Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Primul summit al Parteneriatului Estic găzduit la Bruxelles: România, reprezentată de Klaus Iohannis la reuniunea în care liderii UE și partenerii din est vor decide viitorul acestor relații

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro – Teodora Ion

Summitului Parteneriatului Estic, cea de-a 5 a astfel de reuniune de la lansarea acestei inițiative, va avea loc vineri la Bruxelles, acolo unde șefii de stat și de guvern din țările Uniunii Europene se vor întâlni cu liderii celor şase ţări din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina).

Principalul scop al Summitului din 24 noiembrie din Bruxelles va fi livrarea de rezultate concrete pentru cetățeni, rezultate care includ economii puternice, dar și guvernări eficiente, au precizat oficiali europeni. Potrivit acestora, aproximativ 60% cetățenii celor șase state care fac parte din Parteneriatul Estic s-au declarat în favoarea continuării acestuia, având o percepție bună. 

FOTO: Summitul Parteneriatului Estic de la Riga 2015/ Administrația Prezidențială

Încă de la lansarea Parteneriatului Estic din 2009, cele șase state au primit sprijin de 5.4 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.

Viitorul Parteneriatului Estic (+)

Reuniunea va avea loc la o săptămână distanță după Summitul Social al UE din Suedia și va reprezenta primul summit la care cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă după eșecul formării unui nou guvern la Berlin, ea deținând o importantă miză: viitorul acestui parteneriat în condițiile în care mai mulți oficiali europeni au lansat perspectiva unui Parteneriat Estic +.

”Bruxellesul are nevoie de o viziune ambițioasă față de statele din est, făcând mai mult pentru cei care au decis să se apropie de valorile noastre, și își respectă angajamentele asumate prin Acordurile de Asociere cu UE. Acesta este spiritul modelului Parteneriatul Estic+ promovat de Parlamentul European, și avem așteptarea legitimă ca instituția Comisiei Europene, a Consiliului, să țină cont de recomandările noastre”, a spus recent Andi Cristea, vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, în condițiile în care legislativul european a adoptat recomandările sale pentru summitul de vineri.

Citiți și Al cincilea summit al Parteneriatului Estic are loc vineri la Bruxelles. Care sunt cele mai cunoscute 10 mituri și așteptări false

Ultimul summit al Parteneriatul Estic a avut loc la Riga în anul 2015, atunci când țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat, însă provocările apărute ulterior – în special Brexit – au influențat o diminuare a intensităților în relația dintre Uniunea Europeană și țările partenere din est. Reuniunea de mâine va fi desfășurată sub președinția estonă a Uniunii Europene. Cele patru priorități – economie, guvernanță, conectivitate și societate – convenite la Riga se vor afla pe masa discuții și la următorul summit.

La summitul de vineri va fi pregătită semnarea unui nou cadru juridic privind cooperarea dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Pe agendă se vor afla elemente ale dimensiunii multilaterale ale Parteneriatului Estic: democrație, bună guvernare și stabilitate; integrare economică și convergență cu politicile comunitare; securitate energetică; contacte între persoane.

România, reprezentată de președintele Klaus Iohannis

FOTO: Administrația Prezidențială

România va fi reprezentată la Bruxelles de președintele Klaus Iohannis, conform unui anunț al purtătorului de cuvânt al șefului statului, care a precizat că acest eveniment este relevant pentru  “conturarea perspectivelor de evoluție a relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările aflate în Vecinătatea Estică”.

Conform purtătorului de cuvânt, “summitul va urmări să confirme progresele acțiunilor care au fost stabilite la Summitul anterior, care a avut loc la Riga în anul 2015”, cu accent pe “tematicile care au fost luate în vedere în dezbaterile de atunci: capacitatea administrativă și bună guvernare, oportunități de piață, interconectări și schimbări climatice, mobilitate și contacte interumane”.

Președintele Belarusului, marele absent

La summitul de la Bruxelles marele absent va fi președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, cel care a refuzat invitația UE  de a participa la un summit al Parteneriatul Estic. Lukașenko a fost invitat pentru prima dată după ridicarea sancțiunilor împotriva țării sale.

Belarusul va fi reprezentat de șeful diplomației sale, Vladimir Makei.

Uniunea Europeană a ridicat în 2016 cea mai mare parte dintre sancțiunile adoptate împotriva Belarus după eliberarea din închisoare unor opozanți politici, acțiune primită ca un semn de deschidere din partea autorității președintelui Aleksandr Lukașenko, care se află la putere din anul 1994, fiind cel mai longeviv lider politic în funcție din Europa.

Despre Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză a fost lansat în anul 2009, a fost considerat pentru o bună perioadă un instrument de succes al politicii europene de vecinătate. Eșecul major al summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, atunci când Ucraina condusă de Viktor Ianukovici a decis să nu semneze Acordul de Asociere cu UE și criza de securitate și de instabilitate din regiune ce au decurs de la acel moment, a pus acest instrument de succes într-un con de umbră.

Cu toate acestea, în baza Acordurilor de Asociere și a înțelegerilor cu UE, trei țări ale Parteneriatului Estic – Georgia, R. Moldova și Ucraina – beneficiază de liberalizarea regimului de vize în raport cu UE, dar și de asistență macro-financiară.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. La ultimul summit, cel de la Riga din anul 2015, țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat.

 

 

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE se reunesc săptămâna viitoare în videoconferință pentru a consolida “efortul colectiv” european împotriva COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, în formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe Twitter în care a subliniat că “avem nevoie să ne consolidăm efortul nostru colectiv pentru a lupta împotriva COVID-19“.

Astfel, liderii europeni discuta despre îmbunătăţirea cooperării pentru combaterea pandemiei COVID-19, în contextul creşterii semnificative a numărului infectărilor în Europa, Spania devenind miercuri prima țară occidentală europeană care a depășit un milion de cazuri. Cele mai afectate state europene

Liderii UE au inaugurat formatul summit-urilor prin videoconferință în luna martie a acestui an, când Europa era epicentrul pandemiei, format în care s-au reunit în repetate rânduri până în luna iulie, când a avut loc primul summit în persoană, la care șefii de stat sau de guvern au ajuns la o înțelegere privind planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro pentru relansarea economiei europene.

La summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată.

Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE.

Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri.

De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Încurajez Parlamentul European și Consiliul UE să caute soluții pentru deblocarea negocierilor privind planul de relansare europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni, într-o conferință de presă, că a încurajat Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să caute soluții pentru deblocarea tratativelor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și referitor la fondul de redresare Next Generation EU, ambele totalizând 1.824 de miliarde de euro și din care România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

În momentul de față negocierile între Consiliul şi Parlamentul European merg un pic mai greu. I-am încurajat pe toți să se reunească şi să caute soluții pentru deblocare. Ar fi foarte păcat să pierdem vremea şi să nu obținem aceste fonduri europene, fiindcă nu se găsește o înțelegere între Consiliu şi Parlament. Eu cred că lucrurile vor merge mai departe, va fi aprobat bugetul şi în varianta normală – ca să mă exprim așa – în anul 2021 vom intra pe noul buget european şi vom putea şi noi să folosim acești bani europeni“, a spus Iohannis, după ce, săptămâna trecută, la Consiliul European, liderii statelor membre și președintele Parlamentului European au avut un schimb de opinii pe aceste chestiuni.

Parlamentul European a propus săptămâna trecută un compromis de 39 miliarde de euro în plus la programele emblematice ale UE pentru următoarea perioadă de programare bugetară 2021-2027 și așteaptă o “ofertă reală” din partea Comisiei și Consiliului, care nu au reușit să înainteze decât soluții “vagi” în negocieri.

Cei 27 de lideri europeni au aprobat în iulie pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus care cuprinde un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la finalul Consiliului European: România pune condiții pentru a accepta țintele climatice ambițioase. Mix-ul energetic trebuie să rămână “o competență națională”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții, a transmis președintele Klaus Iohannis, la summitul Consiliului European de la Bruxelles, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice” se arată în comunicatul publicat după summitul șefilor de stat sau de guvern din UE.

Liderii europeni s-au reunit joi și vineri, la Bruxelles, au discutat despre viitorul relației dintre Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie, schimbările climatice, coordonarea la nivelul Uniunii în contextul pandemiei de COVID-19, relațiile UE-Africa, evoluțiile din vecinătatea estică a Uniunii, cu accent pe Belarus şi cazul Navalnîi, precum și situația din regiunea Mediteranei de Est. Concluziile summitului european sunt disponibile aici.

În privința stadiului procesului de negociere privind parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de progresele limitate înregistrate în domeniile cheie ale negocierilor, care nu permit, în prezent, încheierea unui acord. Cu toate acestea, liderii europeni au reafirmat hotărârea de a încheia un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit, pe baza principiilor și obiectivelor agreate anterior. În acest context, Consiliul European l-a invitat pe negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, să continue negocierile în perioada următoare, făcând un apel la Marea Britanie să facă pașii necesari în direcția facilitării încheierii unui acord.

România dorește accelerarea procesului pentru încheierea unui acord între UE și Marea Britanie

Totodată, Consiliul European a reiterat importanța implementării depline a Acordului de retragere a Marii Britanii din UE și a solicitat statelor membre ale Uniunii, instituțiilor europene, precum și tuturor actorilor implicați să intensifice eforturile de pregătire pentru finalul perioadei de tranziție, luând în considerare inclusiv scenariul „fără un acord” (no-deal).

În cadrul discuțiilor privind acest subiect, Președintele României a exprimat regretul cu privire la faptul că progresele în negocieri nu sunt suficiente la acest moment pentru încheierea unui acord între UE și Regatul Unit. Președintele Klaus Iohannis a arătat că România dorește accelerarea procesului pentru încheierea unui acord, care trebuie să rămână obiectivul Uniunii. De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea menținerii unității UE pe baza principiilor și obiectivelor asumate, subliniind, totodată, importanța urmăririi implementării integrale a prevederilor Acordului de retragere. În context, Președintele Klaus Iohannis a arătat că România continuă pregătirile interne în vederea schimbărilor care se vor produce la finalul perioadei de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.

Klaus Iohannis: România ar putea accepta, în anumite condiții, propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Mix-ul energetic trebuie să rămână o competență națională

Șefii de stat și de guvern au abordat, de asemenea, subiectul schimbărilor climatice, discuțiile având la bază propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârșitul anului 2030 comparativ cu anul 1990.

Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanțelor naționale și a principiilor echității și solidarității.

În acest context, Consiliul European invită Comisia Europeană să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situațiile specifice și impactul la nivel național. Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua țintă de reducere a emisiilor pentru 2030 și avansarea poziției actualizate a UE la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părțile la Convenție de a-și actualiza pozițiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții. În acest sens, Președintele României a menționat faptul că atingerea acestei ținte va depinde de instituirea unor mecanisme de sprijin și flexibilități adaptate nevoilor și specificului statelor membre. De asemenea, trebuie luate în considerare eforturile de decarbonizare anterioare, precum și diferențele de dezvoltare dintre statele membre, astfel încât partajarea eforturilor la nivelul Uniunii să se realizeze de o manieră echitabilă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat importanța asigurării finanțării de către UE a acțiunilor din domeniul schimbărilor climatice, în special pe baza noilor instrumente dedicate redresării economice, în funcție de prioritățile fiecărui stat membru.

Președintele României a arătat că, pentru asigurarea implementării adecvate a noilor angajamente, este necesară respectarea unor condiții esențiale. Prima dintre acestea se referă la faptul că modalitatea de atingere a noilor ținte trebuie decisă la nivel național, având în vedere că nu există o soluție unică, aplicabilă tuturor statelor membre. Președintele Klaus Iohannis a declarat că este importantă menținerea unui cadru flexibil, care să permită tuturor țărilor din Uniune să identifice cele mai potrivite soluții pentru contribuția la atingerea unor noi obiective în domeniu.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.

Situația pandemiei de COVID-19. România consideră crucială consolidarea cooperării între statele membre și punerea la dispoziția statelor membre a vaccinurilor

Liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată. Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE. Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri. De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis a reliefat faptul că România împărtășește preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creștere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19. Președintele României a subliniat că este crucială consolidarea cooperării între statele membre, precum și faptul că va fi necesară găsirea unei soluții pentru punerea la dispoziția statelor membre a vaccinurilor, imediat ce acestea vor fi disponibile.

Relațiile externe: România sprijină consolidarea relațiilor cu Africa și construirea unui parteneriat mai puternic

În domeniul relațiilor UE cu Africa, liderii europeni au reafirmat importanța acordată consolidării relațiilor strategice cu Africa și parteneriatului cu Uniunea Africană. Au subliniat, de asemenea, necesitatea cooperării și solidarității cu statele africane în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, afirmând angajamentul Consiliului European de a consolida sprijinul Uniunii pentru sistemele de sănătate din regiune și capacitatea de răspuns a acestora în situații similare.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină consolidarea relațiilor cu Africa și construirea unui parteneriat mai puternic, pe baza unor priorități și interese comune și a arătat că Summitul UE-Uniunea Africană din luna decembrie a.c. ar trebui să se axeze pe rezultate concrete, iar perioada următoare ar trebui folosită pentru identificarea și stabilirea de comun acord a obiectivelor de interes comun.

Agenda externă a șefilor de stat și de guvern a fost completată de subiecte din vecinătatea estică, membrii Consiliului European având un schimb de opinii asupra modalităților de reacție și a măsurilor avute în vedere la nivelul Uniunii Europene în contextul evoluțiilor din Belarus. Liderii europeni au adoptat concluzii prin care exprimă solidaritatea cu Lituania și Polonia în lumina măsurilor de retaliere adoptate de Belarus și au condamnat continuarea acțiunilor violente îndreptate împotriva protestatarilor pașnici.

De asemenea, în cadrul subiectelor privind relațiile externe, Consiliul European a adoptat concluzii prin care solicită Federației Ruse să continue negocierile trilaterale cu Australia şi Olanda pe tema doborârii avionului MH17.

În ceea ce privește situația din Estul Mediteranei, au fost reiterate concluziile Consiliului European din 2 octombrie a.c., și s-a solicitat Turciei să se angajeze în dezescaladarea tensiunilor de o manieră durabilă şi consistentă.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending