Connect with us

NATO

Primul turneu al lui Macron în Europa de Est de la debutul războiului ruso-ucrainean: În România va afirma angajamentul ferm pentru aliații NATO. În R. Moldova este așteptat cu perspectiva aderării la UE

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, este aşteptat marţi în România pentru a-i saluta pe cei 500 de soldaţi francezi care sunt desfăşuraţi la o bază militară a NATO de la invadarea Ucrainei, înainte de o vizită de sprijin în Moldova şi o posibilă deplasare la Kiev, comentează AFP într-un material avanpremieră al primului turneu al președintelui francez pe flancul estic al NATO de la realegerea sa în funcție, din perioada președinției franceze a Consiliului UE, dar mai ales de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Emmanuel Macron, însoţit de miniştrii de externe, Catherine Colonna, şi apărării, Sébastien Lecornu, va ajunge la sfârşitul zilei la baza Mihail Kogălniceanu, lângă Constanţa, principalul port românesc la Marea Neagră, punct devenit extrem de strategic de la începutul războiului, notează France24.

După ce va fi întâmpinat de premierul român, Nicolae Ciucă, şeful statului francez va discuta cu forţele misiunii Aigle, lansată în cadrul întăririi de către NATO a “poziţiei sale de descurajare şi defensive pe flancul său estic al Europei”.

Naţiune-cadru a acestui grup de luptă, Franţa desfăşoară 500 de militari, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unităţi. Aceştia formează batalionul de tip prezență înaintată împreună cu 300 de soldaţi belgieni care vor fi înlocuiţi de olandezi în lunile următoare.

Macron va transmite un mesaj clar de angajament al Franței față de aliații din NATO

Miercuri dimineaţă, i se va alătura la baza NATO preşedintele României, Klaus Iohannis, după care Emmanuel Macron va exprima “un mesaj foarte clar al angajamentului nostru faţă de aliaţii din NATO şi partenerii europeni”, potrivit preşedinţiei franceze care insistă asupra “investiţiei foarte semnificative” pe care îl reprezintă.  De altfel, Franţa a instalat recent în România un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.

Această misiune va continua să crească în putere cu un total de 1.000 de militari şi întăriri cu tancuri Leclerc până la sfârşitul anului.

Vizita lui Macron în România, anunțată de CaleaEuropeană.ro, vine în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO din România.

Emmanuel Macron a anunțat pe 19 ianuarie disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. După summitul extraordinar din 25 februarie, la o zi după invazia militară a Rusiei în Ucraina, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. La 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

Așteptat la Chișinău cu semnalul acordării unei perspective de aderare la Uniunea Europeană

Tot miercuri, la orele prânzului, Emmanuel Macron va fi primit la Chişinău, capitala Republicii Moldova, de preşedinta Maia Sandu, cu care a dezvoltat “o relaţie de încredere” după ce a primit-o de trei ori la Paris din februarie 2021, ultima dată pe 19 mai, la o zi distanță după ce Sandu a devenit primul șef de stat moldovean care s-a adresat Parlamentului European, context în care a pledat pentru acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE, definind o astfel de decizie ca fiind “luminița de la capătul tunelului”, și a asigurat că Chişinăul nu va căuta vreo ”scurtătură” în acest proces de aderare.

Primul preşedinte francez care vizitează această ţară de la Jacques Chirac în 1998, Emmanuel Macron, alături de Catherine Colonna, va exprima “sprijinul în cel mai direct mod posibil” pentru această fostă republică sovietică, afectată în mod deosebit de invazia rusă a Ucrainei, cu care are o frontieră comună.

Cu ocazia primirii Maiei Sandu la Paris, Emmanuel Macron a declarat că vrea ca Uniunea Europeană să emită “un aviz rapid” la cererea Republicii Moldova de aderare la UE. Totodată, șeful statului francez a explicat că eventuala ”comunitate politică europeană” pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi ”complementară” procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu ”o alternativă” la acesta.

Republica Moldova este în așteptarea avizului pe care Comisia Europeană trebuie să-l elaboreze ca urmare a chestionarului de aderare transmis la Bruxelles de către autoritățile de la Chișinău. În baza acestui aviz, pe care îl așteaptă și Ucraina și Georgia, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană vor fi invitați să decidă dacă cele trei țări estice vor primi statut de candidate la UE.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE au luat act, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 30-31 mai, de pregătirea avizelor Comisiei privind cererea de aderare la UE a Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și a Georgiei și va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul summitului din 23-24 iunie. Între timp, Comisia Europeană a anunțat că își va da avizul privind aderarea Ucrainei la UE până la data de 17 iunie.

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au emis joia trecută o declarație politică în care fac un apel puternic la șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care se vor reuni la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, să acorde statutul de țări candidate la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Cei trei mușchetari și d’Artagnan la Kiev

După vizitele în România și Republica Moldova, Emmanuel Macron s-ar putea deplasa la Kiev alături de omologul său român și de liderii Germaniei și Italiei, într-o vizită neanunțată public și învăluită în mister din motive de securitate.

Anunțul a fost făcut de un parlamentar ucrainean pe rețelele de socializare.

Cei trei mușchetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz și prim-ministrul Draghi vor vizita Kievul joia aceasta. Iar ca d’Artagnan președintele României, Iohannis“, a afirmat Oleksiy Goncharenko, care este deputat în Parlamentul ucrainean, precum și membru al delegației ucrainene în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Această informație, neconfirmată de administrațiile de la Paris, Berlin, Roma sau București, apare în contextul în care publicația germană Bild am Sonntag a anunțat încă de duminică că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va călători la Kiev alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, la finalul lunii iunie, înainte de summitul G7, programat să se desfășoare la Elmau, în Bavaria, între 25 și 27 iunie.

Dintre cele patru țări – Franța, Germania, Italia și România -, doar Germania și România au mai trimis reprezentanți la Kiev în cele peste 100 de zile de război declanșat de Rusia. Din partea Germaniei s-a aflat la Kiev ministrul de externe Annalena Baerbock, iar din partea României premierul Nicolae Ciucă și președinții celor două camere ale Parlamentului, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

Published

on

© Kaja Kallas/ X

Miniștrii de externe europeni și-au reiterat ”sprijinul neclintit pentru Ucraina”, în cadrul unei conferințe ce a avut joi la Roma, amfitrionul fiind ministrul italian de externe, Antonio Tanjani, anunță DPA, citat de Agerpres.

La întâlnirea centrată pe securitatea Uniunii Europene și pe războiul de agresiune rus din Ucraina au luat parte miniștrii de externe din Germania, Franța, Polonia, Spania, Regatul Unit, Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și secetarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se desfășoară cu mai puțin de o lună înainte de ce-a de patra Conferință privind redresarea Ucrainei, ce ar urma să aibă loc la 10-11 iulie, unde sunt așteptați aproximativ 2000 de reprezentanți din sfera politică, mediul de afaceri și organizații internaționale, care vor aborda perspectivele pe termen lung ale Ucrainei.

„Am subliniat încă o dată sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, poporul său, democrația sa, securitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru stabilitatea și securitatea zonei euro-atlantice”, menționează aliații Kievului într-o declarație comună publicată la finalul întrevederii.

Aceștia au salutat eforturile de pace conduse de SUA, reiterând că Europa „va continua să contribuie la aceste eforturi și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a unui acord de pace care să respecte principiile Cartei ONU”.

Ei au ținut să amintească și de rolul pe care Turcia îl joacă în acest proces, țară NATO care și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice alte inițiative relevante de facilitare care pot contribui la avansarea către o soluție echitabilă și durabilă”.

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina, începând cu o armată și o industrie de apărare ucrainene puternice. În acest scop și bazându-ne pe unitatea transatlantică, vom colabora cu Ucraina în ceea ce privește inițiativele de consolidare a forțelor armate ucrainene; suntem pregătiți să ne consolidăm sprijinul, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării industriale în domeniul apărării cu Ucraina și prin explorarea unor forme suplimentare de cooperare în domeniul securității și apărării, în conformitate cu sprijinul nostru pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei”, se arată în declarație.

Aliații Kievului au îndemnat Rusia să renunțe la „solicitările și condițiile maximaliste” pentru a arăta că își dorește cu adevărat pacea în Ucraina.

În contextul în care atacurile Moscovei nu contenesc, aceștia reafirmă că sunt pregătiți să sporească presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin impunerea de noi sancțiuni, în paralel cu acțiunile de contracarare a încercărilor de eludare a acestora, obiectivul fiind acela de a „submina abilitatea Rusiei de a continua războiul de agresiune și de a asigura Ucrainei cea mai bună poziție posibilă pentru a asigura o pace justă și durabilă.”

Întâlnirea de la Roma se desfășoară înainte de summitul NATO de la Haga, care va „demonstra unitatea noastră, bazată pe legătura transatlantică durabilă, pe un angajament ferm de a ne apăra reciproc și pe o împărțire echitabilă a sarcinilor”.

„Țările europene trebuie să joace un rol și mai important în asigurarea propriei noastre securități. Pentru ca aliații europeni să își asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, am solicitat o consolidare ambițioasă a capacităților europene de apărare, sporind într-o manieră flexibilă și durabilă cheltuielile naționale pentru securitate și apărare, permițându-ne să descurajăm și să apărăm în mod eficient în toate domeniile din zona euro-atlantică”, este menționat în declarație.

Pentru a depăși consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a contracara amenințările și provocările în toate domeniile în vecinătatea estică și sudică, precum și în regiunea baltică, miniștrii de externe recunosc că este nevoie de „o abordare 360° a securității euro-atlantice”.

„Ne vom consolida parteneriatele în regiunile care au un impact asupra securității noastre pentru a combate instabilitatea și pentru a promova pacea și prosperitatea, în special în Mediterana, în Africa, în Balcanii de Vest, în regiunea Mării Negre și în regiunea MENA, într-un context profund marcat de atacul din 7 octombrie și de consecințele acestuia, cu necesitatea de a obține eliberarea tuturor ostaticilor luați de Hamas, o încetare imediată a focului în Gaza și o reluare urgentă a ajutoarelor”, mai este precizat în declarație.

Continue Reading

NATO

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

Published

on

© Globsec/ Facebook

Președintele ceh Petr Pavel s-a pronunțat joi pentru o ”autonomie operațională” mai mare a structurii de comandă europene în cadrul NATO, cerând Alianței Nord-Atlantice să se pregătească pentru misiuni fără a se baza pe implicarea activă a Statelor Unite, informează DPA, potrivit Agerpres.

În intervenția sa din cadrul conferinței de securitate GLOBSEC de la Praga, fostul general în vârstă de 63 de ani a afirmat că țările europene ar trebui să ia în considerare ”oglindirea” cu personal european a posturilor de comandă deținute în prezent de militari americani.

În opinia sa, o astfel de măsură ar garanta că operațiunile specifice Europei rămân viabile indiferent de deciziile Washingtonului.

Petr Pavel, care a condus Comitetul Militar al NATO în perioada 2015 – 2018, a spus că Europa trebuie să răspundă la schimbarea atitudinii SUA față de securitatea europeană, în special sub mandatul președintelui Donald Trump.

”Este timpul să tragem concluziile necesare din faptul că rolul Statelor Unite în securitatea europeană s-a modificat. Noua administrație de la Washington a perturbat relațiile transatlantice și a forțat Europa să se confrunte cu întrebări strategice pe care nu le poate amâna”, a spus el.

”Obiectivul nu este de a crea o alternativă la NATO, ci de a consolida pilonul european al NATO. Pentru a reuși, acest pilon european nu poate rămâne o ambiție abstractă; el trebuie să fie instituționalizat, integrat în planificarea standard a NATO, în buget și să forțeze procese de dezvoltare”, a continuat el.

Discuțiile de la conferința GLOBSEC se concentrează pe provocările pentru securitatea globală și pe strategiile pentru viitoarele crize.

Membră a NATO din 1999, Republica Cehă a avut un rol important în sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Guvernul conservator de la Praga a susținut o inițiativă de furnizare de muniții pentru artilerie și continuă să pledeze pentru un sprijin robust pentru Kiev din partea Alianței Nord-Atlantice. 

Continue Reading

NATO

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de „cel puțin 10 ani” pentru a-și crește chletuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite luna aceasta la summitul NATO, relatează presa internațională și Agerpres

„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, vorbind alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, venit la Roma pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar+.

„Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună”, a explicat șeful diplomației italiene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a înaintat joia trecută, în mod oficial, o propunere către liderii statelor membre ale Alianței ca, la următorul summit, să adopte o creștere a bugetelor pentru apărare până la 5% din PIB, măsura urmând să acopere necesarul financiar pentru consolidarea capacităților militare.

El a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la pragul de 2% din PIB în decurs de zece ani, de această dată obiectivul este ca statele membre să adopte „planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”

Citiți și: România va susține, la summitul NATO de la Haga, creșterea investițiilor în apărare și creșterea contribuției statelor europene la apărarea comună

Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.

La rândul său, președintele american Donald Trump a cerut în mod repetat statelor europene din NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, cu mult peste actualul obiectiv de 2% – un prag pe care, în prezent, nouă dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu îl ating.

Summitul NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, va avea ca temă principală cheltuielile militare, consolidarea industriei de apărare și sprijinirea Ucrainei. Rutte a menționat că aliații continuă negocierile privind conținutul documentului final, care nu a fost încă finalizat.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL16 hours ago

Guvernul României, ”pregătit” să intensifice cooperarea cu SUA în domeniul apărării și securității

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Cătălin Predoiu, la aniversarea a 40 de ani de la Acordul Schengen: România se bucură acum de apartenența la acest cadru esențial al integrării europene

ROMÂNIA17 hours ago

145 de ani de relații diplomatice România – SUA. Nicușor Dan: Sunt pregătit să colaborez cu președintele Trump pentru a atinge întregul potențial al parteneriatului nostru

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

G72 days ago

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

ENERGIE2 days ago

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

INTERNAȚIONAL2 days ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending