Grupul de lucru privind Republica Moldova de la nivelul Comunității Politice Europene, care reunește liderii instituțiilor UE și a câtorva state membre, între care și România, a discutat joi, la Copenhaga, despre pașii următori privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a anunțat președintele Nicușor Dan.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șefa diplomației europene Kaja Kallas, președintele francez Emmanuel Macron, omologul său român și premierul polonez Donald Tusk au avut o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu care au discutat despre situația post-alegeri de peste Prut.

“Astăzi, la Copenhaga, am discutat cu Maia Sandu despre modul în care putem accelera progresul către viitorul european pentru care au votat moldovenii. Încă o dată, poporul moldovean și-a făcut auzită vocea: a ales Europa. L-am auzit clar și răspicat”, a scris Ursula von der Leyen, pe X.

Once again, the people of Moldova made their voice heard: they chose Europe.

We heard them loud and clear.

In Copenhagen today, we discussed with @sandumaiamd how we can speed up progress towards the European future that Moldovans voted for. pic.twitter.com/SOF8I6gB1s

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 2, 2025

Ulterior, președintele Nicușor Dan a detaliat într-o conferință de presă că discuțiile s-au axat pe pașii care urmează în direcția integrării Republicii Moldova în UE.

“A fost, de asemenea, o discuție – în urmă cu doi ani s-a constituit un grup de lucru restrâns pe Moldova la care România este parte din momentul în care acest grup s-a constituit -, în care, pe de-o parte, doamna Președinte ne-a prezentat tabloul societății în aceste alegeri parlamentare care au trecut, situația pe corelarea administrativă și legislativă cu exigențele Uniunii, și s-a discutat de pașii următori pentru aderarea efectivă a Republicii Moldova în Uniune”, a spus șeful statului.

Întrebat care a fost atmosfera la summit legată de rezultatele alegerilor din Republica Moldova, Nicușor Dan a precizat că deznodământul scrutinului a fost primit “cu mare entuziasm după victoria forțelor pro-occidentale la Chișinău”.

El a subliniat că există “dorința ca acest proces în ceea ce privește Moldova să se încheie cât mai repede” și că “s-a discutat destul de mult de opoziția Ungariei la includerea Ucrainei în Uniune”.

“Este această problemă tehnică de rezolvat cât timp, pentru moment, cele două țări merg împreună. Dar, dincolo de asta, există o voință puternică din partea Uniunii pentru ca cel târziu în 2028 Moldova să devină parte (…) Și eu aș paria pentru asta, că se va întâmpla până în 2028”, a mai adăugat președintele.

Citiți și “Victoria zdrobitoare” a partidului Maiei Sandu, ovaționată de liderii europeni reuniți la Copenhaga: “Este o victorie a libertății moldovenilor și a Europei noastre”

De altfel, victoria convingătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu la alegerile legislative din Republica Moldova a fost aplaudată la scenă deschisă de liderii europeni reuniți joi, la Copenhaga, la summitul Comunității Politice Europene.

Vorbind în deschiderea reuniunii, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a evocat o victorie zdrobitoare a forțelor democratice și europene, subliniind că aceasta reprezintă și o victorie “a Europei noastre”.

Pe 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova au fost chemați la urne să aleagă o nouă componență a Parlamentului, într-un scrutin considerat istoric și cel mai important de la dobândirea independenței țării deoarece miza scrutinului este una geopolitică, vizând menținerea Republicii Moldova pe calea europeană sau, dimpotrivă, readucerea ei în sfera de influență a Federației Ruse.

Rezultatele alegerilor au fost salutate de majoritatea liderilor occidentali, între care liderii instituțiilor europene – președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola -, președintele francez Emmanuel Macron, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele român Nicușor Dan, premierul român Ilie Bolojan și premierul polonez Donald Tusk.

Votul la alegerile parlamentare este un mandat puternic pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a transmis și președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă, subliniind că cea mai scurtă cale către pace, libertate și siguranță este calea europeană. Între timp, Republica Moldova a încheiat screening-ul pentru aderarea la UE, respectiv procesul de evaluare a conformității legislației naționale cu cea europeană, în timp record, de două ori mai repede decât alte state candidate.

Președintele Nicușor Dan, a declarat joi, la finalul summitului Comunității Politice Europene de la Copenhaga, că a prezentat liderilor europeni un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, evocând viitoare măsuri precum un „scut democratic” pe care Comisia Europeană urmează să îl propună și excluzând ca un asemenea eveniment să se mai producă în țara noastră.

„Am venit cu documentul. Și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și mi-au zis că o să-l citească pe avionul de întoarcere. Am și pentru dumneavoastră, dacă vreți, în limba română, același document. Deci a existat interes”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă. 

Discuția în care președintele a prezentat principalele concluzii din raportul Procurorului General privind alegerile de anul trecut, cu accent pe modul în care rețelele sociale au fost folosite de Federația Rusă pentru a dezinforma și a influența opinia publică din România, a avut loc în cadrul unui panel dedicat securității și rezilienței, prezidat de președintele Franței și de prim-ministrul Albaniei. Nicușor Dan dezvăluise marți că le va prezenta liderilor europeni dovada ingerințelor Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din 2024.

El a explicat că raportul detaliază un mecanism dovedit de Parchet, prin care firme din Rusia finanțau site-uri aparent inofensive pentru a canaliza publicul către surse de propagandă.

„Noutatea acestui document este că descrie un mecanism care, foarte pe scurt, înseamnă site-uri pe diferite teme care sunt aparent benigne, cum ar fi spiritualitatea, site-uri pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de niște firme din Rusia, care trimit la niște așa-zise site-uri de știri, care trimit la clone ale unor site-uri care sunt respectabile. Deci acest mecanism este descris”, a spus președintele, în conferința de presă.

În privința răspunsului european, Dan a subliniat că există deja planuri la nivelul UE.

„În ceea ce privește ce face Uniunea Europeană, Comisia și-a propus ca, până la sfârșitul acestui an, să propună, cel puțin în dezbatere, un așa-numit scut democratic și probabil că în săptămânile următoare vom discuta despre ce înseamnă asta”, a detaliat președintele.

Șeful statului a precizat însă că România rămâne vulnerabilă, în pofida unor acțiuni punctuale împotriva dezinformării. „În acest moment, există o cooperare a instituțiilor care, în cazuri de vădită dezinformare, pur și simplu dau conținutul jos, dar mai avem de lucru la cum să combatem asta”, a adăugat el.

Întrebat ce ar trebui să învețe România din exemplul Republicii Moldova, care a gestionat mai eficient ingerințele externe, Nicușor Dan a admis diferența de pregătire, explicând-o prin faptul că la Chișinău exista o așteptare legată de tentative de destabilizare

„Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ceea ce a venit, spre deosebire de România care, inclusiv în 2024, a ajutat Republica Moldova, dar nu și-a închipuit că un atac de magnitudinea celui care a avut loc în România va avea loc, asta este principala diferență”, a precizat șeful statului

El a insistat că lecția a fost învățată. „Acum, evident, dacă vom avea alegeri, un fenomen cum a fost cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general, pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut”, a conchis președintele.

Procurorul general, Alex Florența, a explicat recent, într-o conferință de presă, modul în care s-au derulat atacurile hibride asupra României, arătând că țara noastră a fost ținta „predilectă” a unor campanii ample în contextul alegerilor din 2024. Acesta a precizat că „actorii ostili” au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice”, iar printre beneficiarii acestor acțiuni s-ar fi numărat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Drept reacție, președintele Nicușor Dan a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale.

În anul 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, așa cum au relevat rapoartele serviciilor de informații desecretizate de Consiliul Suprem de Apărării a Țării, documente care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut.

În aceeași zi, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a avut, joi, o întrevedere, la Bruxelles, cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe, în vederea identificării celor mai eficiente soluții față de provocările cu care cetățenii din România și din Uniunea Europeană se confruntă în asigurarea celor mai adecvate condiții de locuire, în contextul în care criza locuințelor reprezintă o problemă din ce în ce mai mare în Europa.

„Uniunea Europeană are pentru prima dată un comisar pentru locuire, ceea ce demonstrează că, la nivelul Uniunii, se pune un accent mai mare pe aceste politici publice. Am discutat cu comisarul Jørgensen despre grija pentru toți membrii comunității, și cei tineri, și cei vârstnici, și am căutat împreună soluții pentru locuințe pentru tinerii aflați la început de carieră, locuințe pentru persoanele defavorizate social și pentru persoanele vârstnice”, a transmis ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, conform unui comunicat al MDLPA.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației  finanțează construirea de locuințe pentru tineri, persoane care lucrează în învățământ și în domeniul sanitar, locuințe de serviciu și locuințe pentru membrii comunităților defavorizate, atât din buget național, cât și din fonduri europene.

Totodată, pentru crearea unui climat sigur de locuire, ministerul asigură finanțarea unor programe de reabilitare a locuințelor, de consolidare a celor care prezintă vulnerabilități la risc seismic, precum și de eficientizare energetică.

Potrivit Eurostat, prețurile locuințelor în UE au crescut cu aproape 60% din 2010, în timp ce costurile chiriei au crescut cu aproape 30%. Experții atribuie această creștere dramatică încetinirii construcțiilor de locuințe sociale și creșterii semnificative a practicilor speculative în zonele urbane, unde numărul locuințelor accesibile a scăzut.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în cadrul discursului privind Starea Uniunii Europene că va prezenta un nou plan pentru locuințe la prețuri accesibile .

Această inițiativă ce va marca o premieră va include măsuri de limitare a speculațiilor imobiliare.