozițiile-cheie, precum cea de procuror general, judecător la Curtea Constituțională și în funcțiile de conducere din instituțiile anticorupție. Acești oameni vor fi independenți și nu vor accepta ordine din partea nimănui, așa cum s-a întâmplat în trecut. Acesta este un principiu fundamental pe care îl vom respecta necondiționat.”

Maia Sandu i-a explicat cancelarului german ce plan are pentru Republica Moldova, ca aceasta să își recapete parcursul european: ”Ce ne propunem noi este să schimbăm Moldova din interior pentru a putea fi acceptați în Uniunea Europeană drept un membru de încredere, cu instituții democratice funcționale.

”Mai mult decât oricând, ne bazăm pe sprijinul vostru pentru procesul de transformare a Moldovei într-un stat european care pune interesele cetățenilor în capul listei de priorități.”, a conchis înaltul executiv al Republicii Moldova.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Uniunea Europeană a decis reluarea sprijinul bugetar pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de către ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicolae Popescu, pe pagina sa de Facebook, după ce a participat luni, la Bruxelles, la un dejun de lucru cu miniștrii de Externe din țările Ue și cu comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn.

Potrivit lui Popescu în zilele următoare, la Chișinău va ajunge suma de 14,54 milioane euro

„Suma de 14,54 milioane euro care urmează să ajungă în zilele următoare ne confirmă faptul că deblocarea asistenței financiare este o dovadă a sprijinului pe care Uniunea Europeană ni-l acordă nouă, Republicii Moldova, că urmare a încrederii în măsurile deja întreprinse de către noul Guvern de la Chişinău, dar și pentru încurajarea programului de reforme, pe care ni le-am propus să le aplicăm cu succes”, a scris Popescu pe pagina sa de Facebook.

În discuțiile sale cu omologii din țările UE, Popescu le-a transmis că guvernul de la Chișinău își dorește să aducă ”Republica Moldova mai aproape de Europa”.

Ulterior întrevederii informale la Bruxelles cu miniștrii de externe din Uniunea Europeană, ministrul de externe Nicolae Popescu a declarat că apropierea Republica Moldova de UE va continua, indiferent de ce guvern sau președinte sunt la putere.

”Asta este geografia noastră, asta este istoria noastră și absolut nicio forță politică de la Chișinău nu poate revizui aceste legături care ne leagă cu Uniunea Europeană”, a spus el, într-un interviu cu Europa Liberă, reamintind că „fără acces pe piața Uniunii Europene, Republica Moldova ar intra într-un colaps”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending