Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Primul summit al Parteneriatului Estic găzduit la Bruxelles: România, reprezentată de Klaus Iohannis la reuniunea în care liderii UE și partenerii din est vor decide viitorul acestor relații

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro – Teodora Ion

Summitului Parteneriatului Estic, cea de-a 5 a astfel de reuniune de la lansarea acestei inițiative, va avea loc vineri la Bruxelles, acolo unde șefii de stat și de guvern din țările Uniunii Europene se vor întâlni cu liderii celor şase ţări din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina).

Principalul scop al Summitului din 24 noiembrie din Bruxelles va fi livrarea de rezultate concrete pentru cetățeni, rezultate care includ economii puternice, dar și guvernări eficiente, au precizat oficiali europeni. Potrivit acestora, aproximativ 60% cetățenii celor șase state care fac parte din Parteneriatul Estic s-au declarat în favoarea continuării acestuia, având o percepție bună. 

FOTO: Summitul Parteneriatului Estic de la Riga 2015/ Administrația Prezidențială

Încă de la lansarea Parteneriatului Estic din 2009, cele șase state au primit sprijin de 5.4 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.

Viitorul Parteneriatului Estic (+)

Reuniunea va avea loc la o săptămână distanță după Summitul Social al UE din Suedia și va reprezenta primul summit la care cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă după eșecul formării unui nou guvern la Berlin, ea deținând o importantă miză: viitorul acestui parteneriat în condițiile în care mai mulți oficiali europeni au lansat perspectiva unui Parteneriat Estic +.

”Bruxellesul are nevoie de o viziune ambițioasă față de statele din est, făcând mai mult pentru cei care au decis să se apropie de valorile noastre, și își respectă angajamentele asumate prin Acordurile de Asociere cu UE. Acesta este spiritul modelului Parteneriatul Estic+ promovat de Parlamentul European, și avem așteptarea legitimă ca instituția Comisiei Europene, a Consiliului, să țină cont de recomandările noastre”, a spus recent Andi Cristea, vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, în condițiile în care legislativul european a adoptat recomandările sale pentru summitul de vineri.

Citiți și Al cincilea summit al Parteneriatului Estic are loc vineri la Bruxelles. Care sunt cele mai cunoscute 10 mituri și așteptări false

Ultimul summit al Parteneriatul Estic a avut loc la Riga în anul 2015, atunci când țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat, însă provocările apărute ulterior – în special Brexit – au influențat o diminuare a intensităților în relația dintre Uniunea Europeană și țările partenere din est. Reuniunea de mâine va fi desfășurată sub președinția estonă a Uniunii Europene. Cele patru priorități – economie, guvernanță, conectivitate și societate – convenite la Riga se vor afla pe masa discuții și la următorul summit.

La summitul de vineri va fi pregătită semnarea unui nou cadru juridic privind cooperarea dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Pe agendă se vor afla elemente ale dimensiunii multilaterale ale Parteneriatului Estic: democrație, bună guvernare și stabilitate; integrare economică și convergență cu politicile comunitare; securitate energetică; contacte între persoane.

România, reprezentată de președintele Klaus Iohannis

FOTO: Administrația Prezidențială

România va fi reprezentată la Bruxelles de președintele Klaus Iohannis, conform unui anunț al purtătorului de cuvânt al șefului statului, care a precizat că acest eveniment este relevant pentru  “conturarea perspectivelor de evoluție a relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările aflate în Vecinătatea Estică”.

Conform purtătorului de cuvânt, “summitul va urmări să confirme progresele acțiunilor care au fost stabilite la Summitul anterior, care a avut loc la Riga în anul 2015”, cu accent pe “tematicile care au fost luate în vedere în dezbaterile de atunci: capacitatea administrativă și bună guvernare, oportunități de piață, interconectări și schimbări climatice, mobilitate și contacte interumane”.

Președintele Belarusului, marele absent

La summitul de la Bruxelles marele absent va fi președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, cel care a refuzat invitația UE  de a participa la un summit al Parteneriatul Estic. Lukașenko a fost invitat pentru prima dată după ridicarea sancțiunilor împotriva țării sale.

Belarusul va fi reprezentat de șeful diplomației sale, Vladimir Makei.

Uniunea Europeană a ridicat în 2016 cea mai mare parte dintre sancțiunile adoptate împotriva Belarus după eliberarea din închisoare unor opozanți politici, acțiune primită ca un semn de deschidere din partea autorității președintelui Aleksandr Lukașenko, care se află la putere din anul 1994, fiind cel mai longeviv lider politic în funcție din Europa.

Despre Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză a fost lansat în anul 2009, a fost considerat pentru o bună perioadă un instrument de succes al politicii europene de vecinătate. Eșecul major al summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, atunci când Ucraina condusă de Viktor Ianukovici a decis să nu semneze Acordul de Asociere cu UE și criza de securitate și de instabilitate din regiune ce au decurs de la acel moment, a pus acest instrument de succes într-un con de umbră.

Cu toate acestea, în baza Acordurilor de Asociere și a înțelegerilor cu UE, trei țări ale Parteneriatului Estic – Georgia, R. Moldova și Ucraina – beneficiază de liberalizarea regimului de vize în raport cu UE, dar și de asistență macro-financiară.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. La ultimul summit, cel de la Riga din anul 2015, țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat.

 

 

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Semnal important de la Bruxelles: Noul președinte al Consiliului European vine săptămâna viitoare la București pentru a se întâlni cu Klaus Iohannis

Published

on

Președintele ales al Consiliului European, Charles Michel, va efectua săptămâna viitoare o vizită la București, unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, informează Consiliul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Michel, fost prim-ministru al Belgiei, va surveni la o zi distanță după ce va efectua o deplasarea la Varșovia pentru discuții cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, dar înainte de a prelua oficial mandatul de președinte al Consiliului European.

Potrivit sursei citate, Charles Michel va fi primit miercuri, 27 noiembrie, la ora 12:00, de președintele Klaus Iohannis.

Vineri, 29 noiembrie, Charles Michel va prelua de la Donald Tusk mandatul de președinte al Consiliului European, iar primul sa sarcină va fi pregătirea Consiliului European de iarnă din 12-13 decembrie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk: Când aud cuvintele lui Emmanuel Macron că trebuie să ne reconsiderăm poziția față de Rusia, sper doar să nu o facem cu prețul suveranității Europei

Published

on

© Council of the European Union

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a făcut miercuri seară un apel către președintele francez Emmanuel Macron, pe care îl descrie drept ”un lider necontestat al Uniunii Europene și o speranță pentru viitor”, ca dezideratul unei suveranități a Europei să nu plătească regândirii relației strategice cu Rusia.

Într-unul dintre ultimele sale discursuri în calitate de șef al Consiliului European înainte de a candida săptămâna viitoare pentru șefia Partidului Popular European, Donald Tusk a vorbit la deschiderea anului universitar al Colegiului Europei din Bruges despre cei cinci ani în fruntea Consiliului European și cum au fost influențate summit-urile europene de evenimentele ultimilor ani.

”În ultimii cinci ani a fost necesar să întrerupem așa numitele idei și inițiative creative precum un club mai mic sau nucleul Europei. Ele au izvorât din frustrările federaliștilor și din nemulțumiri adesea justificate la adresa anumitor state care blochează integrarea pe mai departe. Parisul a fost foarte activ în această privință, în mod paradoxal în special după alegerea președintelui Macron, un european sincer și energic”, a spus Donald Tusk.

După ce s-a referit la Brexit și a glumit pe seama procedurii de destituire a lui Donald Trump, fostul prim-ministru polonez a revenit la afirmațiile referitoare la președintele francez, îndeosebi în contextul recentului său interviu pentru publicația The Economist în care Emmanuel Macron a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, și s-a declarat îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, despre care a spus “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Revenind la președintele francez, unul dintre liderii incontestabili ai Uniunii Europene, speranța noastră pentru viitor și prietenul meu drag. Vreau să îi spun că împărtășesc visul său al unei Europe cu adevărat suverane. Și sunt convins că sunt capabili de acest lucru, cu condiția să acționăm ca o Europă suverană”, a spus Donald Tusk, criticând din nou, indirect, blocajul făcut de Franța în privința începerii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Tusk a avertizat că nu poate exista o Europă suverană fără integrarea și stabilitatea Balcanilor de Vest și a criticat, în premieră, poziția președintelui francez cu privire la Rusia.

”De asemenea, nu poate exista o Europă suverană fără o Ucraină independentă. Poziția noastră dură și consecventă față de Rusia a fost prima expresie, atât de clară și fără ambiguitate, a suveranității noastre. Trebuie să perseverăm în acest sens”, a spus Donald Tusk, înainte de a-l critica explicit pe Emmanuel Macron.

”De aceea, când aud cuvintele lui Macron, că trebuie să reconsiderăm poziția noastră față de Rusia, să regândim relația strategică, pot doar să-mi exprim speranța că acest lucru nu se va întâmpla cu prețul viselor noastre comune despre suveranitatea Europei. În același interviu pentru The Economist, președintele Macron spune că împărtăsește aceleași persective privind acest subiect ca Viktor Orban și că speră că domnul Orban îl va ajuta să îi convingă pe polonezi să își schimbe poziția privind Rusia. Poate, dar nu pe mine, Emmanuel”, a spus Tusk, având în vedere că președintele Franței nu se află la primele afirmații de acest tip.

De pildă, în luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

În ce-l privește pe Donald Tusk, acesta și-a încheiat discursul cu un recurs la valori.

”Ce rost au unitatea, suveranitatea și solidaritatea dacă nu suntem capabili să apărăm Europa, ca teritoriu al libertății, culturii și legii (…) Europa nu este un continent în sens geografic, ci în sens axiologic. Și va rămâne așa dacă avem suficientă forță să protejăm esența Europei”, a conchis Donald Tusk, în aplauzele sălii.


Discursul integral al lui Donald Tusk este disponibil aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk continuă tradiția mesajelor în limba română: Îl felicit pe Ludovic Orban. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene

Published

on

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, păstrează tradiția mesajelor sale în limba română pentru oficialii români și l-a felicitat pe noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, în limba maternă a șefului executivului de la București.

Îl felicit pe Ludovic Orban pentru numirea sa ca Prim Ministru al Romȃniei. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene. Mult succes”, a scris Donald Tusk, pe Twitter, într-un mesaj însoțit de scrisoarea tradițională de felicitare a liderilor europeni.

Tusk, care va părăsi funcția de președinte al Consiliului European la 30 noiembrie și care a fost prim-ministru al Poloniei în perioada 2007-2014, urmează să candideze în perioada 20-21 noiembrie, la Congresul PPE de la Zagreb, la funcția de președinte al Partidului Popular European, familie politică europeană din care face parte și PNL.

Victoria în Parlamentul de la București a Guvernului Orban a fost salutată de președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, de secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz White, de președintele grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și de președintele grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor, Michael Schneidercare au punctat că liberalii români ”sunt politicieni responsabili față de cetățenii României” și că Ludovic Orban, împreună cu președintele Iohannis, vor întreprinde demersurile urgente și necesare pentru ca statul de drept să prevaleze, sistemul de justiție să funcționeze și România să devină un partener de încredere în regiune și în Europa.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending