Germania a început să ia în considerare un plan propus de guvernul francez care ar extinde puterile Băncii Europene de Investiții (BEI) și i-ar permite instituției să finanțeze proiecte de apărare, precum achiziționarea de arme și provizii militare, relatează Politico Europe.

În prezent, BEI, deținută de statele membre ale UE, furnizează împrumuturi către alte sectoare, precum climatul, energia durabilă și digitalizarea, dar îi este interzis să investească în domeniul apărării.

Această schimbare subliniază importanța sporită al BEI, care s-a extins rapid în ultimii ani, pe măsură ce țările UE cu resurse financiare limitate au apelat la ea pentru a finanța investiții.

De altfel, cursa pentru președinția băncii a devenit una politică, cu diverși candidați – inclusiv vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, care este în prezent în concediu, și ministrul spaniol al finanțelor Nadia Calviño – concurând pentru postul vacant din anul viitor.

În trecut, Germania a fost precaută în ceea ce privește BEI și acordarea dreptului de a investi în domeniul apărării. Cu toate acestea, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat această percepție în Berlin – nu numai din necesitate politică, ci și pentru că investiția în sectorul militar este acum considerată mai acceptabilă din punct de vedere moral.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat această schimbare – “Zeitenwende” – în cadrul politicii externe și securității germane, îndreptând Berlinul către un rol de lider în securitatea europeană. Investițiile BEI ar putea sprijini UE în consolidarea capacităților de apărare și a capacității de producție pentru a ajuta Ucraina, au declarat diplomați din Berlin și Bruxelles.

Deși sprijinul pentru schimbarea mandatului BEI nu este încă o perspectivă oficială a guvernului german – un purtător de cuvânt al ministrului de finanțe, Christian Lindner, a refuzat să comenteze dacă susține planul – simpatia lui Scholz pentru plan este semnificativă: Dacă Germania ar sprijini oficial propunerea franceză, probabilitatea ca și alte țări să susțină ideea ar crește.

Acest lucru ar fi cheia pentru obținerea unei majorități în consiliul de administrație al BEI, format din miniștri de finanțe sau economie din cele 27 de țări UE. Aceștia sunt cei care ar putea schimba mandatul BEI pentru a include apărarea. O schimbare a mandatului ar necesita sprijinul a cel puțin 14 țări UE, care să reprezinte 50% din capitalul subscris al băncii. Aici, Germania joacă un rol cheie, deoarece este unul dintre cei mai mari acționari ai BEI, alături de Franța și Italia, care dețin fiecare aproximativ 19% din bancă.

La începutul acestui an, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, și-a exprimat susținerea pentru o astfel de schimbare, declarând: “Avem nevoie de o industrie de apărare foarte capabilă în UE… Pentru asta trebuie să investim… și dacă nu provine fonduri de pensii mari sau din bănci, atunci există o problemă reală.”

Țările UE și Parlamentul European au indicat un prim semn de susținere pentru acest concept, atunci când au votat în favoarea Legii de Sprijin pentru Producția de Muniție, o lege destinată să stimuleze producția de proiectile pentru Ucraina, care a inclus mențiunea că BEI “ar trebui să își intensifice sprijinul pentru industria europeană de apărare și achiziții comune în afara sprijinului său actual pentru tehnologiile cu uz dublu.”

Săptămâna trecută, președintele BEI, Werner Hoyer, a avertizat împotriva schimbării mandatului, spunând că acest lucru ar plasa banca pe “calea greșită.” De asemenea, persoane apropiate de președintele băncii au declarat că în cadrul instituției există îndoieli. Una dintre îngrijorările majore este că BEI ar putea pierde anumiți investitori, cum ar fi fondurile de pensii, de la care banca împrumută bani și care pot avea reguli împotriva investițiilor în proiecte de apărare.

Un purtător de cuvânt al BEI a declarat că banca este “complet dedicată sprijinirii investițiilor în tehnologiile de care are nevoie Europa pentru securitatea sa și pentru apărarea pe termen lung”, dar că încearcă să facă acest lucru prin tehnologii cu utilizare dublă, precum investițiile în securitatea cibernetică sau sateliți, care pot fi folosiți în scopuri militare, dar nu sunt tehnologii militare în sine.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că BEI a decis în iunie să mărească finanțarea pentru astfel de infrastructuri de securitate “la cel mai înalt nivel până în prezent, alocând 8 miliarde de euro pentru finanțare până în 2027.”

Material redactat de Taisia Fusea

Coaliția de guvernare germană încă nu a decis pe cine va susține în cursa pentru conducerea Băncii Europene de Investiții (BEI), dar ministrul finanțelor, Christian Lindner, a dat de înțeles că își dorește continuitate, relatează Politico Europe, subliniind că candidatul câștigător ar trebui să promoveze “banking-ul chibzuit” și să mențină abordarea prudentă a băncii în privința acordării de împrumuturi.

“Este important pentru noi ca banca să-și mențină reputația bună și să rămână pe o bază solidă”, a declarat Lindner. “Vedem și posibilitatea de a îmbunătăți agilitatea băncii și ritmul luării deciziilor”, a continuat el.

Lindner, liderul Partidului Liber Democrat al Germaniei (FDP), a refuzat să spună pe care dintre candidații care concurează pentru conducerea BEI i-ar prefera sau dacă va susține unul dintre cei doi favoriți – Margrethe Vestager din Danemarca, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene care este în prezent în concediu din această funcție pentru a se concentra asupra candidaturii sale; și Nadia Calviño, ministra spaniolă a finanțelor.

În total, sunt cinci candidați în cursa pentru conducerea BEI, care a fost fondată în 1958 de țările membre ale UE pentru a susține proiecte de infrastructură și dezvoltare regională.

Vestager, un liberal social danez cu o experiență solidă în domeniul protecției mediului, ar fi cea mai naturală alegere pentru Lindner. Cu toate acestea, în ceea ce privește politicile de împrumut ale BEI, Vestager a susținut o abordare mai agresivă, declarând săptămâna trecută pentru Financial Times că dorește “o asumare mai mare a riscurilor” în cadrul băncii.

Criticii spun că BEI, care acordă împrumuturi, în total, de aproximativ 65 de miliarde de euro în fiecare an, este prea timidă în practicile sale de creditare și susțin că este necesară o abordare mai îndrăzneață pe măsură ce UE se confruntă cu sarcini monumentale, cum ar fi finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice și reconstruirea Ucrainei.

În contrast, Lindner îl prezintă pe Werner Hoyer, actualul lider al băncii, care are reputația de a fi un bancher extrem de conservator, ca pe un model. Hoyer, care a condus BEI timp de 12 ani și se va retrage la sfârșitul anului, este membru al FDP, care are o istorie de promovare a disciplinei fiscale stricte.

Cu toate că Lindner are o voce influentă în Cabinet, decizia privind BEI nu depinde doar de el. Cancelarul Olaf Scholz, care se pare că o susține pe Calviño, are și el un cuvânt de spus, alături de ministrul german pentru afaceri economice și acțiune climatică, Robert Habeck.

Se presupune că Ecologiștii o vor susține pe Vestager, care într-un interviu din această săptămână a subliniat importanța de a promova investiții pentru energia regenerabilă, o prioritate pentru Ecologiști.

Dacă germanii nu reușesc să se decidă pentru unul dintre favoriți, ar putea face un compromis și să susțină unul dintre cei trei candidați rămași, grup care include doi vicepreședinți ai BEI – Teresa Czerwińska și Thomas Östros – și Daniele Franco, fost ministru italian al finanțelor.

Orice candidat va avea probabil nevoie de sprijinul Germaniei, care este cel mai mare acționar al băncii. De asemenea, pe cine va susține Franța este în continuare neclar, Parisul evaluând care candidat este cel mai probabil să se conformeze intereselor sale, inclusiv finanțarea investițiilor în domeniul nuclear și al apărării.

Miercuri, Claudia Buch a fost aleasă să conducă instituția de supraveghere a BEI. Conform Politico Europe, preluarea Mecanismului de Supraveghere Unic de către Claudia Buch ar putea consolida candidatura lui Calviño pentru conducerea BEI.

Material redactat de Taisia Fusea

Economistul șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, și-a exprimat prudent optimismul în ceea ce privește scăderea inflației, într-un interviu acordat unei publicații de afaceri irlandeze, dar a afirmat că este nevoie de mult mai multe informații înainte să se simtă confortabil să declare o victorie, informează Reuters.

După creșterea ratelor la fiecare dintre cele nouă întâlniri anterioare, BCE acum dezbate dacă le vor mări din nou, pe 14 septembrie, probabil pentru ultima dată în acest ciclu caracterizat de rigiditate, pentru a se asigura că atinge obiectivul de inflație de 2%, sau dacă ar trebui să facă o pauză în contextul unei deteriorări rapide a perspectivei de creștere.

Într-un interviu publicat marți în ziarul irlandez The Currency, Lane a spus că cifrele de săptămâna trecută, care arată relaxarea presiunilor subiadiacente asupra prețurilor, sunt “foarte binevenite”, în concordanță cu predicția băncii din iunie.

“Dar, după cum am spus, o lună de cifre reprezintă doar o parte din informații: trebuie să vedem că acest lucru va continua”, a spus el.

“Cifrele detaliate privind inflația nu vor fi disponibile până la mijlocul lunii. Deci, va trebui să așteptăm”, a adăugat el.

Banca se confruntă cu o dilemă, deoarece nivelul dobânzilor se află deja la cel mai ridicat nivel din mai bine de două decenii, iar creșterea economică a stagnat în ultimele trei trimestre, creșterea prețurilor de servicii rămâne persistentă și salariile continuă să crească rapid, indicând presiuni persistente asupra prețurilor.

Piețele consideră drept improbabilă majorarea dobânzilor pe 14 septembrie, dar se așteaptă în continuare ca o creștere de 25 de puncte procentuale până la 4% să aibă loc înainte de sfârșitul anului, înainte de reducerea dobânzilor începând cu mijlocul anului 2024.

Lane recomandă ca mediul de afaceri să aibă răbdare, citând prognoza băncii din iunie conform căreia mult din creșterea inflației din 2022 va scădea în 2023, cu progrese ulterioare în 2024 și în 2025, într-un “proces pe mai mulți ani”.

“Inflația de 10% nu scade la 2% foarte rapid, dar … a fost deja redusă la jumătate, de la 10 la 5, cu progrese suplimentare anticipate în acest an”, a spus Lane.

BCE se așteaptă la “puțină volatilitate” în scăderea inflației în privința energiei și alimentelor, dar prețurile foarte ridicate de acum un an vor “dispărea din actualitate în acest toamnă”, a spus el.

Prețurile la petrol și gaze rămân o sursă majoră de incertitudine, în timp ce un al doilea val de inflație cauzat de creșterea salariilor încă trebuie să se desfășoare într-o anumită măsură, conform lui Lane.

Îngrijorările că turismul european intens ar putea duce la o inflație destul de puternică în privința serviciilor au fost atenuate de datele recente, a spus el.

“Inflația în privința serviciilor rămâne semnificativă, dar faptul că s-a produs o scădere, cred, ajută la limitarea acelei narative”, a adăugat el.

Material redactat de Taisia Fusea