Connect with us

EUROBAROMETRU

Primul Eurobarometru după alegerile europene: România, țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”

Published

on

© Parlamentul European/ Facebook

România este țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în Uniunea Europeană” și statul membru care a avut a doua creştere a participării la vot la alegerile europene, 19%, după Polonia (22%), indică rezultatele primului Eurobarometrul de după alegerile din 23-26 mai făcut public de Parlamentul European.

Eurobarometrul a fost realizat în săptămânile de după alegeri, aproape 28.000 de cetăţeni din întreaga Uniune Europeană răspunzând unor întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene şi la temele care i-au motivat să voteze, se arată într-un comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sondajului, un număr semnificativ mai mare de tineri cu o mentalitate pro-europeană a votat în alegerile europene din 2019. Astfel, participarea tinerilor la alegeri a crescut cu 50% în raport cu scrutinul din 2014, în contextul în care prezenţa generală la vot a fost de 50,6%, cea mai mare de la scrutinul din 1999 (49,5%).

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

De asemenea, primele rezultate ale acestui sondaj arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi, confirmând sondajele pre-electorale. Astfel, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

În România, 73% dintre respondenţi au afirmat acest lucru, în creştere cu un punct procentual.

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

În România, proporţia este chiar mai mare, de 57%, fiind în creştere cu 18 puncte procentuale, cea mai semnificativă creştere la nivelul UE la acest capitol.

”Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a afirmat, în context, președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În total, 42% dintre români au avansat această motivaţie ca principală.

În schimb, România (14%), Belgia (14%) şi Marea Britanie (22%) sunt ţările cu cele mai mari creşteri procentuale unde cetățenii au votat pentru a-şi exprima dezacordul faţă de o anumită situaţie, creşterea fiind de  zece (România şi Belgia) şi 13 puncte procentuale (Marea Britanie).

În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

În România, aspectul cel mai menţionat (47%) a fost economia şi creşterea economică.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri”, a conchis și David Sassoli, președintele Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Românii vor ca Parlamentul European să joace un rol mai important, iar sănătatea publică să fie principala sa prioritate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, sprijinul cetățenilor pentru UE și pentru Lesilativul European, în special, a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

În opinia respondenților din România, libertatea de circulație se află pe primul loc în lista valorilor care ar trebui apărate de Parlamentul European, iar aproape o treime dintre respondenți (32% în UE, 24% în România) au ales democrația ca valoarea europeană principală care trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare și de gândire (27% în UE, 22% în România) și de protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (25% în UE, 24% în România).

De asemenea, 59% dintre respondenții români își doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important, depășind media europeană de 58%, iar pentru 41% dintre români, Legislativul European sugerează o imagine „total pozitivă”, depășind din nou media europeană de 36%.

Reamintim că Parlamentul European rămâne cea mai democratică și transparentă instituție europeană, membrii Legislativului fiind aleși direct de către cetățenii europeni. Acest lucru nefiind posibil și în cazul Comisiei Europene, unde comisarii europeni sunt desemnați în mod politic. În cazul României, comisarul trimis de țara noastră este desemnat de Guvern. 

Această percepție pozitivă a PE se reflectă, de asemenea, în ultimul Eurobarometru standard 95.1 al Comisiei Europene, care arată că cetățenii au cel mai mult încredere în Parlamentul European, dintre toate instituțiile UE.

 

Legat de prioritățile Parlamentului European, cetățenii români consideră că sănătatea publică ar trebui să fie abordată cu prioritate de deputații europeni, fiind urmată de sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă. 

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, salutând rezultatele sondajului, a declarat: „După cum subliniază pe bună dreptate cetățenii, apărarea democrației este cea mai importantă valoare europeană, mai presus de orice altceva. Nu putem considera că democrația poate exista de la sine, fără sprijin și efort; extremismul, autoritarismul și naționalismul reprezintă astăzi amenințări tot mai mari la adresa proiectului nostru european comun.”

Există un interes susținut din partea cetățenilor europeni de a afla mai multe despre activitatea UE. Potrivit prezentului sondaj, informațiile cu privire la modul concret în care sunt cheltuite fondurile UE ar fi cele mai interesante pentru 43% dintre respondenți. Cetățenii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre consecințele concrete ale legislației europene în țara lor (30%), despre activitățile concrete ale deputaților în Parlamentul European din țara lor (29%), precum și despre acțiunile întreprinse de UE pentru a depăși pandemia de COVID-19 (29%).

„Cetățenii doresc și merită mai multe informații cu privire la impactul concret al politicilor și deciziilor UE în viața lor de zi cu zi. Oamenii ar trebui să știe unde sunt cheltuiți banii”, a declarat președinta Metsola.

Majoritatea cetățenilor (62% în UE, 43% în România) consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun, doar 9% (23% în România) declarând că este un lucru rău, pentru al doilea an cel mai bun rezultat din 2007, la nivel UE. Aproape trei sferturi dintre respondenți (72% în UE, 65% în România) afirmă că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. În acest sens, majoritatea respondenților (63%) afirmă că sunt optimiști cu privire la viitorul UE.


Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2021 a fost realizat între 1 noiembrie și 2 decembrie 2021 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar, ca urmare a restricțiilor legate de COVID-19. În total, au avut loc 26.510 de interviuri (1.057 în România), rezultatele UE fiind ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nivel record, 80% dintre europeni considerând că moneda unică este benefică pentru UE

Published

on

© European Commission/ Twitter

Sprijinul pentru moneda euro a atins un nivel record, arată cel mai recent Eurobarometru.

Conform datelor, 80% dintre respondenți consideră că moneda unică europeană este benefică pentru UE, în vreme ce 70% dintre europenii chestionați consideră că moneda euro este benefică pentru propria țară.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 17.700 de respondenți din cele 19 țări membre ale zonei euro în perioada 22-29 martie 2021.

”Moneda noastră unică reprezintă un simbol al unității și o reprezentare tangibilă a integrării europene. Sunt mândră că lucrez pentru Europa și că îmi aduc contribuția la această integrare continuă”, a transmis președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Eurobarometrul relevă, de asemenea, că numărul cetățenilor europeni care sunt în favoarea regulilor de rotunjire și eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți este în creștere.

Astfel, 67% dintre europeni sunt în favoarea eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți prin rotunjirea obligatorie (în plus sau în minus) a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți. Există un sprijin majoritar pentru această măsură în toate cele 19 state membre ale zonei euro.

Consultarea publică deschisă privind aceste reguli arată că 72% dintre respondenți nu consideră că monedele mai sunt amintite sunt utile, iar 71% consideră că ar trebui introduse reguli de rotunjire la cea mai apropiată valoare de cinci eurocenți. Majoritatea respondenților consideră că regulile de rotunjire ar trebui să fie obligatorii (71%) și armonizate în zona euro (77%).

Consultarea publică a fost realizată pe un eșantion de 17.033 de respondenți timp de 15 săptămâni, în perioada 28 septembrie 2020 – 11 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

David Sassoli avertizează că Parlamentul European ar putea respinge acordul liderilor UE: Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană este pierdută

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a făcut luni un nou apel către liderii statelor membre reuniți la Bruxelles să se ridice la nivelul “acestui moment istoric” și să acționeze rapid și curajos în direcția unui acord privind pachetul de relansare a Uniunii Europene de aproximativ 1.800 de miliarde de euro, compus din instrumentul de redresare economică bazat pe granturi și credite și bugetul pe termen lung 2021-2027.

După zile întregi de discuții, cetățenii europeni se așteaptă la un acord care să se ridice la nivelul acestui moment istoric. Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană și metoda comunitară sunt pierdute“, a spus Sassoli, într-o declarație scrisă remisă presei, înainte ca șefii de stat sau de guvern se întrunească pentru a patra zi consecutiv în scopul identificării unui compromis.

Liderul Parlamentului European, instituție care trebuie să aprobe acordul încheiat în Consiliul European, a reafirmat prioritățile eurodeputaților în ce privește cadrul financiar multianual, anume “abordarea provocărilor cu care Europa se confruntă, precum Pactul ecologic european, digitalizarea, reziliența economică și lupta împotriva inegalității”.

În condițiile în care liderii continuă să dezbată dimensiunea totală a planului de redresare și raportul dintre granturi și împrumuturi, David Sassoli a subliniat că “noi resurse proprii sunt necesare imediat” pentru a finanța nevoile Europei și a precizat că Parlamentul European continuă să solicită eliminarea rabaturilor de care se bucură anumite state mari, precum Olanda sau Austria, aceleași state frugale care doresc o diminuare a ponderii granturilor și a fondului de redresare în ansamblu.

Avem nevoie, de asemenea, să asigurăm apărarea statului de drept“, a completat președintele PE, criteriul acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept fiind unul dintre subiectele care au aprins discuțiile între lideri, fiind cunoscută opoziția Ungariei sau a Poloniei.

“Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu își va da acordul. COVID-19 este încă aici și vedem noi focare în Europa. Mai mult decât oricând este necesar să acționăm rapid și curajos”, a conchis David Sassoli.

Summitul Uniunii Europene consacrat obținerii unui acord uriaș pentru relansarea economică post-COVID-19 a fost prelungit pentru a patra zi, urmând a fi reluat luni, la ora 17:00, după negocieri care au început duminică dimineață și care s-au încheiat fără succes luni, în jurul orei 07:00, din cauza opoziției statelor frugale de a accepta un plan de relansare de 750 de miliarde de euro bazat în principal pe granturiCei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit summitul în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de aproximativ 1.800 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Presa de la Bruxelles notează că președintele Consiliului European urmează să vină cu nouă propunere, care cuprinde 390 de miliarde de euro granturi din totalul de 750 de miliarde de euro.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi.

De asemenea, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea “unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor.

“Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri și va continua și luni.

Continue Reading

Facebook

G730 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA18 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO19 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

ROMÂNIA20 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat liderilor din UE eforturile României pentru a asigura securitatea alimentară globală în contextul blocadei rusești a porturilor ucrainene

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac7 days ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending