Connect with us

INTERNAȚIONAL

Primul european ucis de Ebola

Published

on

ebola virusParintele misionar Miguel Pajares, afectat de virusul Ebola, a murit marti dimineata in spitalul Carlos III din Madrid.

Este prima victima a virusului Ebola in Europa. Virusul a facut pana acum peste 1.000 de morti in vestul Africii.

Preotul spaniol in varsta de 75 de ani, infectat cu virusul Ebola in Africa de Vest, a fost repatriat in Spania, din Liberia, saptamana trecuta, cu un avion militar Airbus A310.

Epidemia de Ebola este cea mai grava de cand boala a fost descoperita, la jumatatea anilor ’70.

Deocamdata nu exista tratamente eficiente impotriva acestei boli si nici un vaccin pentru a proteja impotriva Ebola, virusul fiind transmis prin contact direct cu sangele sau alte fluide ale celor infectati, inclusiv cei morti.

 

.

.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a solicitat vineri consultări cu Rusia în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu privire la restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn, informează comunicatul oficial. 

Restricțiile la export constau în creșterea semnificativă a taxelor la export pentru anumite produse din lemn și într-o reducere drastică a numărului de puncte de trecere a frontierei prin care pot avea loc exporturile de produse din lemn.

Restricțiile impuse de Rusia sunt extrem de dăunătoare pentru industria de prelucrare a lemnului din UE, care se bazează pe exporturile din Rusia, și creează o incertitudine semnificativă pe piața mondială a lemnului. Începând cu octombrie 2020, când autoritățile de la Moscova au anunțat aceste măsuri, UE a purtat mai multe discuții cu Rusia, fără succes. Măsurile au intrat în vigoare în ianuarie 2022.

Mai precis, Uniunea Europeană contestă:

  • Creșterea taxelor la export pentru anumite produse din lemn:

În cadrul OMC, Rusia s-a angajat să aplice taxe la export de maximum 13 % sau 15 % pentru anumite cantități de exporturi. Prin retragerea acestor contingente tarifare, Rusia aplică în prezent taxe la export la un nivel mult mai ridicat, de 80 %, și, prin urmare, nu își respectă angajamentele asumate în temeiul legislației OMC.

  • Reducerea numărului de puncte de trecere a frontierei pentru exporturile din Rusia de produse din lemn către UE:

Rusia a redus numărul de puncte de trecere a frontierei care gestionează exporturile de lemn către UE de la peste 30 la un singur punct (Luttya, în Finlanda). Prin interzicerea utilizării punctelor de trecere a frontierei existente care sunt capabile din punct de vedere tehnic să gestioneze astfel de exporturi, Rusia încalcă un principiu al OMC care interzice astfel de restricții.


Consultările în materie de soluționare a litigiilor pe care UE le-a solicitat reprezintă prima etapă a procedurilor de soluționare a litigiilor în cadrul OMC.

Dacă ele nu conduc la o soluție satisfăcătoare, UE poate solicita ca OMC să instituie un comitet care să ia o decizie cu privire la acest litigiu

Continue Reading

RUSIA

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

Published

on

© US State Department/ Flickr

Statele Unite, prin Departamentul de Stat, demontează ”narațiunile false” pe care ”ecosistemul de dezinformate și propagandă” al Rusiei ”le injectează cu stăruință” la nivel global.

Astfel, în două comunicate date publicității înainte de întrevederea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, cu omologul rus, Serghei Lavrov, după o săptămână intensă a diplomației, Departamentul de Stat al Statelor Unite destructurează această marotă a propagandei ruse care încearcă să ”prezinte Ucraina și pe oficialii guvernamentali ucraineni ca fiind agresorul în relația Rusia-Ucraina”.

”Aceste narațiuni acționează ca un șablon”, observându-se o singură constantă, aceea a disprețului vădit ”față de adevăr”, în încercarea de a ”modela mediul informațional pentru a-și susține obiectivele politice. Astfel de măsuri sunt menite să influențeze țările occidentale să creadă că comportamentul Ucrainei ar putea provoca un conflict global și să convingă cetățenii ruși de necesitatea unei acțiuni militare rusești în Ucraina”, semnalează Departamentul de Stat.

 Acesta arată și care este infrastructura de dezinformare folosită de Moscova. 

”Entitățile militare și de informații rusești se angajează în această activitate în întregul ecosistem de dezinformare și propagandă al Rusiei, pentru a include operațiuni de socializare maligne, utilizarea de puncte media proxy online deschise și sub acoperire, injectarea de dezinformare în programele de televiziune și radio, organizarea de conferințe menite să influențeze participanții să creadă în mod fals că Ucraina, și nu Rusia, este de vină pentru tensiunile sporite din regiune, precum și valorificarea operațiunilor cibernetice pentru a defăima punctele de difuzare a presei și pentru a desfășura operațiuni de hacking”, mai spune Departamentul de Stat.

Printr-un model de ”realitate versus ficțiune”, acesta pune în oglindă narațiunea Moscovei pentru a arăta care este de fapt adevărul:

Ficțiune: Ucraina și oficialii guvernamentali ucraineni sunt agresorul în relația Rusia-Ucraina

Realitate: Declarațiile false ale regimului Putin învinuiesc victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei.  Rusia a invadat Ucraina în 2014, a ocupat Crimeea, controlează forțele armate din Donbas, iar în prezent a concentrat peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, în timp ce președintele Putin amenință cu măsuri de ”represalii tehnico-militare” dacă nu i se îndeplinesc cererile.

Ficțiune: Occidentul împinge Ucraina spre un conflict

Realitate: Moscova a provocat actuala criză prin plasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, fără a exista o activitate militară similară de partea ucraineană a frontierei.  Entitățile militare și de informații rusești au atacă Ucraina prin dezinformare, încercând să prezinte Ucraina și oficialii guvernamentali ucraineni ca fiind agresorul în relația Rusia-Ucraina.  Guvernul rus încearcă să păcălească lumea să creadă că comportamentul Ucrainei ar putea provoca un conflict global și să convingă cetățenii ruși de necesitatea unei acțiuni militare rusești în Ucraina.  Rusia dă vina pe alții pentru propria agresiune, dar este responsabilitatea Moscovei să pună capăt acestei crize pe cale pașnică prin dezescaladare și diplomație.  Moscova a invadat Ucraina în 2014, a ocupat Crimeea și continuă să alimenteze conflictul în estul Ucrainei.  Acest lucru urmează un model de comportament rusesc de subminare a suveranității și integrității teritoriale a țărilor din regiune – invadarea și ocuparea unor părți din Georgia în 2008 și nerespectarea angajamentului din 1999 de a-și retrage trupele și armamentul din Moldova, unde acestea au rămas fără acordul guvernului.

Ficțiune: Desfășurarea de forțe de luptă de către Rusia este o simplă repoziționare a trupelor pe propriul teritoriu

Realitate: Desfășurarea a peste 100.000 de soldați ruși, inclusiv a unor forțe de luptă cu experiență de luptă și armament ofensiv, fără nicio explicație plauzibilă, la granițele unei țări pe care Rusia a invadat-o anterior și pe care încă o ocupă pe alocuri, nu este o simplă rotație a trupelor.  Este o amenințare clară și reînnoită a Rusiei la adresa suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.  Concentrarea (n.r. de trupe) este însoțită de măsuri active de dezinformare menite să submineze încrederea în guvernul ucrainean și să creeze un pretext pentru o nouă incursiune rusă.

Ficțiune: SUA au planificat atacuri cu arme chimice în Donbas

Realitate: Statele Unite și Rusia sunt semnatare ale Convenția privind interzicerea armelor chimice.  În conformitate cu obligațiile care derivă din acest acord internațional, Statele Unite nu utilizează arme chimice.  Cu toate acestea, guvernul rus a folosit de două ori în ultimii ani arme chimice pentru a ataca și a încerca să asasineze adversari, inclusiv pe teritoriul străin.  În loc să alimenteze conflictul din estul Ucrainei, așa cum a făcut Rusia, Statele Unite au oferit peste 351 de milioane de dolari în asistență umanitară celor afectați de agresiunea Moscovei în această zonă începând din 2014.   Rusia se folosește de declarații ale unor oficiali la nivel înalt, precum și de dezinformare și de canale de propagandă pentru a răspândi în mod intenționat minciuni absolute, încercând să creeze un pretext pentru o acțiune militară.

Ficțiune: Rusia îi apără pe etnicii ruși din Ucraina

Realitate: Nu există informații credibile care să ateste că vreun etnic rus sau vorbitor de limbă rusă ar fi amenințat de guvernul ucrainean.  Cu toate acestea, există rapoarte credibile conform cărora în Crimeea ocupată de Rusia și în Donbas, ucrainenii se confruntă cu suprimarea culturii și a identității lor naționale și trăiesc într-un mediu de represiune și în frică.  În Crimeea, Rusia îi obligă pe ucraineni să își asume cetățenia rusă dacă nu vor să își piardă proprietățile, accesul la asistență medicală și locurile de muncă.  Cei care își exprimă în mod pașnic opoziția față de ocupația sau controlul Rusiei se confruntă cu închisoarea pe motive nefondate, cu raiduri ale poliției în locuințele lor, cu discriminare aprobată oficial și, în unele cazuri, cu tortură și alte abuzuri.  Minoritățile religioase și etnice sunt investigate și urmărite penal sub pretextul că sunt ”extremiști” și ”teroriști”.

Ficțiune: NATO a complotat împotriva Rusiei încă de la sfârșitul Războiului Rece, a încercuit Rusia cu forțe, și-a încălcat presupusele promisiuni de a nu se extinde și a amenințat securitatea Rusiei cu perspectiva aderării Ucrainei la Alianță

Realitate: NATO este o alianță defensivă, al cărei scop este de a proteja statele sale membre.  Toți aliații au reafirmat la summitul de la Bruxelles din iunie 2021 că ”Alianța nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”.  De fapt, în 2002, însuși președintele Putin a declarat: ”Fiecare țară are dreptul de a alege modul în care își asigură securitatea.  Acest lucru este valabil și pentru statele baltice.  În al doilea rând, și mai precis, NATO este în primul rând un bloc defensiv”.

NATO nu încercuiește Rusia – granița terestră a Rusiei are o lungime de puțin peste 20.000 de kilometri.  Dintre aceștia, mai puțin de o șaisprezecime (1.215 kilometri), este împărțită cu membrii NATO.  Rusia are granițe terestre cu 14 țări. Doar cinci dintre ele sunt membre NATO.

Ca răspuns la utilizarea forței militare de către Rusia împotriva vecinilor săi, NATO a desfășurat patru grupuri de luptă multinaționale în statele baltice și în Polonia în 2016.  Aceste forțe sunt rotative, defensive, proporționale și solicitate de națiunile gazdă.  Înainte de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, nu existau planuri de desfășurare a trupelor aliate în partea estică a Alianței.

NATO nu a promis niciodată că nu va admite noi membri.  Extinderea NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei.  Fiecare națiune suverană are dreptul de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a intra în alianțe regionale defensive în scopuri de autoapărare.  Acesta este un principiu fundamental al securității europene, reflectat în Carta ONU, și este unul cu care Rusia a fost de acord în nenumărate instrumente internaționale și regionale, cum ar fi Actul final de la Helsinki.

Ficțiune: Occidentul evită diplomația și trece direct la măsuri precum sancțiunile

Realitate: Statele Unite și partenerii noștri se angajează într-o diplomație intensă pentru a rezolva această criză, inclusiv direct cu guvernul rus.  Președintele Biden a vorbit de două ori cu președintele Putin, iar oficialii americani au avut zeci de întâlniri la nivel înalt și convorbiri telefonice cu omologii ruși și europeni, ca parte a unui efort diplomatic cuprinzător pentru a rezolva această situație pe cale pașnică.  Ceea ce rămâne de văzut este dacă Rusia este dispusă să își îndeplinească responsabilitățile de membru al comunității globale și să ia măsuri pentru a dezescalada criza pe care a generat-o.  SUA a precizat precizat, de asemenea, în mod clar, atât în mod public, cât și în privat, că noi și partenerii noștri vom impune costuri economice severe asupra economiei rusești în cazul în care președintele Putin va alege să invadeze Ucraina.

Într-un alt comunicat, Departamentul de Stat al SUA prezintă cinci teme recurente de dezinformare rusă pe care Kremlinul le adaptează în încercarea de a umple spațiul informațional cu narațiuni false:

Prima temă: Rusia este o victimă nevinovată

Oficialii guvernamentali ruși prezintă în mod fals Rusia ca pe o victimă perpetuă și acțiunile sale agresive ca un răspuns forțat la presupusele acțiuni ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri democratici.  Pentru a promova aceste afirmații, Rusia apelează la una dintre etichetele sale preferate pentru a încerca să riposteze: ”rusofobia”.  După ce a invadat Ucraina în 2014, guvernul rus și sursele de dezinformare controlate de stat au început să-i acuze pe toți cei care puneau la îndoială acțiunile Rusiei că sunt rusofobi xenofobi.

De exemplu, Rusia susține că reacția negativă a comunității internaționale la invazia sa într-o țară independentă s-a datorat pur și simplu faptului că oamenii se temeau și urau Rusia.

A doua temă: Revizionismul istoric

Atunci când istoria nu se aliniază cu obiectivele politice ale Kremlinului, oficialii guvernamentali ruși și vocile lor proxy neagă evenimentele istorice sau distorsionează relatările istorice pentru a încerca să prezinte Rusia într-o lumină mai favorabilă și pentru a servi agendei sale interne și geopolitice. De exemplu, pactul de neagresiune din 1939 dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, care a contribuit la precipitarea celui de-al Doilea Război Mondial, este incomod din punct de vedere politic pentru regimul Putin.  În 2020, în încercarea de a minimiza decizia lui Stalin de a se alia cu Hitler, Putin a publicat o versiune răstălmăcită a începutului celui de-al Doilea Război Mondial, minimalizând rolul sovietic și transferând vina pentru război către alte țări.  Rusia merge adesea mai departe, etichetându-i pe cei care nu sunt de acord cu versiunea sa răstălmăcită a istoriei drept naziști sau simpatizanți ai naziștilor.

Kremlinul aplică această formulă și în cazul Ucrainei, comportamentului NATO din timpul prăbușirii Uniunii Sovietice, sistemului de închisori GULAG, foametei din Ucraina cunoscută sub numele de Holodomor.

A treia temă: Colapsul Occidentului este iminent

Rusia promovează afirmația falsă conform căreia civilizația occidentală se prăbușește și s-a îndepărtat de ”valorile tradiționale”, deoarece depune eforturi pentru a asigura siguranța și egalitatea persoanelor LGBTQI+ și promovează concepte precum egalitatea femeilor și multiculturalismul. Dispariția civilizației occidentale este una dintre cele mai vechi găselnițe de dezinformare a Rusiei, afirmațiile privind ”Occidentul care colapsează” fiind documentate încă din secolul al XIX-lea.

A patra temă: Mișcările naționale sunt ”revoluții colorate” sponsorizate de SUA

Kremlinul acceptă cu greu că toți indivizii ar trebui să aibă dreptul fundamental la libertatea de exprimare și că guvernul ar trebui să fie responsabil în fața poporului său.  Rusia a acuzat Statele Unite fie că au instigat revolte, fie că au pus la cale ”revoluții colorate” în Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Moldova, Ucraina și în tot Orientul Mijlociu și Africa.  În cazul în care o astfel de mișcare este pro-democrație și pro-reformă și nu este considerată a fi în interesul geopolitic al Rusiei, Kremlinul îi va ataca adesea legitimitatea și va pretinde că Statele Unite ar orchestra-o din spate.

A cincea temă: Realitatea este ceea ce vrea Kremlinul să fie

Kremlinul încearcă frecvent să creeze multiple realități false și să introducă confuzii în mediul informațional atunci când adevărul nu este în interesul său.  Adesea, inducând în eroare în mod intenționat, oficialii ruși aduc argumente menite să încerce să distragă atenția de la vina guvernului rus, chiar dacă unele dintre narațiuni se contrazic între ele.  Cu toate acestea, în timp, prezentarea mai multor narațiuni contradictorii poate deveni ea însăși o tehnică menită să genereze confuzie și să descurajeze reacția. Alte elemente din ecosistemul de dezinformare și propagandă al Rusiei, cum ar fi abuzul de puncte de dezinformare finanțate de stat, contribuie la promovarea mai multor narațiuni false.

Continue Reading

NATO

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

Published

on

© NATO/ Flickr

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora alianța nord-atlantică va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997, când Polonia, Ungaria, Slovacia, țările baltice, Bulgaria și România nu făceau încă parte din NATO.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări, informează Reuters.

“Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Forțele navale și aeriene ale Franței și Spaniei vin în România și la Marea Neagră

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă discută situația de pe flancul estic în timpul dialogului ruso-american de la Geneva

Caracterul tensionat al situației este surprins și de faptul că în timpul noilor discuții de la Geneva dintre SUA și Rusia, președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă se întâlnesc la Palatul Cotroceni pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO.

Într-o dovadă de solidaritate cu aliații de pe flancul estic și ca angajament pentru securitatea lor, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan a avut joi consultări cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”. Participant la discuție, ministrul de externe Bogdan Aurescu  “a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă și unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile”.

SUA au informat România înaintea discuțiilor dintre Blinken și Lavrov

În cadrul acestor consultări, Sullivan a informat cu privire la eforturile diplomatice ale SUA legate de consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, inclusiv întâlnirea secretarului Blinken cu ministrul rus de externe Lavrov.

Discuția de joi seară reprezintă a patra iterație în decursul a 40 de zile a acestui mecanism de consultări între SUA și aliații de pe flancul estic al NATO, reuniți în formatul București 9 inițiat de România și de Polonia.

Un astfel de moment a avut loc pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

La 9 decembrie, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Joe Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9). La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO. Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră. De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

România respinge categoric pretențiile Rusiei

Cerințele prin care Moscova caută să obțină retragerea militară a Statelor Unite și a NATO din țările care au aderat la Alianță după 1997 Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile, a declarat președintele Klaus Iohannis, în tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, care a avut loc pe 12 ianuarie.

Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a afirmat atunci președintele Iohannis

“Rusia nu are forța Occidentului unit” – exclamă cvadrilaterala transatlantică

Șeful diplomației americane se prezintă la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev și la Berlin. Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“. Discuțiile de la Berlin 

NATO vine cu o contra-propunere și avertizează că nu va face compromisuri. Macron dorește o ordine europeană de securitate, prezentată alături de NATO, și propusă Rusiei spre negociere

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

RUSIA20 mins ago

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

NATO42 mins ago

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

MAREA BRITANIE52 mins ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI54 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL57 mins ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.2 hours ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA2 hours ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

INTERVIURI54 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda19 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending