Connect with us

EUROBAROMETRU

Primul Eurobarometru după alegerile europene: România, țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”

Published

on

© Parlamentul European/ Facebook

România este țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în Uniunea Europeană” și statul membru care a avut a doua creştere a participării la vot la alegerile europene, 19%, după Polonia (22%), indică rezultatele primului Eurobarometrul de după alegerile din 23-26 mai făcut public de Parlamentul European.

Eurobarometrul a fost realizat în săptămânile de după alegeri, aproape 28.000 de cetăţeni din întreaga Uniune Europeană răspunzând unor întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene şi la temele care i-au motivat să voteze, se arată într-un comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sondajului, un număr semnificativ mai mare de tineri cu o mentalitate pro-europeană a votat în alegerile europene din 2019. Astfel, participarea tinerilor la alegeri a crescut cu 50% în raport cu scrutinul din 2014, în contextul în care prezenţa generală la vot a fost de 50,6%, cea mai mare de la scrutinul din 1999 (49,5%).

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

De asemenea, primele rezultate ale acestui sondaj arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi, confirmând sondajele pre-electorale. Astfel, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

În România, 73% dintre respondenţi au afirmat acest lucru, în creştere cu un punct procentual.

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

În România, proporţia este chiar mai mare, de 57%, fiind în creştere cu 18 puncte procentuale, cea mai semnificativă creştere la nivelul UE la acest capitol.

”Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a afirmat, în context, președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În total, 42% dintre români au avansat această motivaţie ca principală.

În schimb, România (14%), Belgia (14%) şi Marea Britanie (22%) sunt ţările cu cele mai mari creşteri procentuale unde cetățenii au votat pentru a-şi exprima dezacordul faţă de o anumită situaţie, creşterea fiind de  zece (România şi Belgia) şi 13 puncte procentuale (Marea Britanie).

În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

În România, aspectul cel mai menţionat (47%) a fost economia şi creşterea economică.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri”, a conchis și David Sassoli, președintele Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru de primăvară 2019: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, 76% dintre respondenții din zona euro declarându-se în favoarea monedei unice a UE

Published

on

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro a atins un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro, și anume 76%, declarându-se în favoarea monedei unice europene, relevă noul sondaj Eurobarometru publicat luni, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

De amintit totuși că Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la ERM II (n.r. mecanismul ratelor de schimb) anticamera pentru aderarea la moneda unică.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, a împlinit 20 de ani.

La 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

În prezent, moneda unică euro este folosită de 340 de milioane de europeni, fiind utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat Eurobarometrul cu cele mai bune rezultate din ultimii cinci ani: România, pe locul doi în UE în ceea ce privește imaginea pozitivă a cetățenilor față de Uniunea Europeană

Published

on

© European Commission/ Facebook

România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce privește imaginea pozitivă față de UE, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat luni și care arată că numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (60%, față de o medie UE de 44%), informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noul sondaj Eurobarometru, primul realizat după alegerile europene, arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor europeni față de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la starea democrației. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker, mai precizează sursa citată. 

În sondaj, România este menționată de 12 ori, iar rezultatele privind țara noastră arată că 60% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45%; 52% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%; iar 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o UE de 44%. De altfel, luna trecută, în primul sondaj Eubarometru publicat de Parlamentul European după alegerile europene, România a fost țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”.

Percepția crescută privind imaginea pozitivă a românilor despre UE (60%) este susținută și de unul dintre cele mai mari trenduri de creștere, cu 8% față de precedenta măsurătoare, cea din toamna lui 2018.

În ce privește principalele îngrijorări ale cetățenilor la nivel european, 24% dintre români văd în migrație o problemă și în terorism (26%).

Problema creșterii prețurilor și a inflației este menționată de doar 10% dintre europeni, regăsindu-și percepțiile cele mai ridicate în Slovacia (18%), Franța (17%), România și Polonia (ambele cu 16%).

Strict la nivel național, problema creșterii prețurilor și a inflației este văzută de cetățeni drept principala îngrijorare în șapte state membre: Lituania (54%), Bulgaria și Polonia (46%), Cehia și Estonia (38%), Slovacia (37%) și România (35%).

Cu toate acestea, România se găsește în top 5 state UE unde percepția asupra situației economiei naționale s-a îmbunătățit semnificativ: Lituania (53%, în creștere cu 13%), Spania (26%, în creștere cu 8%), Slovenia (57%, în creștere cu 6%), Cipru (43%, în creștere cu 6%) și România (31%, în creștere cu 6%).

În ce privește realizarea unei Uniuni economice și monetare, 59% dintre români sprijină acest proiect, o susținere majoritară, dar mai puțin răspândită față de cea din Slovenia (88%), Estonia și Portugalia (85%), Finlada și Irlanda (84%), Luxemburg, Spania și Belgia (82%) sau Germania (81%).

Rezultatele, pe larg, ale Eurobarometrului publicat de Comisia Europeană relevă următoarele situații:

1. Încrederea și optimismul față de viitor la cel mai înalt nivel din 2014

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) și Estonia (60 %). În plus, peste jumătate dintre respondenți „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta și Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Țările de Jos și Cipru (toate cu 54 %), România și Austria (ambele cu 52 %) și Letonia și Belgia (ambele cu 51 %).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) și Portugalia (60 %, +7). O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) și Polonia (74 %). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Regatul Unit (47 % față de 46 %) și în Franța (50 % față de 45 %).

55 % dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuți” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.

Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2018; +14 față de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) și Țările de Jos (76 %).

2. Record de susținere a monedei euro 

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 față de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

3.Cetățenia UE și libera circulație văzute ca principale realizări ale UE

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania și 87 % în Spania, la 57 % în Grecia și Italia și 52 % în Bulgaria.

O mare majoritate a cetățenilor UE sprijină „libera circulație a cetățenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia și Regatul Unit (ambele cu 68 %).

4. Preocupări majore la nivelul UE și la nivel național: legate de schimbările climatice și de mediu sunt în creștere

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (+ 6 față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.

Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, +1). Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20 %, +6). Imigrația, cu 17 % din mențiuni (-4 puncte procentuale față de toamna anului 2018 și -19 față de toamna anului 2015), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situația economică se situează pe locul al șaselea (16 %, +1).

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 7 iunie – 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE și în țările candidate.

În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: Bulgaria și România au cel mai ridicat procent de mame tinere din Uniunea Europeană

Published

on

@fancycrave1/Pixabay License

În Uniunea Europeană, majoritatea femeilor (92%) deveneau pentru prima dată mame între 20 şi 39 de ani în 2017, însă în Bulgaria şi România unul din opt copii era născut de mame sub vârsta de 20 de ani, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică, relatează Agerpres.

©Eurostat

La nivelul UE, doar 4% din femei devin pentru prima dată mame sub vârsta de 20 de ani, în timp ce alte 4% au primul copil peste vârsta de 40 de ani.

În 2017, cel mai ridicat procent din UE de mame tinere care fac primul copil sub vârsta de 20 de ani se înregistra în Bulgaria (12,5% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), România (12,1%), Ungaria (8,5%) şi Slovacia (8,1%).

În contrast, mamele tinere reprezintă sub 2% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame în Danemarca (1%), Italia şi Slovenia (ambele cu 1,1%), Olanda (1,2%), Luxemburg şi Suedia (ambele cu 1,4%).

De asemenea, cel mai ridicat procent de femei care au primul copil peste vârsta de 40 de ani era în Spania (8,8% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), Italia (8,6%), Grecia (6,6%), Luxemburg şi Irlanda (ambele cu 5,9%), iar cel mai scăzut în Lituania (1,3%), Polonia (1,4%), Slovacia (1,5%) şi Letonia (1,8%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending