Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Primul summit european al educației, la final. Comisarul Tibor Navracsics: Dorim o cooperare în cel mai înalt grad între universitățile europene

Published

on

Abordarea nevoilor educaționale ale fiecărui cetățean european în parte este un sector unde Bruxelles-ul nu a avut un impact important, a precizat comisarul european pentru Educație, Tibor Navracsics, care a completat că mult mai multe se pot face.

Foto: EC Audiovisual Service

Educația ar trebui să înzestreze cetățenii de toate vârstele cu competențele de care au nevoie pentru a avea o viață împlinită. Educația ar trebui să creeze comunități. Deși este un domeniu de resortul statelor membre, trebuie să intensificăm cooperarea în materie de educație la nivelul UE”, a completat Navracsics, în cadrul discursului său susținut cu ocazia primului summit al educației, desfășurat ieri la Bruxelles, informează New Europe.

Acest eveniment urmează Summitului de la Goteborg, din noiembrie 2017, unde Comisia și-a prezentat viziunea creării unui Spațiu european al educației până în 2025 și Consiliului European din decembrie, în cadrul căruia statele membre și-au exprimat disponibilitatea de a face mai mult în domeniul educației. Summitul reprezintă o ocazie importantă pentru 18 miniștri ai educației din UE, profesioniști și reprezentanți ai domeniului educațional din întreaga Europă să se întâlnească și să discute pe marginea viitorului educației în Europa. Acest summit european al educației este primul dintr-o serie de astfel de evenimente, cel de-al doilea fiind deja programat pentru toamna anului 2019.

”Trebuie să fructificăm din plin potențialul ei (n.r. educației) de a clădi societăți reziliente, de a crea un sentiment de apartenență și de a da oamenilor șansa să învețe prin experiență directă ce înseamnă identitatea europeană în toată diversitatea ei. Pentru a realiza toate acestea, ne propunem să impulsionăm studiul limbilor străine și să ne asigurăm că diplomele sunt recunoscute în întreaga Uniune, că este posibilă o cooperare în cel mai înalt grad între universitățile europene și că este mai ușor ca niciodată să se studieze într-o altă țară din UE”, a completat înaltul oficial european.

Pe baza concluziilor acestui summit, Comisia va prezenta noi inițiative în primăvara anului 2018. Printre acestea se vor număra propuneri legate de recunoașterea reciprocă a diplomelor, studiul limbilor, un cadru de calitate pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, o Agendă europeană pentru cultură și o nouă strategie UE pentru tineret.

La reuniunea liderilor UE de la Goteborg din noiembrie 2017, Comisia a prezentat o comunicare referitoare la consolidarea identității europene prin educație și cultură. În comunicarea menționată, Comisia și-a prezentat viziunea creării, până în 2025, a unui Spațiu european al educației care să valorifice întregul potențial al educației ca factor motrice al creării de locuri de muncă, al creșterii economice, al echității sociale, dar și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate.

La doar două luni după summitul de la G0teborg, la 17 ianuarie, Comisia a venit cu propuneri de noi inițiative menite să reducă inegalitățile socioeconomice și să susțină totodată competitivitatea, pentru a construi o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending