Connect with us

MAREA BRITANIE

Primul stat din istorie care s-a retras din UE: Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană după 47 de ani de apartenență

Published

on

© Photo Collage (Left: Signing of the accession treaty of the United Kingdom 1972/ Right: Signing of the withdrawal agreement from the European Union 2020)

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a devenit astăzi, 1 februarie 2020, primul stat membru din istorie care se retrage din Uniunea Europeană, în ceea ce este tratat drept ”divorțul și momentului secolului”. După 47 de ani de apartenență la comunitatea europeană, începuți la 1 ianuarie 1973, și după trei ani și jumătate de la referendumul privind Brexit, Marea Britanie a ieșit din UE, începând perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, timp în care se vor aplica în continuare normele europene.

Demarată ca o promisiune politică a fostului premier David Cameron în timpul campaniei electorale pentru alegerile legislative din 2015, propunerea organizării unui referendum privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a devenit o realitate precedată de negocieri între guvernul Cameron și instituțiile UE pentru un nou statut al Marii Britanii în Uniune. La 23 iunie 2016, un număr de 17.410.742 de britanici, reprezentând 51,89% din voturi, au optat pentru ca Marea Britanie să devină primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Premierul demisionar David Cameron a fost înlocuit în funcție de Theresa May, fostul său ministru de Interne, cea care avea să devină, la 29 martie 2017, primul lider al unui stat UE care a activat clauza de retragere voluntară din UE cuprinsă la articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Pentru a-și întări majoritatea politică în Parlament, premierul Theresa May a convocat alegeri anticipate pe care le-a câștigat, fără însă a obține majoritate. Au urmat un an și jumătate de negocieri, începuți în iunie 19 iunie 2017 și încheiați la 25 noiembrie 2018, când liderii UE au aprobat proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și proiectul de declarație politică privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

Acordul negociat de Theresa May a fost respins în trei rânduri de Parlamentul britanic, îndeosebi din cauza mecanismului de backstop prevăzut să evite o frontieră dură între Irlanda și Irlanda de Nord, fapt care a determinat-o pe aceasta să solicite Uniunii Europene prelungirea articolului 50. Brexit-ul a fost prelungit inițial până la 22 mai 2019, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, deși premierul Theresa May solicitase o prelungire până la 30 iunie. După un summit extraordinar organizat la 10 aprilie, liderii UE și Theresa May au convenit prelungirea Brexit-ului până la cel târziu 31 octombrie 2019, cu condiția participării Marii Britanii la alegerile europene și cu prevederea ca dacă acordul de retragere va fi ratificat de ambele părți mai devreme, Regatul Unit va părăsi UE în prima zi a lunii următoare.

La data de 24 mai, la o zi distanță după organizarea alegerilor europene în Marea Britanie, premierul Theresa May și-a anunțat demisia din funcția de lider al Partidului Conservator și de prim-ministru, fiind înlocuită de Boris Johnson la data de 24 iulie.

Noul premier britanic a ajuns la un acord revizuit cu instituțiile UE și cu statele membre la data de 17 octombrie, însă Camera Comunelor, care își reluase activitatea parlamentară după prorogarea propusă de Johnson și declarată neconstituțională de Curtea Supremă, s-a abținut să voteze noul acord până când legislația de implementare a Brexit-ului nu este aplicată. În acest context, premierul britanic, împotriva dorinței sale politice, a fost obligat de lege să solicite o nouă prelungire a Brexit-ului, până la cel târziu 31 ianuarie 2020.

La 28 octombrie, statele membre ale UE, de această dată prin procedură scrisă, au decis să acorde o nouă extindere flexibilă pentru Brexit. O zi mai târziu, la 29 octombrie, Camera Comunelor a aprobat organizarea de alegeri legislative anticipate propuse de premierul Boris Johnson. Alegerile din 12 decembrie au fost câștigate de conservatori, care au obținut o majoritate confortabilă, iar Brexit-ul s-a îndreptat de atunci spre o certitudine.

La 23 ianuarie 2020, Acordul de retragere a Marii Britanii din UE a deveni lege, fiind aprobat de Parlamentul European. Pe 24 ianuarie, acesta a fost semnat de premierul Boris Johnson și promulgat de Regina Elisabeta a II-a, iar de partea Uniunii Europene, documentul a fost semnat președinții Comisiei Europene și Consiliului European.

La 29 ianuarie, Parlamentul European a ratificat Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, iar la 30 ianuarie statele membre au adoptat, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

La 31 ianuarie, la miezul nopții (ora 23:00 în Marea Britanie), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a părăsit în mod oficial Uniunea Europeană.

Începând de astăzi, 1 februarie, Marea Britanie este un stat terț. Totodată, începe o perioadă de tranziție de 11 luni până la 31 decembrie 2020, interval în care Londra și Bruxelles-ul trebuie să negocieze termenii viitoarei relații.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Prima convorbire a lui Joe Biden cu un lider european: Președintele SUA și premierul britanic Boris Johnson subliniază “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică

Published

on

© No. 10/ Flickr

Preşedintele Joe Biden a discutat sâmbătă cu premierul britanic Boris Johnson în prima sa convorbire telefonică cu un lider european după învestirea în funcție, pe 20 ianuarie, au informat Casa Albă și Downing Street.

Cei doi lideri au abordat subiecte precum pandemia de COVID-19, schimbările climatice, securitatea şi comerţul, dar și revitalizarea relației transatlantice și coordonarea celor două țări în privința priorităților comune de politică externă cu referire la China, Rusia și Iran.

“Președintele și-a transmis intenția de a consolida relația specială dintre țările noastre și de a revitaliza legăturile transatlantice, subliniind rolul critic al NATO pentru apărarea noastră colectivă și valorile comune”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

Premierul Boris Johnson a scris sâmbătă seara pe Twitter și pe Facebook că a fost “grozav” să discute cu preşedintele Biden.

“Aştept cu nerăbdare să aprofundăm alianţa de lungă durată dintre ţările noastre, pe măsură ce promovăm o redresare ecologică şi durabilă după COVID-19”, a spus Johnson.

Un purtător de cuvânt din Downing Street a declarat că premierul Johnson a salutat călduros decizia preşedintelui Biden de a readuce SUA în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, în Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi în programul COVAX ce asigură un acces echitabil la vaccinuri, informează un comunicat al biroului premierului britanic.

De asemenea, au discutat despre avantajele unui potențial acord de liber schimb între Londra și Washington, a punctat Downing Street.

Potrivit Casei Albe, președintele Biden a menționat, de asemenea, importanța cooperării, inclusiv prin intermediul organizațiilor multilaterale, cu privire la provocările comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, conținând COVID-19 și asigurarea securității globale a sănătății.

El a menționat disponibilitatea sa de a lucra îndeaproape cu prim-ministrul Johnson, întrucât anul acesta Marea Britanie găzduiește G-7 și Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26).

“Liderii au discutat, de asemenea, despre necesitatea coordonării cu privire la prioritățile comune în materie de politică externă, inclusiv China, Iranul și Rusia”, a mai arătat Casa Albă.

Boris Johnson este primul lider european cu care Joe Biden a discutat după învestirea în funcție și cel de-al treilea, după convorbirile noului lider de la Casa Albă cu prim-ministrul Canadei și cu președintele Mexicului.

De asemenea, noul secretar american al apărării, Lloyd Austin a avut deja convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO și cu omologii săi din Marea Britanie, Coreea de Sud și Japonia.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regina Elisabeta a II-a i-a transmis un mesaj de felicitare privat lui Joe Biden, al 13-lea președinte al SUA cu care monarhul britanic va colabora

Published

on

© Photo Collage (President Joe Biden/ Facebook & The Royal Family/ Facebook)

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a transmis lui Joe Biden, învestit miercuri în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, un mesaj de felicitare privat, însă conținutul acesteia nu a fost divulgat, potrivit unei surse citate de CNN, informează Adevărul. Informația a fost confirmată ulterior și de Palatul Buckingham, conform unui corespondent The Sunday Times.

Conform sursei citate, este un gest obişnuit ca regina să felicite un şef de stat la inaugurarea mandatului acestuia.

Din partea Marii Britanii, Biden a fost felicitat înaintea inaugurării și de prim-ministrul Boris Johnson, care a anunțat că “aşteaptă cu nerăbdare să colaboreze strâns” cu noul lider de la Casa Albă.

În ce-l privește pe Joe Biden, acesta va fi cel de-al 13-lea președinte american cu care va colabora regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, începută la 6 februarie 1953. Primul șef de stat american pe care aceasta l-a cunoscut personal a fost Harry Truman, pe care l-a întâlnit la Washington în octombrie 1951, pe când avea 25 de ani și era prințesă.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depusla 20 ianuarie 2021 jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

În vârstă de 78 de ani, Biden este cel mai vârstnic preşedinte american care un prim mandat, iar Kamala Harris este prima femeie, prima femeie de culoare şi cu origini asiatice care deţine funcţia de vicepreşedinte.

Inaugurarea lui Biden și a lui Harris a fost salutată de întreaga comunitate occidentală.

 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de pprim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei. De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a salutat un nou capitol de cooperare germano-americanăiar președintele francez Emmanuel Macron a salutat decizia noului său omolog american de a reveni în Acordul de la Paris.

Un mesaj pentru Joe Biden, al doilea președinte catolic din istoria SUA, a venit și din partea Papei Francisc, care i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Instalarea lui Joe Biden în funcția de președinte a fost salutată miercuri de președintele Klaus Iohannis și de prim-ministrul Florin Cîțu. Șeful statului s-a arătat convins “că împreună vom continua să dezvoltăm și să aprofundăm Parteneriatul Strategic dintre România și SUA în beneficiul popoarelor noastre și să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice”. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE a semnalat părţii britanice diferența de taxe pentru viza care permite dreptul la muncă pe teritoriul Regatului Unit: Am transmis argumentele pertinente pentru continuarea dialogului pe această temă

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe a semnalat diferența de taxe pentru viza de muncă în Regatul Unit atât părții britanice, cât la nivel european și a ”transmis argumente pertinente care să fundamenteze continuarea dialogului pe această temă”.

Autoritățile britanice au redus cu 55 de lire taxa aplicată solicitărilor din anumite țări pentru viza care permite munca în Regatul Unit, însă România nu beneficiază de scutire.

Potrivit unui comunicat al MAE, citat de Agerpres, respectiva reducere este ”o măsură adoptată de autorităţile britanice în aplicarea Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi 22 de state membre ale Uniunii Europene sunt părţi”.

MAE aminteşte că în 1996 a fost adoptată Carta Socială Europeană revizuită, care modernizează documentul juridic din 1961, România devenind parte, în mod firesc, doar la acest din urmă tratat.

Cu toate acestea, Regatul Unit nu a devenit parte şi la varianta revizuită, din 1996, a Cartei Sociale Europene, motiv pentru care aplică măsura vizată (reducerea de 55 de lire) numai în raport cu acele state care sunt părţi la varianta din 1961 a Cartei (inclusiv cele 22 de state membre ale Uniunii Europene).

MAE subliniază că această măsură nu vizează în mod direct lucrătorii români, în aceeaşi situaţie juridică regăsindu-se şi cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au ratificat versiunea din 1996 a Cartei.

Muncitorii sezonieri din România pot lucrea anul acesta în Regatul Unit printr-o viză care asigură o ședere de până la șase luni. Cei interesați pot solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Constul vizei se ridică la 244 de lire sterline.

Site-ul Guvernului britanic specifică că cetățenii din anumite state beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, printre acestea aflându-se Austria sau Belgia.

Aceștia trebuie să arate că vor fi plătiţi şi să îndeplinească anumite condiţii, printre care să fie majori şi să aibă dovada că se pot întreţine financiar pe durata şederii.

De asemenea, este nevoie de un certificat de sponsorizare. Acesta este un număr de înregistrare, ce oferă acces la informaţii despre aplicant şi tipul de muncă pe care o va face pe teritoriul Regatului Unit.

Pe durata desfășurării muncii sezoniere pentru care au primit viză, cetățenii români nu vor putea să se angajeze pe perioada nedeterminată, să își ia un al doilea loc de muncă ce nu este descris în certificatul de sponsorizare mai sus amintit, să obțină fonduri publice sau să își aducă membri ai familiei în Marea Britanie.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu14 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending