Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Primul raport anual privind spațiul Schengen în Parlamentul European: România şi Bulgaria sunt pregătite pentru o aderare imediată

Published

on

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a aprobat miercuri primul raport anual privind funcționarea spațiului Schengen în care critică „unele deficienţe”, cum ar fi controalele temporare introduse la frontiere ca urmare a valului de migranţi, în acelaşi text menţionându-se că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru o intrare imediată în acest spaţiu de liberă circulaţie.

Eurodeputaţii Comisiei LIBE cer guvernelor statelor ce fac parte din Schengen să aplice criteriul încrederii reciproce care a stat la baza creării acestui instrument ce permite libertatea de mişcare între state fără controale la graniţe, scrie Agerpres, citând agenția EFE.

Pe de altă parte, eurodeputaţii acestei comisii au reiterat în raportul lor că România şi Bulgaria sunt „pregătite pentru o intrare imediată” în spaţiul Schengen, poziţie împărtăşită de Comisia Europeană, nu însă şi de Consiliul Uniunii Europene, unde sunt reprezentate statele membre.

Aderarea României și a Bulgariei la Schengen, un subiect tergiversat de mai mulți ani, inclusiv din rațiuni politice, a redevenit o temă de actualitate după discursul privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker din septembrie 2017, în care șeful Comisiei Europene a cerut aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen. Ulterior, Comisia Europeană a adoptat pachetul pentru un spațiu Schengen mai puternic, în care Comisia a invitat Consiliul (statele membre) să ia decizia politică necesară pentru a ridica controalele de frontieră dintre Bulgaria și România și restul Uniunii Europene.

O dovadă în plus privind prezența de facto a României și a Bulgariei în spațiul Schengen este dată de faptul că cele două țări au statut de participanți în sistemul de intrare/ieșire, un sistem electronic comun pentru verificări mai rapide la granițele externe ale zonei Schengen și pentru înregistrarea tuturor călătorilor din afara UE.

Dintre deficiențele menționate de raportul coordonat de eurodeputatul Carlos Coelho (PPE) se disting reintroducerea controalelor temporare la frontiere, decizie pe care eurodeputații o pun pe seama a ceea ce ei numesc eşecurile sistemului de azil comun şi lipsa de voinţă politică şi de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene.

Mai mult decât atât, ei condamnă „orice ridicare a unor bariere fizice, cum ar fi gardurile”. Ungaria a ridicat astfel de garduri pentru a opri imigraţia la graniţa sa cu Serbia, Croaţia şi Slovenia, numai cea din urmă făcând parte din Schengen.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Final emoționant de mandat pentru Corina Crețu: Comisarul european a primit cadou un moment muzical din partea echipei DG Regio

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Comisarul european Corina Crețu a avut parte miercuri de un moment emoționant înainte de a pleca din funcție și de a prelua, 2 iulie, mandatul de europarlamentar. Aceasta a primit din partea echipei din cadrul Direcției Generale REGIO o un mesaj muzical și o poezie în care au fost reliefate realizările sale din ultimii cinci ani în calitate de comisar responsabil pentru politica regională a Uniunii Europene.

Moment emoționant la ultima întâlnire pe care am avut-o azi în calitate de comisar european pentru Politica Regională cu echipa DG REGIO și cu Cabinetul meu”, a scris Crețu, într-un mesaj pe Facebook acompaniat de un video cu un mesaj muzical din partea echipei DG REGIO.

 

”Le mulțumesc tuturor pentru eforturile, devotamentul și prietenia lor, precum și pentru toate momentele pe care le-am împărtășit în ultimii cinci ani, chiar dacă nu a fost întotdeauna ușor”, a mai spus aceasta.

 

Corina Crețu este unul dintre cei mai experimentați oameni politici români la nivel european. Membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, Corina Crețu a devenit vicepreședinte al legislativului european.

De la 1 noiembrie 2014 este comisar european pentru politică regională în cadrul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker și se va retrage din această funcție la 1 iulie, urmând a-și prelua mandatul de eurodeputat.

Continue Reading

Rovana Plumb

Rovana Plumb, vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, salută noul guvern social-democrat din Danemarca: Forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”

Published

on

Vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, a salutat miercuri formarea unei coaliții guvernamentale de centru de stânga în Danemarca, un ”moment politic” care întărește poziția social-democrației europene și care arată că forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”.

”Salut formarea unei coaliții de centru stânga în Danemarca condusă de cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării, doamna Mette Frederiksen, după victoria social-democraților la alegerile din 5 iunie 2019. Este un moment politic care întărește poziția social-democrației europene. Acestuia i se alătură și alte momente precum reconfirmarea guvernului social-democrat din Suediei la începutul acestui an sau, recent, instalarea unui executiv de centru stânga în Finlanda, stat membru căruia România îi predă ștafeta după o președinție de succes a Consiliului UE gestionată tot de un guvern social-democrat. În acest moment, pe harta politică europeană și în nordul și în sudul Uniunii, prin guvernele social-democrate din Spania și Portugalia, precum și la noi în România, forțele de centru stânga arată că putem oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”, a declarat Plumb pentru CaleaEuropeană.ro.

Danemarca a devenit miercuri a treia țară nordică, după Suedia și Finlanda, care va fi condusă de social-democrații, după ce la Stockholm social-democrații premierului Stefan Lofven au rămas la putere, iar la Helsinki puterea a fost preluată de la liberali de către socialiștii conduși de noul premier Antti Rinne.

Rovana Plumb a fost aleasă săptămâna trecută vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, al doilea ca mărime din hemiciclul democrației europene. 

Rovana Plumb a fost pe primul loc pe lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare. Ea a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2012.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending