Connect with us

MAREA BRITANIE

Primul stat din istorie care s-a retras din UE: Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană după 47 de ani de apartenență

Published

on

© Photo Collage (Left: Signing of the accession treaty of the United Kingdom 1972/ Right: Signing of the withdrawal agreement from the European Union 2020)

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a devenit astăzi, 1 februarie 2020, primul stat membru din istorie care se retrage din Uniunea Europeană, în ceea ce este tratat drept ”divorțul și momentului secolului”. După 47 de ani de apartenență la comunitatea europeană, începuți la 1 ianuarie 1973, și după trei ani și jumătate de la referendumul privind Brexit, Marea Britanie a ieșit din UE, începând perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, timp în care se vor aplica în continuare normele europene.

Demarată ca o promisiune politică a fostului premier David Cameron în timpul campaniei electorale pentru alegerile legislative din 2015, propunerea organizării unui referendum privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a devenit o realitate precedată de negocieri între guvernul Cameron și instituțiile UE pentru un nou statut al Marii Britanii în Uniune. La 23 iunie 2016, un număr de 17.410.742 de britanici, reprezentând 51,89% din voturi, au optat pentru ca Marea Britanie să devină primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Premierul demisionar David Cameron a fost înlocuit în funcție de Theresa May, fostul său ministru de Interne, cea care avea să devină, la 29 martie 2017, primul lider al unui stat UE care a activat clauza de retragere voluntară din UE cuprinsă la articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Pentru a-și întări majoritatea politică în Parlament, premierul Theresa May a convocat alegeri anticipate pe care le-a câștigat, fără însă a obține majoritate. Au urmat un an și jumătate de negocieri, începuți în iunie 19 iunie 2017 și încheiați la 25 noiembrie 2018, când liderii UE au aprobat proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și proiectul de declarație politică privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

Acordul negociat de Theresa May a fost respins în trei rânduri de Parlamentul britanic, îndeosebi din cauza mecanismului de backstop prevăzut să evite o frontieră dură între Irlanda și Irlanda de Nord, fapt care a determinat-o pe aceasta să solicite Uniunii Europene prelungirea articolului 50. Brexit-ul a fost prelungit inițial până la 22 mai 2019, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, deși premierul Theresa May solicitase o prelungire până la 30 iunie. După un summit extraordinar organizat la 10 aprilie, liderii UE și Theresa May au convenit prelungirea Brexit-ului până la cel târziu 31 octombrie 2019, cu condiția participării Marii Britanii la alegerile europene și cu prevederea ca dacă acordul de retragere va fi ratificat de ambele părți mai devreme, Regatul Unit va părăsi UE în prima zi a lunii următoare.

La data de 24 mai, la o zi distanță după organizarea alegerilor europene în Marea Britanie, premierul Theresa May și-a anunțat demisia din funcția de lider al Partidului Conservator și de prim-ministru, fiind înlocuită de Boris Johnson la data de 24 iulie.

Noul premier britanic a ajuns la un acord revizuit cu instituțiile UE și cu statele membre la data de 17 octombrie, însă Camera Comunelor, care își reluase activitatea parlamentară după prorogarea propusă de Johnson și declarată neconstituțională de Curtea Supremă, s-a abținut să voteze noul acord până când legislația de implementare a Brexit-ului nu este aplicată. În acest context, premierul britanic, împotriva dorinței sale politice, a fost obligat de lege să solicite o nouă prelungire a Brexit-ului, până la cel târziu 31 ianuarie 2020.

La 28 octombrie, statele membre ale UE, de această dată prin procedură scrisă, au decis să acorde o nouă extindere flexibilă pentru Brexit. O zi mai târziu, la 29 octombrie, Camera Comunelor a aprobat organizarea de alegeri legislative anticipate propuse de premierul Boris Johnson. Alegerile din 12 decembrie au fost câștigate de conservatori, care au obținut o majoritate confortabilă, iar Brexit-ul s-a îndreptat de atunci spre o certitudine.

La 23 ianuarie 2020, Acordul de retragere a Marii Britanii din UE a deveni lege, fiind aprobat de Parlamentul European. Pe 24 ianuarie, acesta a fost semnat de premierul Boris Johnson și promulgat de Regina Elisabeta a II-a, iar de partea Uniunii Europene, documentul a fost semnat președinții Comisiei Europene și Consiliului European.

La 29 ianuarie, Parlamentul European a ratificat Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, iar la 30 ianuarie statele membre au adoptat, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

La 31 ianuarie, la miezul nopții (ora 23:00 în Marea Britanie), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a părăsit în mod oficial Uniunea Europeană.

Începând de astăzi, 1 februarie, Marea Britanie este un stat terț. Totodată, începe o perioadă de tranziție de 11 luni până la 31 decembrie 2020, interval în care Londra și Bruxelles-ul trebuie să negocieze termenii viitoarei relații.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a solicitat omenirii de la tribuna Națiunilor Unite să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice și a proteja planeta, acestă ”sferă prețioasă albastră, cu o crustă de coajă de ou și cu o fărâmă de atmosferă, care nu este o jucărie idestructibilă.”

Liderul britanic a criticat pornirile adolescentine ale omenirii, prin care provocăm planetei ”zilnic, săptămânal, daune ireversibile care (…) vor face această frumoasă planetă practic de nelocuit, nu doar pentru noi, ci și pentru multe alte specii.”

”Am ajuns la acea vârstă fatidică la care știm aproximativ cum să conducem, să deschidem dulapul cu băuturi, să ne angajăm în tot felul de activități care nu sunt doar potențial jenante, dar și mortale. Citându-l pe folosolul Toby Ord, <<suntem suficient de mari pentru a ne băga în probleme serioase>>. Încă ne agățăm cu o parte din mintea noastră de credința puerilă că lumea a fost făcută pentru satisfacția și plăcerea noastră și mixăm acest narcisim cu o prezumție primitivă că suntem nemuritori. Credem că altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna. Ne distrugem din nou și din nou habitatele pornind de la raționamentul inductiv că am scăpat până acum și, prin urmare, o vom face din nou”, și-a arătat revolta Boris Johnson într-un discurs însuflețit susținut în fața liderilor lumii, reuniți în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Prim-ministrul britanic a atras atenția că în acest ritm, temperatura globală va creștere până la 2,7 grade Celsius sau mai mult până la sfârșitul secolului, ceea ce va duce la ”deșertificare, secetă, pierderi de recoltă, mișcări în masă ale populațiilor, nu din cauza unui eveniment natural neprevăzut sau a unui dezastru, ci din cauza noastră, din cauza a ceea ce facem acum.”

Citându-l pe Sofocle, Johnson a transmis că omul poate fi ”nu doar înspăimântător, ci și minunat.”

”Suntem minunați în puterea noastră de a schimba lucrurile și minunați în puterea noastră de a ne salva, iar în următoarele 40 de zile trebuie să alegem. Sper că COP26 va fi cea de-a 16-a aniversare a umanității, în care vom alege să ne maturizăm, să recunoaștem amploarea provocării cu care ne confruntăm, să facem ceea ce posteritatea ne cere să facem, și vă invit în noiembrie să sărbătorim ceea ce sper că va fi o maturizare și să suflăm în lumânările unei lumi în flăcări”, a conchis Boris Johnson.

Fondul Monetar Internațional estimează că o temperatură globală de 4 grade Celsius ar reduce PIB-ul mondial cu aproximativ 3,5%.

În schimb, o acțiune îndrăzneață de combatere a schimbărilor climatice ar putea genera câștiguri economice de 26 trilioane de dolari, ar putea genera peste 65 de milioane de noi locuri de muncă cu emisii reduse de carbon până în 2030 și ar putea evita peste 700.000 de decese premature cauzate de poluarea aerului.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

Published

on

© No.10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson a cerut miercuri Franţei, recurgând la o exprimare în ”frangleză”, să-şi revină după ce şi-a exprimat furia faţă de pactul de securitate în Indo-Pacific încheiat între SUA, Australia şi Regatul Unit, relatează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că a venit timpul ca unii dintre prietenii noştri cei mai dragi din lume să-şi revină vizavi de toate astea”, le-a spus el jurnaliştilor britanici în timpul unei vizite la Washington, folosind o expresie pe jumătate în franceză pentru “get a grip” (a-şi reveni, a-şi recăpăta controlul), respectiv “prenez un grip”.

Aflat în SUA în contextul Adunării Generale a ONU de la New York, Johnson a fost primit miercuri de Joe Biden, pentru întâia oară, la Casa Albă, cei doi lideri discutând inclusiv despre alianța de securitate și apărare proaspăt creată împreună cu Australia pentru a contracara influența Chinei în Asia-Pacific.

Donnez-moi un break (daţi-mi un răgaz)”, a continuat el, tot în “frangleză”, potrivit The Guardian.

“Este în mod fundamental un mare progres pentru securitatea mondială. Sunt trei aliaţi care împărtăşesc aceleaşi valori care strâng rândurile şi creează un nou parteneriat pentru împărtăşirea tehnologiei“, a mai spus Johnson.

Subiectul alianței AUKUS a fost discutat de Joe Biden și cu premierul australian Scott Morrison, cu care s-a întâlnit în marja Adunării Generale a ONU.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra, iar Emmanuel Macron este așteptat să discute cu Joe Biden în zilele următoare pentru a clarifica situația.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Prima întrevedere la Casa Albă dintre Joe Biden și Boris Johnson: SUA și Regatul Unit sunt aliați de nădejde și cei mai apropiați parteneri

Published

on

© No.10/ Flickr

Președintele american Joe Biden a diminuat șansele unui acord comercial post-Brexit cu Regatul Unit, indicând doar că ”discuțiile continuă”, informează Politico Europe și BBC.

Premierul britanic, Boris Johnson, a avut marți o primă întâlnire la Casa Albă cu Joe Biden de când acesta din urmă a devenit președintele SUA, dar și cu vicepreședintele Kamala Harris, prilejuită de desfășurarea Adunării Generale a ONU în cadrul căreia cei doi au susținut discursuri centrate pe problema schimbărilor climatice și acțiunile pe care puterile lumii trebuie să le aibă în vedere pentru a opri această amenințare.

De altfel, acest subiect s-a numărat printre cele discutate, alături de ”situația din Afganistan, promovarea securității sanitare globale, sprijinirea democrației și a drepturilor omului, dezvoltarea unui viitor mai favorabil incluziunii pentru toate țările, evoluțiile din zona indo-pacific și rolul esențial al aliaților și partenerilor europeni, inclusiv NATO și UE”, informează un comunicat al Casei Albe.

”Regatul Unit și SUA sunt aliați de nădejde și cei mai apropiați parteneri. Vom fi alături pentru a ne proteja cetățenii și pentru a ne apăra valorile în întreaga lume”, a transmis Boris Johnson într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Liderii au salutat cooperare strânsă dintre țările noastre în timpul retragerii NATO din Afganistan. Prim-ministrul a transmis condoleanțe pentru militarii americani uciși în timpul operațiunii. Prim-ministrul și președintele Biden au convenit asupra faptului că cel mia bun mod de a-i onora pe toți cei care și-au pierdut viața pentru a face din Afganistan un loc mai bun va fi utilizarea tuturor instrumentelor diplomatice și umanitare de care dispunem pentru a preveni o criză umanitară și pentru a prezerva progresele obținute”, este precizat într-un comunicat al Downing Street.

Boris Johnson și Joe Biden au discutat, de asemenea, despre parteneriatul strategic încheiat de Statele Unite, Regatul Unit și Australia pentru a contracara China, care a stârnit numeroase nemulțumiri din partea europenilor, cu precădere Franța, care a acuzat că acest acord reprezintă ”o lovitură în spate”, mesaj dublat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Întâlnirea a oferit, de asemenea, și oportunitatea de a face schimb de cadouri. Președintele Biden i-a făcut cadou lui Johnson o fotografie înrămată a primei lor întâlniri, de la Cornwall, în timpul summitului G7 din iunie, dar și un ceas de mână de brand de la Casa Albă.

De cealaltă parte, premierul britanic i-a oferit lui Biden cartea astronautului britanic Tim Peake, cu autograf, care cuprinde următorul mesaj: ”să reprezinte o formă de a ne aduce aminte că luptăm împreună pentru a ne salva țările de schimbările climatice”.

Cadoul prim-ministrului britanic vine cu doar câteva săptămâni înainte de desfășurarea Summitului privind schimbările climatice (COP26), un moment crucial pentru combaterea acetora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO6 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO7 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE9 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending