Connect with us

MAREA BRITANIE

Primul stat din istorie care s-a retras din UE: Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană după 47 de ani de apartenență

Published

on

© Photo Collage (Left: Signing of the accession treaty of the United Kingdom 1972/ Right: Signing of the withdrawal agreement from the European Union 2020)

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a devenit astăzi, 1 februarie 2020, primul stat membru din istorie care se retrage din Uniunea Europeană, în ceea ce este tratat drept ”divorțul și momentului secolului”. După 47 de ani de apartenență la comunitatea europeană, începuți la 1 ianuarie 1973, și după trei ani și jumătate de la referendumul privind Brexit, Marea Britanie a ieșit din UE, începând perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, timp în care se vor aplica în continuare normele europene.

Demarată ca o promisiune politică a fostului premier David Cameron în timpul campaniei electorale pentru alegerile legislative din 2015, propunerea organizării unui referendum privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a devenit o realitate precedată de negocieri între guvernul Cameron și instituțiile UE pentru un nou statut al Marii Britanii în Uniune. La 23 iunie 2016, un număr de 17.410.742 de britanici, reprezentând 51,89% din voturi, au optat pentru ca Marea Britanie să devină primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Premierul demisionar David Cameron a fost înlocuit în funcție de Theresa May, fostul său ministru de Interne, cea care avea să devină, la 29 martie 2017, primul lider al unui stat UE care a activat clauza de retragere voluntară din UE cuprinsă la articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Pentru a-și întări majoritatea politică în Parlament, premierul Theresa May a convocat alegeri anticipate pe care le-a câștigat, fără însă a obține majoritate. Au urmat un an și jumătate de negocieri, începuți în iunie 19 iunie 2017 și încheiați la 25 noiembrie 2018, când liderii UE au aprobat proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și proiectul de declarație politică privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

Acordul negociat de Theresa May a fost respins în trei rânduri de Parlamentul britanic, îndeosebi din cauza mecanismului de backstop prevăzut să evite o frontieră dură între Irlanda și Irlanda de Nord, fapt care a determinat-o pe aceasta să solicite Uniunii Europene prelungirea articolului 50. Brexit-ul a fost prelungit inițial până la 22 mai 2019, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, deși premierul Theresa May solicitase o prelungire până la 30 iunie. După un summit extraordinar organizat la 10 aprilie, liderii UE și Theresa May au convenit prelungirea Brexit-ului până la cel târziu 31 octombrie 2019, cu condiția participării Marii Britanii la alegerile europene și cu prevederea ca dacă acordul de retragere va fi ratificat de ambele părți mai devreme, Regatul Unit va părăsi UE în prima zi a lunii următoare.

La data de 24 mai, la o zi distanță după organizarea alegerilor europene în Marea Britanie, premierul Theresa May și-a anunțat demisia din funcția de lider al Partidului Conservator și de prim-ministru, fiind înlocuită de Boris Johnson la data de 24 iulie.

Noul premier britanic a ajuns la un acord revizuit cu instituțiile UE și cu statele membre la data de 17 octombrie, însă Camera Comunelor, care își reluase activitatea parlamentară după prorogarea propusă de Johnson și declarată neconstituțională de Curtea Supremă, s-a abținut să voteze noul acord până când legislația de implementare a Brexit-ului nu este aplicată. În acest context, premierul britanic, împotriva dorinței sale politice, a fost obligat de lege să solicite o nouă prelungire a Brexit-ului, până la cel târziu 31 ianuarie 2020.

La 28 octombrie, statele membre ale UE, de această dată prin procedură scrisă, au decis să acorde o nouă extindere flexibilă pentru Brexit. O zi mai târziu, la 29 octombrie, Camera Comunelor a aprobat organizarea de alegeri legislative anticipate propuse de premierul Boris Johnson. Alegerile din 12 decembrie au fost câștigate de conservatori, care au obținut o majoritate confortabilă, iar Brexit-ul s-a îndreptat de atunci spre o certitudine.

La 23 ianuarie 2020, Acordul de retragere a Marii Britanii din UE a deveni lege, fiind aprobat de Parlamentul European. Pe 24 ianuarie, acesta a fost semnat de premierul Boris Johnson și promulgat de Regina Elisabeta a II-a, iar de partea Uniunii Europene, documentul a fost semnat președinții Comisiei Europene și Consiliului European.

La 29 ianuarie, Parlamentul European a ratificat Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, iar la 30 ianuarie statele membre au adoptat, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

La 31 ianuarie, la miezul nopții (ora 23:00 în Marea Britanie), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a părăsit în mod oficial Uniunea Europeană.

Începând de astăzi, 1 februarie, Marea Britanie este un stat terț. Totodată, începe o perioadă de tranziție de 11 luni până la 31 decembrie 2020, interval în care Londra și Bruxelles-ul trebuie să negocieze termenii viitoarei relații.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Premieră: Românca Alexandra Bulat a fost aleasă consilier de comitat în urma alegerilor locale din Regatul Unit

Published

on

© Alexandra Bulat/ Facebook

Românca Alexandra Bulat, stabilită în Regatul Unit, a fost aleasă la alegerile locale desfăşurate joi consilier de comitat în Cambridgeshire din partea Partidului Laburist, printre priorităţile pe care le va urmări în acest post numărându-se drepturile imigranţilor şi combaterea sărăciei în rândul copiilor şi tinerilor, a relatat sâmbătă cambridge-news.co.uk, potrivit Agerpres.

”Sunt foarte bucuroasă să fiu primul român (ales) consilier de comitat în Regatul Unit. Este o zi cu adevărat frumoasă pentru reprezentare”, a declarat Alexandra Bulat, într-o postare pe Facebook.

”Oricare are fi opiniile politice, avem nevoie de mai mulţi imigranţi în politică, indiferent de partid (…), pentru că politica locală ne afectează pe toţi în mod egal şi toţi trebuie să fim reprezentanţi”, adaugă ea.

Anterior activistă pentru drepturile cetăţenilor europeni în Regatul Unit şi voluntară în cadrul unor organizaţii pentru apărarea drepturilor imigranţilor, Alexandra Bulat mărturiseşte că până la anunţarea rezultatului referendumului privind Brexitul nu a interesat-o politica. ”Acela a fost momentul când mi-am dat seama că de fapt deciziile din politică mă afectează şi au un impact direct asupra mea”, explică românca implicată acum în politica britanică, după ce în anul 2017 a devenit membră a Partidului Laburist.

Ea are un mesaj şi pentru românii şi ceilalţi cetăţeni europeni stabiliţi în Regatul Unit. ”În urmă cu opt ani nu eram implicată deloc. Nici măcar nu ştiam că pot vota în această ţară. Iar acum sunt primul român ales consilier de comitat. Sper că aceasta le va trimite un mesaj tuturor de toate naţionalităţile şi minorităţile etnice, acela că vă puteţi implica. Dacă eu o pot face, oricine o poate face. I-aş încuraja pe toţi să-şi facă vocea auzită”, a îndemnat Alexandra Bulat.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

G7: Miniștrii de externe discută măsuri de contracarare a amenințărilor venite dinspre China și Rusia. Regatul Unit propune crearea unui mecanism de reacție rapidă pentru combaterea dezinformării

Published

on

© Dominic Raab / Twitter

Regatul Unit va încerca marți să își convingă partenerii din G7 să convină acțiuni decisive, menite să protejeze democrațiile împotriva amenințărilor globale, cum ar fi cele reprezentate de China și Rusia, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Gazda celei de-a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe din G7, ce are loc la Londra, care pregătește summitul liderilor din iunie, ministrul britanic de externe, Dominic Raab, va prezida discuții pe tema amenințărilor la adresa democrației, libertăților și drepturilor omului.

”Preşedinţia britanică a G7 este o oportunitate de a reuni societăţi deschise şi democratice şi de a demonstra unitate într-un moment în care aceasta este foarte necesară pentru a aborda provocările comune şi ameninţările în creştere”, a spus Raab într-un comunicat.

Pe lângă membrii G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA), Marea Britanie a invitat în această săptămână la Londra şi miniştri din Australia, India, Africa de Sud şi Coreea de Sud.

Această primă întrevedere cu prezență fizică după doi ani este privită de Regatul Unit ca o șansă de a consolida sprijinul pentru sistemul internațional bazat pe reguli într-un moment în care influența economică a Chinei și activitarea periculoasă a Rusiei prezintă amenințări.

Luni, după în discuție cu Dominic Raab, secretarul de stat american  Antony Blinken a declarat că este nevoie să se încerce stabilirea unei alianţe globale între ţările iubitoare de libertate, subliniind, pe de altă parte, că nu doreşte să ţină China sub control, ci să se asigure că aceasta respectă regulile.

Marți, miniștrii de externe vor discuta despre lovitura de stat din Myanmar ce necesită acţiuni mai puternice împotriva juntei militare sub formă de sancţiuni extinse, sprijin pentru embargourile asupra armelor şi mai multă asistenţa umanitară.

În cursul după-amiezii, discuţiile se vor concentra asupra Rusiei, inclusiv din perspectiva unui răspuns la manevrele trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina şi la situaţia liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare.

De altfel, Regatul Unit a anunțat că va propune celorlalte state din G7 să cadă de acord asupra unui mecanism comun de ripostă pentru a contracara dezinformarea rusă.

”Vrem ca G7 să se unească cu un mecanism rapid de respingere, astfel încât, atunci când vedem difuzate aceste minciuni, această propagandă sau ştiri false, să putem (…) dezminţi şi să restabilim adevărul, pentru oamenii din această ţară, dar şi din Rusia sau din China şi din întreaga lume”, a declarat reporterilor ministrul de externe britanic.

Potrivit Sunday Times, un studiu finanţat de Foreign Office a constatat că ”trolii proruşi” postează comentarii rău intenţionate pe site-urile ziarelor britanice pentru a da impresia că publicul susţine agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Acestea sunt apoi utilizate de mass-media de stat ruse pentru a face să pară că opinia publică britanică sprijină Moscova, potrivit ziarului, care susţine că acelaşi proces este folosit şi împotriva mass-media din alte 14 ţări, inclusiv unii membri ai G7, cum ar fi Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite.

Acest studiu urmează să fie prezentat marţi la Londra, la prima reuniune cu prezenţa fizică a miniştrilor de externe din G7 din ultimii doi ani.

De asemenea, un raport al UE a relevat că presa din Rusia și China încearcă în mod sistematic să semene neîncredere în vaccinurile occidentale împotriva COVID-19, în cele mai recente campanii de dezinformare, menite să divizeze Occidentul.

Din decembrie 2020 până în aprilie anul acesta, presa de stat din cele două țări a promovat știri false în mai multe limbi, accentuând preocupările privind siguranța vaccinurilor, făcând legături nedovedite între vaccin și decese în Europa și promovând vaccinurile rusești și chinezești ca fiind superioare, potrivit raportului.

Kremlinul și Beijingul neagă acuzațiile de dezinformare ale UE, în condițiile în care blocul european încearcă să colaboreze cu Google, Facebook , Twitter și Microsoft pentru a limita răspândirea știrilor false.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Boris Johnson salută ratificarea acordului post-Brexit de către Parlamentul European: Este pasul final dintr-o lungă călătorie, oferind stabilitate noii relații cu UE. Așteptăm cu nerăbdare viitorul

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a calificat ratificarea acordului comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit drept ”pasul final dintr-o lungă călătorie” și a precizat că țara sa ”așteaptă cu nerăbdare viitorul”, informează AFP și DPA, citate de Agerpres.

”Această săptămână este pasul final dintr-o lungă călătorie, oferind stabilitate noii noastre relaţii cu UE ca parteneri comerciali vitali, aliaţi apropiaţi şi egali suverani. Acum este timpul să aşteptăm cu nerăbdare viitorul şi construirea unei Marii Britanii mai globale”, a declarat Johnson miercuri.

”Anul trecut, ambele părţi au lucrat neobosit pentru a conveni un acord bazat pe cooperare amicală şi comerţ liber între egali suverani”, a susţinut la rândul său negociatorul-şef britanic pentru Brexit, David Frost.

”Votul de astăzi aduce certitudine şi ne permite să ne concentrăm asupra viitorului.Vom avea mult lucru împreună, noi şi UE, prin intermediul noului Consiliu de parteneriat şi suntem decişi să lucrăm pentru a găsi soluţii care funcţionează pentru ambele părţi”, a adăugat David Frost.

Parlamentul European a aprobat cu largă majoritate acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Regatul Unit, la finalul unei povești neașteptate, ce a debutat la 23 iunie 2016 cu un referendum în cadrul căruia 51,9% dintre britanici au decis că doresc să se desprindă de comunitatea europeană.

Citiți și:
Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

În urma unei dezbateri-maraton de aproximativ patru ore și jumătate, eurodeputații au adoptat acordul care reglemenentează viitoarele relații între UE și Regatul Unit cu 660 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 32 abțineri.

Aprobarea acestui tratat de către Parlamentul European este ultima etapă, având în vedere că paralamentarii britanici au votat deja acest tratat la 30 decembrie 2020, cu 521 de voturi pentru și 73 de voturi împotrivă.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Pe lângă aprobarea acordului comercial și de cooperare, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care prezintă evaluarea și așteptările cu privire la acord și califică Brexitul drept ”o greșeală istorică”.

La finalul acestei călătorii de peste patru ani care a cunoscut schimbări de președinți de Comisie Europeană, de premieri britanici, de termene limită, de linii roșii, de argumente privind impactul Brexitului asupra Uniunii Europeane sau Regatului Unit, decizia cu privire la viitorul relațiilor între Londrea și Bruxelles s-a întors din nou la cetățeni. 

Prin vocea Parlamentului European, aceștia au scris epilogul primei declanșări a Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D6 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA6 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava7 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu8 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi8 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO9 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO9 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA10 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava7 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending