Un procent de doar 46% dintre români cred, în prezent, că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de media europeană situată la 62%, care arată o prăbușire a încrederii românilor în proiectul european.

Cifrele sunt cuprinse în cea de-a noua ediție a Eurobarometrului realizat de Parlamentul European și care analizează tendințele socio-demografice în opinia publică națională în perioada 2007-2022.

Potrivit fișei naționale, procentul românilor care cred că apartenența României la Uniunea Europeană este un fapt pozitiv s-a diminuat cu aproape 10% între perioada premergătoare pandemiei de COVID-19 și momentul prezent. Altfel spus, încrederea românilor în UE s-a prăbușit în timpul pandemiei de coronavirus.

Potrivit graficului, în 2007, anul aderării la UE, procentul românilor care considerau că apartenența la proiectul european este un lucru bun se ridica la 71%. Un deceniu și jumătate mai târziu se înregistrează o scădere de 25%.

Sondajul menționat analizează mai multe aspecte precum: Imaginea și rolul Parlamentului European; Imaginea Uniunii Europene; Apartenența la UE și motivele pentru care beneficiază de ea; Vocea mea contează în Uniunea Europeană; Satisfacția față de democrație în UE și în țările UE; Încrederea în Parlamentul European și în parlamentele naționale.

La întrebarea dacă Uniunea Europeană le evocă cetățenilor o imagine foarte pozitivă, destul de pozitivă, neutră, destul de negativă sau foarte negativă, 46% dintre români au răspuns foarte pozitiv, față de 47% media europeană.

© Eurobarometru PE

Diferența se mărește atunci când întrebarea este formulată în felul următor “La modul general, credeți că apartenența României la UE este un lucru bun?”. La această întrebare doar 46% au răspuns că apartenența la UE este un lucru bun, față de 62% media UE.

© Eurobarometru PE

Destructurat pe criterii de gen, răspunsul la această întrebare variază. 50% dintre bărbați cred că apartenența la UE este un lucru bun față de doar 43% dintre femei.

© Eurobarometru PE

De asemenea, pe categoriile de vârste, tinerii cred că apartenența la UE este un lucru bun, dar încrederea scade pe măsură ce vârsta crește.

La tinerii cu vârste cuprinse între 15 – 24 de ani, 51% dintre cei intervievați cred că apartenența la UE este un lucru bun. La persoanele din grupa de vârstă 25-39 de ani – 47%, la cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani – 48%, iar la grupa de vârstă 55 plus acest procent scade la 43%.

© Eurobarometru PE

Radiografia socială a acestor percepții este diferită atunci când vine vorba despre beneficiile apartenenței la UE, 66% dintre români susținând că România a beneficiat de pe urma acestei integrări, față de 72% media europeană.

© Eurobarometru PE

Și raportat la beneficiile concrete aduse de UE, românii se diferențiază față de media Uniunii Europene.

39% dintre români cred că UE le-a adus noi oportunități de angajare, în timp ce media europeană este de doar 23%.

27% dintre români sunt de apărare că apartenența la UE a îmbunătățit standardul de viață, față de 18% media UE.

Cu toate acestea, România este sub media UE când vine vorba despre percepția privind contribuția UE la creșterea economică a țării noastre. Doar 26% dintre români cred că apartenența României la Uniunea Europeană ne-a adus creștere economică, față de 30% media europeană.

© Eurobarometru PE

Cetățenii Uniunii Europene continuă să își demonstreze solidaritatea de neclintit cu Ucraina, 91% dintre aceștia fiind în favoarea furnizării de sprijin umanitar, în vreme ce 88% sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, relevă cel mai recent Eurobarometru.

Potrivit sondajului dat publicității în ajunul împlinirii unui an de când Rusia a invadat Ucraina, oferirea de ajutor umanitar Ucrainei se bucură de un sprijin aproape complet în Țările de Jos (99%), Luxemburg și Lituania (98%), precum și în Finlanda și Grecia (97%). Acestea sunt urmate de Suedia (96%), Danemarca (94%) și România (71%).

În nouă țări, primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului reprezintă acțiunea cea mai agreată, cu cele mai ridicate niveluri de acord în Danemarca, Finlanda (partajate cu acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război) și Suedia (toate cu 97%). În celelalte 18 țări, această acțiune se situează pe locul al doilea, cu cele mai ridicate niveluri înregistrate în Țările de Jos (98%), Luxemburg (96%) și Grecia (95%), dar și în România (72%).

Acordarea de sprijin financiar Ucrainei este aprobată cu 77%, în timp ce impunerea de sancțiuni economice guvernului rus, întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia beneficiază de sprijinul a 74 % dintre persoanele intervievate.

Irlanda (90%) este singura țară în care furnizarea de asistență financiară Ucrainei se află pe primul loc (alături de furnizarea de sprijin umanitar pentru persoanele afectate de război).

© Eurobarometru

Impunerea de sancțiuni economice guvernului rus, companii și persoane fizice se situează pe locul al doilea în Polonia (90%) și Portugalia (89%) și pe locul trei în opt țări, inclusiv în Suedia (95%), Irlanda (86%) și Croația (82%). 

De asemenea, europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat (67 %) și a finanțării de către UE a achiziționării și furnizării de echipamente militare către Ucraina (65 %). Finanțarea achiziționării și furnizării de echipamente militare pentru Ucraina ocupă locul al treilea în Polonia (89%, alături de interzicerea difuzării mass-media de stat ruse, precum Sputnik și Russia Today, în UE), Finlanda (88%) și Estonia (72%). 

Uitându-ne la țara noastră, 67% dintre cetățeni sunt de acord că trebuie impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, în vreme ce 61% dintre români sunt în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat în UE. 

În general, majoritatea cetățenilor europeni (56 %) rămân mulțumiți de răspunsul Uniunii Europene la invadarea Ucrainei de către Rusia, 58% dintre români împărtășind această opinie.

© Eurobarometru

77 % dintre respondenții din UE sunt în favoarea unei politici de securitate și apărare comune la nivelul statelor membre ale UE, același procentaj ca vara trecută, în timp ce 16 % sunt împotrivă. În plus, 80 % consideră că achiziționarea de echipamente militare de către statele membre ar trebui să fie mai bine coordonată, iar 69 % consideră că UE trebuie să își consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.

Un sprijin covârșitor pentru tranziția energetică

Marea majoritate a cetățenilor UE (84 %) sunt de acord că UE trebuie să își reducă dependența de sursele de energie din Rusia cât mai curând posibil, 71% dintre români fiind de aceeași părere. De asemenea, ei sunt în mare măsură de acord că UE ar trebui să sprijine tranziția verde prin investiții masive în energia din surse regenerabile (86 %), în vreme ce aproape 7 din 10 români sunt de acord cu această asumpție.

© Eurobarometru

85 % dintre europeni sunt convinși că creșterea eficienței energetice a clădirilor, a transporturilor și a bunurilor ne va face să fim mai puțin dependenți de producătorii de energie din afara UE. 82 % sunt de acord că statele membre ale UE ar trebuie să cumpere energie în comun din alte țări pentru a obține un preț mai bun. În plus, 81 % afirmă că au luat măsuri pentru a-și reduce propriul consum de energie.

Îngrijorare cu privire la inflație și la economie, dar un sprijin puternic pentru moneda euro

Cetățenii UE consideră că creșterea prețurilor/inflația/costul vieții reprezintă una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent (32 %, -2 puncte procentuale), urmată de situația internațională (28 %, procentaj stabil) și de aprovizionarea cu energie (26 %, -2 puncte procentuale).

Percepția asupra situației economiei europene a rămas neschimbată din vara anului 2022, 40 % considerând-o „bună” și 51 % „proastă”. Percepția asupra situației economiei naționale a rămas, de asemenea, relativ stabilă din vara anului 2022, 35 % considerând-o în prezent „bună” și 63 % „proastă”.

În acest context, sprijinul pentru moneda euro rămâne la un nivel foarte ridicat în UE în ansamblu (71 %, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată) și chiar la un nivel mai ridicat în zona euro (79 %).

În plus, mai mult de jumătate dintre respondenți (54 %) consideră că planul de redresare NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale. 63 % consideră, de asemenea, că trebuie utilizate fonduri publice pentru a stimula investițiile sectorului privat la nivelul UE.

Europenii rămân optimiști cu privire la viitorul UE

47 % dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32 % tind să aibă încredere în guvernele naționale. 45 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36 % au o imagine neutră și 18 % o imagine negativă. În cele din urmă, 62 % dintre respondenți declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (-3 puncte procentuale față de vara anului 2022, dar similar cu nivelul înregistrat în februarie 2022, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei).

Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023” (EB 98) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față și online desfășurate între 12 ianuarie și 6 februarie 2023. Au fost intervievați 26 468 de cetățeni UE în cele 27 de state membre.

Marea majoritate a cetățenilor UE sunt în favoarea acțiunilor recente ale Uniunii pentru combaterea crizei energetice, relevă cel mai recent Eurobarometru, peste opt din zece cetățeni europeni fiind de părere că UE ar trebui să ia măsuri pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, 83% dintre români împărtășind aceeași opinie.

O majoritate covârșitoare a respondenților (83%) consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei face ca investițiile în energia din surse regenerabile să devină mai urgente, același procent fiind întâlnit și în rândul românilor.

87% dintre aceștia sunt de părere că este esențial să se protejeze infrastructura critică, cum ar fi conductele și cablurile de internet, în timp ce 83% dintre europeni și 84% dintre români sunt de acord că prețul energiei electrice nu ar trebui să depindă de prețul gazelor.

Respondenții afirmă masiv (85%) că puterea lor de cumpărare a fost afectată de creșterea prețurilor la energie, în vreme ce aproape 9 din 10 români (89%) împărtășeasc această opinie. 56% sunt de acord că recentele creșteri ale prețurilor sunt în principal consecința comportamentului agresiv al Rusiei, în timp ce 38 % nu sunt de acord.

49 % dintre respondenți consideră că măsurile luate de UE pentru a îmbunătăți situația economică vor avea un impact pozitiv, 18% cred că aceste măsuri vor avea un impact negativ și 22% sunt de părere că măsurile nu vor avea niciun impact.

Respondenții înșiși au luat deja măsuri sau ar fi dispuși să facă acest lucru pentru a-și reduce consumul de energie și facturile la energie, recurgând în special la stingerea luminilor atunci când părăsesc o încăpere (77%), la decuplarea aparatelor electronice atunci când nu sunt utilizate (62 %) și la reducerea temperaturii din camere (58%).

Măsurile luate de UE ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să se bucure de un sprijin puternic în rândul cetățenilor. Cetățenii europeni aprobă masiv furnizarea de sprijin umanitar (88 %) și primirea persoanelor care fug din calea războiului (82 %). Șapte din zece respondenți aprobă aplicarea de sancțiuni economice împotriva guvernului rus, a întreprinderilor și a persoanelor fizice din Rusia (71 %), precum și acordarea de sprijin financiar pentru Ucraina (70 %). Majoritatea cetățenilor sunt, de asemenea, în favoarea interzicerii organelor de presă rusești deținute de stat (63 %) și susțin finanțarea achiziționării și furnizării de echipamente militare pentru Ucraina (59 %).

Sondajul Eurobarometru Flash „Răspunsul UE la criza energetică” a fost realizat în cele 27 de state membre în perioada 23-30 noiembrie 2022.

Au fost intervievați online 26 337 de cetățeni ai UE.