Connect with us

NATO

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

Published

on

© European External Action Service

Uniunea Europeană nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a-și îndeplini nivelul de ambiție privind autonomia sa strategică, avertizează Agenția Europeană de Apărare (EDA) în primul raport anual din istorie privind domeniul apărării europene realizat sub egida procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), document remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul, care a fost prezentat vineri miniștrilor apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, constată că peisajul european al apărării se caracterizează prin niveluri ridicate de fragmentare și investiții reduse în cooperare, în pofida faptului că acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de înființarea cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare sau de lansarea Fondului European de Apărare.

Documentul oferă “o imagine de ansamblu privind privind eforturile naționale de planificare a apărării și de dezvoltare a capabilităților în toate cele 26 de state membre” participante la Agenția Europeană de Apărare, a spus Josep Borrell, șeful diplomației europene și directorul Agenției, citat într-un comunicat, având în vedere că Danemarca este singurul stat membru care nu participă la cooperarea europeană în materie de apărare.

Statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”. Finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”

Cu toate acestea, sinteza raportului face referire la semnale îngrijorătoare pentru viitorul apărării europene, mai ales din perspectiva autonomiei strategice asumate politic și declarativ de numeroși lideri naționali și instituționali, precum președintele francez Emmanuel Macron, președintele Consiliului European Charles Michel sau Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Perspectivele privind nivelurile de cheltuieli pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării (R&T) continuă să fie insuficiente, punând în pericol autonomia strategică a UE”, avertizează raportul EDA.

Mai mult, potrivit analizei, statele membre UE plasează prioritățile europene sub cele naționale și au “o înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”.

“Chiar dacă aproape 50% dintre prioritățile statelor membre participante se adresează obiectivelor privind capabilitățile de mare impact, UE nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a îndeplini nivelul de ambiție militară al politicii de securitate și apărare comune” se mai arată în raport, care subliniază că doar 60% din capabilitățile militare ale statelor membre pot fi desfășurate.

Șase domenii de recomandări și investiții pentru viitorul apărării europene

Conform comunicatului citat, pe baza planificării proprii făcute de statele membre și a dialogurilor cu planificatorii naționali în materie de apărare, raportul identifică oportunități clare de cooperare multinațională și prezintă 55 de oportunități în toate domeniile militare: Terestru (17); Aerian (14); Maritim (12); Spațiu cibernetic (3); Spațiu (4) și Operațiuni comune și factori de activare (5). Raportul concluzionează că multe dintre aceste oportunități au potențialul de a exercita un impact semnificativ asupra peisajului european al capabilităților, de a oferi beneficii operaționale și de a sprijini autonomia strategică a UE. De asemenea, se recomandă 56 de oportunități suplimentare de colaborare pentru cercetare și tehnologie (C&T).

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

Raportul identifică șase capabilități de generație următoare ca domenii de interes asupra cărora statele membre să își concentreze eforturile în materie de capabilități, acestea având un potențial ridicat de a mări performanțele operaționale ale UE și ale statelor sale membre pe termen scurt și mediu, asigurând totodată și know-how-ul industrial. Se consideră că aceste domenii au un bun potențial de a fi abordate prin cooperare, pe baza considerațiilor proprii ale statelor membre, și că ar permite participarea largă a națiunilor la nivel de sistem și de subsistem.

Cele șase domenii de interes sunt:

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

1. Tanc principal de luptă – pe termen lung, CARD recomandă dezvoltarea în comun și achiziționarea în comun a unui tanc principal de luptă de generație următoare (intrarea în funcțiune la jumătatea anilor 2030), iar pe termen scurt se recomandă modernizarea și actualizarea în comun a capabilităților existente. Dacă statele membre cooperează în ceea ce privește actualizarea capabilităților existente sau colaborează în vederea introducerii altora noi, până la jumătatea anilor 2030 se poate obține o reducere cu 30 % a tipurilor și variantelor existente. 11 țări și-au exprimat interesul față de continuarea cooperării.

2. Navă de suprafață din clasa de patrulare europeană – CARD recomandă înlocuirea navelor de patrulare de coastă și în larg în următorul deceniu și dezvoltarea unei abordări pe bază de platforme navale modulare la nivelul UE. S-au identificat oportunități de cooperare pentru achiziționarea în comun de echipamente deja disponibile pe piață, realizarea în comun a logisticii pentru nave similare și introducerea de cerințe funcționale comune în viitor, iar 7 state membre și-au exprimat intenția de a colabora.

3. Sisteme de echipamente pentru soldați – pe termen scurt, CARD recomandă modernizarea sistemelor de echipamente pentru soldați prin achiziționarea în comun de sisteme existente, inclusiv prin armonizarea cerințelor și crearea unui grup de utilizatori pentru instruire și exerciții virtuale comune, cu utilizarea de instrumente IT comune. Pe termen lung se recomandă dezvoltarea unei arhitecturi comune pentru toate subsistemele până la jumătatea anilor 2020, cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație. 10 țări și-au exprimat interesul de a merge înainte cu colaborarea.

4. Contracararea sistemelor UAS / restricționarea accesului / interzicerea zonei – CARD recomandă să se dezvolte capacitatea europeană de contracarare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS) pentru a îmbunătăți protecția forțelor, precum și să se contribuie la stabilirea unui standard european de restricționare a accesului / interzicere a zonei (A2/AD). CARD concluzionează că abordările europene în materie de capabilități pentru A2/AD se află în mod clar într-un punct de cotitură, în care capabilitatea fie va fi dezvoltată în mod colaborativ, fie nu va mai fi realizată deloc pentru forțele europene.

5. Apărarea în spațiu – CARD recomandă dezvoltarea unei abordări europene privind apărarea în spațiu pentru a îmbunătăți accesul la serviciile spațiale și protecția dotărilor din spațiu. Acesta fiind un domeniu operațional emergent, colaborarea sporită ar contribui la o mai mare implicare a ministerelor apărării și la recunoașterea necesităților militare în cadrul programelor spațiale mai ample derulate la nivelul UE.

6. Mobilitate militară sporită – CARD recomandă participarea mai activă a tuturor statelor membre la programele de mobilitate militară, în special în ceea ce privește transportul aerian și maritim, facilitățile logistice și creșterea rezilienței sistemelor și proceselor informatice conexe în condiții de război hibrid, până la jumătatea anilor 2020.

Concluzia principală a raportului este că vor fi necesare eforturi continue pe o perioadă îndelungată în privința cheltuielilor, a planificării și a cooperării în materie de apărare, pentru a reduce fragmentarea costisitoare și a beneficia de sinergii și de o interoperabilitate militară sporită.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

Published

on

© NATO Allied Air Command via Bundeswehr

Şase avioane militare Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane se aflau marţi în drum spre zona indo-pacifică pentru prima dată, a anunţat Bundeswehr  – armata germană – și Comandamentul Aerian Aliat al NATO.

La 15 august 2022, șase Eurofighter au decolat de la baza lor din sudul Germaniei pentru un zbor de desfășurare către Singapore în 24 de ore, pe o distanță de aproximativ 10.000 de kilometri. Pe lângă avioanele de luptă, această desfășurare în premieră în regiunea Indo-Pacific pentru Forțele Aeriene germane implică aproximativ 250 de soldați.

De asemenea, această dislocare aeriană este susținută de patru avioane de transport A400M, precum și de trei A330 ale Unității Multirol MRTT din Eindhoven pentru realimentarea în aer a avioanelor de luptă.

Proiectul provocator din punct de vedere logistic este numit “Rapid Pacific 2022”.

“Rapid Pacific este cea mai mare și cea mai dificilă dislocare pe care Forțele Aeriene Germane au văzut-o vreodată”, a declarat șeful Forțelor Aeriene Germane, generalul-locotenent Ingo Gerhartz, subliniind importanța deosebită a proiectului.

“Prin această desfășurare, participarea noastră la exercițiile din Australia și alte proiecte comune cu partenerii noștri din Singapore, Japonia și Coreea de Sud, transmitem un mesaj clar: Forțele Aeriene pot fi desfășurate rapid și pe distanțe globale – chiar și cu mai multe misiuni care trebuie îndeplinite în paralel”, a continuat el.

 

Decizia Germaniei de a efectua un prim gest militar către zona indo-pacifică, unde Statele Unite sunt prezente alături de aliații democratici din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, se dorește a fi o mostră a interesului Europei pentru o regiune indo-pacifică liberă și deschisă și pentru a fi un actor implicat în regiune.

UE a lansat o strategie proprie privind zona Indo-Pacifică, prezentată public anul trecut în aceeași zi în care Statele Unite, Marea Britanie și Australia au decis să anunțe înființarea unei pact trilateral de securitate AUKUS, care a provocat un scandal diplomatic transatlantic între americani și europeni, deoarece acordul prevedea anularea unui contract franco-australian privind vânzarea de submarine.

Pe de altă parte, misiunea militară aeriană germană în Indo-Pacific vine la scurt timp după ce democrațiile din regiune – Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelendă – au participat în premieră la un summit NATO, cel desfășurat la Madrid în perioada 29-30 iunie, pentru a transmite un semnal de unitate în obiectivul păstrării unei ordini internaționale bazate pe reguli în fața competiției strategice cu China.

Continue Reading

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

NATO

Leviatan Design, compania care implementează două proiecte strategice pentru securitatea României, împlinește zece ani de activitate

Published

on

© Leviatan Design

Leviatan Design, companie aflată în top 10 firme de proiectare și arhitectură din România și specializată în proiecte de infrastructură de apărare la standarde NATO, împlinește anul acesta 10 ani de proiectare și dezvoltare în domeniul construcțiilor din România. Cu un portofoliu vast – care vizează atât construcții civile, cât și obiective strategice, orientat către tehnologie, digitalizare, sustenabilitate și pregătirea continuă a unei resurse umane de calitate – Leviatan Design a implementat și finalizat într-un deceniu peste 550 de proiecte, în diferite sectoare de activitate, precum militar, educațional, administrativ, sectorul medical, consolidare de monumente istorice.

O parte din cheia succesului: avantajul competitiv al tehnologiei și digitalizării procesului de proiectare

© Leviatan Design

CEO-ul companiei, Cătălin Podaru, susține că principalul atu în dezvoltarea companiei a fost o abordare revelatoare bazată pe tehnologie

“Doar prin tehnologie puteam câștiga avantajul competitiv și puteam deveni una dintre primele companii de proiectare și arhitectură, complet digitalizate, din România. Am început să optimizăm fluxurile de lucru, prin automatizarea proceselor interne, astfel încât să putem fi competitivi pe piața din România și să ne diferențiem într-un mediu concurențial extrem de puternic”, a declarat Podaru.

Dezvoltare graduală, cu performanțe consistente în 2021. Investiții constante în dezvoltarea echipei, tehnologii și soluții digitalizate

Numai pe parcursul anului 2021, compania Leviatan Design a atins o serie de realizări importante. Investițiile în software specializat pentru activitățile de proiectare s-au triplat, numărul de angajați s-a dublat față de anul precedent, echipa companiei extinzându-se la peste 100 de specialiști.

© Leviatan Design

În ceea ce privește performanța financiară, Leviatan Design a reușit pe parcursul exercițiului fiscal anterior realizarea unei cifre de afaceri de peste 35,7 milioane lei, ceea ce constituie o creștere semnificativă în raport cu încasările din 2020.

Însă, o parte semnificativă din bugetul companiei a fost direcționat către investiții în dezvoltarea echipei, achiziția și implementarea de tehnologii și soluții digitalizate.

Doar în ultimii patru ani, compania a investit peste două milioane de lei atât în echipamente performante și aplicații software astfel încât fiecare proiectant să dețină propria licență AEC (arhitectură, inginerie și construcții), cât și în programe de specializare, conferințe de profil și cursuri de dezvoltare personală, pentru toți membrii echipei. În 2021, bugetul direcționat către această zonă aproape s-a triplat, iar raportat la nivelul investițiilor din prima jumătate a lui 2022, se estimează că la finalul anului, ponderea investițiilor se va situa în jurul valorii de 10% din cifra de afaceri.

Proiecte strategice NATO pentru securitatea României, în portofoliul Leviatan Design

Tot anul trecut, Leviatan Design s-a clasat pe locul al 8-lea în top în TOP 100 cele mai puternice firme de arhitectură și proiectare, conform celei mai recente analize anuale a pieței de arhitectură și proiectare din România, realizată de IBC Focus.

De altfel, compania a finalizat șapte proiecte complexe de infrastructură și a contractat proiecte strategice importante pentru securitatea națională a României.

Leviatan Design a executat proiecte de tip design & build, care au beneficiat de avantajele aplicării BIM (modelarea informatică a clădirilor) atât în procesul de proiectate, cât și în etapa de execuție și urmărire a șantierului, respectiv.

© Leviatan Design

Printre acestea, se află proiectul de realizare centrală termică și reabilitare infrastructură utilități de la Universitatea Națională de Apărare “CAROL I” din București, pavilion multifuncțional, cu o suprafață construită de 3054 mp, în incinta Institutului ”Cantacuzino” din București, sau noul pavilion administrativ în Cazarma 940, care aparține de Centrul 85 Comunicații Aero și Informatică „General Doroftei Ghermănescu” din București.

În prezent, Leviatan Design are în desfășurare două dintre cele mai importante proiecte care sunt strategice pentru apărarea națională.

Este vorba despre proiectul de „Realizare infrastructură statică a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud Est (Headquarters Multinational Corps South-Eastl HQ MNC-SE) în cazarma 562”, de la Sibiu.

Leviatan Design face parte dintr-o asociere condusă de Ubitech Construcții pentru a realiza lucrările de infrastructură pentru Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, o structură va asigura interoperabilitatea comenzii dintre structurile NATO din România și comandamentele Alianței.

Un alt proiect important este cel care vizează extinderea și modernizareaa bazei aeriene 71 de la Câmpia Turzii, respectiv “Realizare infrastructură – zonă operaţională în cazarma 1833 Câmpia Turzii”.

Baza Aeriană de la Câmpia Turzii reprezintă unul dintre punctele strategice esențiale în infrastructura de apărare și securitate a României, fiind tratată ca atare inclusiv de aliați. De exemplu, în 2021, US Air Force a anunțat că Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România.

Leviatan Design conduce asocierea de firme implicate în realizarea acestui proiect strategic.

© Leviatan Design

Pentru fondatorii și membrii companiei, borna unui deceniu de activitate reprezintă un prilej de reafirmare a avantajelor rezultate în urma aplicării standardului BIM (modelarea informatică a clădirilor) și a transformării digitale a companiei cu capital privat românesc, la nivelul tuturor proceselor.

Pornind de la viziunea tinerilor antreprenori care au înființat societatea în 2012 și care a fost, încă de la început, orientată înspre dezvoltarea durabilă prin tehnologie și inovare, Leviatan Design a evoluat rapid și s-a diferențiat pe piața locală a construcțiilor de concurenții săi prin capacitatea sa deosebită de adaptare, susținută în mod ferm de investițiile realizate în tehnologizare și digitalizare, arată compania într-un material publicat pe pagina sa cu prilejul marcării celor 10 de ani de activitate.

© Leviatan Design

Continue Reading

Facebook

SĂNĂTATE54 mins ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA3 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO3 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA4 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending