Connect with us

EVENIMENTE

Principalele concluzii ale Conferinţei Internaţionale RESTART 2014: Finanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii

Published

on

1921017_247338678781535_1433035000_o

Uniunea Europeană presează România să finalizeze în perioada 2014-2015 acele proiecte care sunt în curs de implementare. Peste 800 milioane de euro au plecat înapoi la Bruxelles pentru a acoperi corecţiile şi penalităţile. Monitorizarea proiectelor finanţate, prin noul exerciţiu bugetar european 2014-2020, va fi mai strictă decât în perioada anterioară de finanţare. Se doreşte:

–          Înfiinţarea unei autorităţi de management unice, un mecanism intermediar pe probleme de sănătate, subordonat Ministerului Sănătăţii, astfel încât evaluarea proiectelor să se facă în mod coerent, mai ales în lipsa unui program operaţional pe sănătate;

–       Realizarea unui manual de implementare a proiectelor cu finanţare europeană, cu elemente concrete şi structurate pe etape de implementare a proiectului;

–          Realizarea unor ghiduri în care să fie explicat modul de implementare şi evaluare a proiectelor;

–          Creşterea numărului de profesionişti în domeniu.

Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinţei Internaţionale RESTART 2014: Finanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii, eveniment organizat pe 27 februarie 2014, la Palatul Parlamentului, de revista Politici de Sănătate, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate Publică din Senat şi CNAS şi în colaborare cu Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă.

26 de speakeri şi peste 200 de invitaţireprezentanţi ai instituţiilor europene din Bruxelles,reprezentanţi ai autorităţilor de management, reprezentanţi ai ministerelor responsabile de alocarea fondurilor europene pentru sănătate, instituţii bancare, manageri clinici, cabinete medicale, spitale publice şi private, universităţi, firme farmaceutice, societăţi profesionale şi asociaţii de pacienţi, antreprenori din domeniul medical, mass mediacare au încercat să găsească soluţii pentru a dezvolta proiecte benefice pentru pacienţi şi pentru sistemul de sănătate din România.

Dintre speakerii prezenţi:Prof. Dr. Vasile Puşcaş, fost Negociator Şef al României cu UE; Dr. Cristian Buşoi, fost Preşedinte CNAS; Dr. Ion Luchian, Preşedinte Comisia pentru sănătate publică, Senat;Dr. Cristina Vladu, Ministerul Sănătăţii; Maria Jose Peiro, Policy Officer, DG SANCO, Comisia Europeană; Adina Răţoi, Project Officer, DG CONNECT, Comisia Europeană; Gabriela Bica, Director Unitatea de Implementare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Organismul Intermediar pentru Cercetare; Petrică Ciupitu Istrate, Director Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Internaţionale (OIPSI); Luiza Radu, şef serviciu Planificare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – AMPOR); Conf. Dr. Daniela Mănuc, Director General Adjunct, AM POSDRU.

Prof. Dr. Vasile Puşcaş, fost Negociator Şef al României cu UE, unul dintre cei care au pus bazele proiectului european în România, a atras atenţia că domeniul sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţiei pentru competitivitatea socială. El a declarat că era “destul de intrigat, în 2010, de volumul alocat domeniului sănătăţii din fondurile structurale în exerciţiul 2007-2013. Am consultat raportarea pe 2007-2013 pe care o are Bruxelles-ul şi, într-adevăr, alocarea a fost de 0.8% din fondurile structurale. Din cele  aproape 20 de miliarde pentru fonduri structurale, doar 0.8% erau destinaţi domeniului sănătăţii de către autorităţile române. Domeniul sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţiei pentru competitivitatea societăţii. Aici mă despart de actuala strategie a UE, a Comisiei Europene, care vede domeniul sănătăţii  ca pe un instrument pentru îmbunătăţirea stării economice. E adevărat că sănătatea face parte şi dintr-o alcătuire a evoluţiei economice. Competitivitatea nu înseamnă doar productivitate economică, înseamnă competitivitate societală. […] 90% dintre eşecurile în înaintarea folosirii banilor se datorează unor autorităţi publice. Finanţările europene sunt doar pentru programe de dezvoltare. În ce priveşte sănătatea, există deja nişte priorităţi şi noi trebuie să le corelăm priorităţilor programului european”.

Dr. Cristian Buşoifost Preşedinte CNAS, a subliniat că bugetul sănătăţii a crescut în ultimii ani, însă nu suficient. Nevoile sunt departe de a fi acoperite. “Din cele 21,5 miliarde, dând la o parte banii pe care îi plătim pe concedii medicale, aproximativ 70% se duc în două direcţii majore: 8 miliarde se duc spre spitale şi 7 miliarde se duc spre medicamente, spre farmacii şi materiale sanitare. Deşi vorbim de sume importante, ambele domenii sunt subfinanţate” , a declarat Dr. Cristian Buşoi. El a adăugat că “a atrage fonduri europene în sănătate este o obligaţie, o necesitate absolută” şi că două dintre proiectele cele mai importante ale CNAS, prescripţia electronică (48 milioane RON) şi dosarul electronic de sănătate (81 milioane RON) au fost finanţate prin fonduri europene. Dr. Buşoi a amintit că a mai depus în timpul mandatul său încă opt proiecte eligibile pentru secţiunea e-Health.

Potrivit Mariei-Jose Peiro, Policy Officer, DG SANCO,Comisia Europeană, investiţiile în sănătate ar trebui să se concentreze pe două obiective principale: cost-eficienţa şi sustenabilitatea sistemelor de sănătate şi accesul la servicii de sănătate, astfel încât să nu mai existe inegalităţi generate de zone geografice sau apartenenţa la un anumit grup social. În 2013, 11 ţări au primit recomandări privind sănătatea din partea Comisiei Europene şi alte 4 state membre au primit recomandări în cadrul programului de ajustare economică. România s-a aflat printre aceste ţări şi i s-au făcut recomandări pentru a creşte eficienţa, calitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate, precum şi pentru reducerea ponderii îngrijirii excesive în cadrul spitalelor. Ea a subliniat că bugetul alocat prin Politica de Coeziune, pentru perioada 2014-2020, este de 325 miliarde de euro pentru cei şapte ani, ceea ce înseamnă un buget mai mic, fiind distribuit acum pentru 28 de state membre, după intrarea în UE a Croaţiei.

Uniunea Europeană pune la dispoziţie statelor, pe lângă fonduri de dezvoltare regională (fonduri structurale şi de investiţii), şi un program destinat competitivităţii – programul cadru Orizont 2020, pentru cercetare şi inovaţie, adoptat şi lansat în decembrie 2013, cu un buget de 80 miliarde de euro. Din acest buget, 30 de miliarde de euro sunt destinaţi provocărilor societale, una dintre acestea fiind provocarea “Sănătate, schimbări demografice şi bunăstare”, pentru care au fost alocaţi 7 miliarde de euro, a precizat Adina RăţoiProject Officer, DG CONNECT, Comisia Europeană.

Probleme semnalate în privinţa implementării proiectelor, în perioada 2007-2013:

Gabriela Bica, Director Unitatea de Implementare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,a semnalat că necesarul de echipamente de cercetare şi infrastructură de cercetare este foarte mare. Au fost depuse 29 de proiecte şi 400 de milioane de euro alocate. La capitolul implementare, însă, suntem deficitari.Dacă unele proiecte au avut ca termen iniţial de implementare o perioadă de 36 de luni, nici după 59 de luni acestea nu erau încheiate. De asemenea, există probleme şi la capitolul achiziţii, management şi cunoaşterea contractului.

Petrică Ciupitu-Istrate, Director Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale (OIPSI), a subliniat că “lipsa cronică de dotare a spitalelor cu echipamente IT (mai sunt spitale în România care fac totul manual)” sau de cunoştinţe specializate în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului. Astfel, există probleme de interconectivitate – nu există acces la date sau la un server unde sunt stocate informaţiile şi care permite accesul la informaţii publice. Din cele 225 de proiecte depuse pentru dezvoltare informatică, sumele disponibile fiind de peste 300 milioane de euro, au fost contractate şi implementate, sau sunt în curs de implementare, doar 44 de proiecte în valoare de 56 milioane de euro.

Luiza Radu, şef serviciu Planificare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – AMPOR, a specificat că în cadrul Programului Operaţional Regional, unde au fost alocate fonduri de dezvoltare regională de 191 milioane de euro,  au existat 133 de cereri, din care au fost aprobate 90 de proiecte cu o valoare de 202 milioane de euro. Dintre acestea, doar 28 de proiecte sunt momentan finalizate.

Evenimentul a fost moderat de specialiştii Dan CărbunaruDirector Caleaeuropeana.rodr. Cornelia Scărlătescu, Managing Director revista Politici de SănătateMihaela Luncanconsultant pe fonduri europeneDan Pavelrealizator Business on Air, RFI  şi Manuela PreoteasaEditor General EurActiv.

 

 

 

.

EVENIMENTE

VIDEO. ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice” Conferință organizată, la București, de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri “Viitorul României”

Published

on

Marti, 22 ianuarie, ora 18:00, a avut loc conferința cu tema ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice. ” din seria seria de dezbateri “Viitorul României” lansată de Marea Lojă Națională din România. Evenimentul se desfășoară în Pentagon Events.

Lectorii prezenți în această seară sunt dl. Academician Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR), dl. Academician Ioan-Aurel Pop (Președintele Academiei Romane), dl. Deputat Sorin Câmpeanu (Președintele Consiliului Național al Rectorilor din România), dl. Horia Alexandrescu, jurnalist. Moderator: dl. Alecu Racoviceanu.

Partea I

Partea a II-a

Partea a III-a

Context:

Societățile moderne sunt rodul unor viziuni generate de elitele acestora. Care sunt formele de implicare in societate a elitelor? Cum pot fi acestea recunoscute si in ce formula optima isi pot asuma rol activ in leadership-ul national?

Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferinte si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați.

Printre participanții invitați la dezbateri se vor număra personalitati din mediul academic, universitar, cultural, bancar, diplomatic si politic. Prin acest ciclu de conferințe, societatea civilă va putea contribui la clarificarea aspectelor insuficient explicate, într-o perioadă care generează nevoia de a contura o viziune unitară și coerentă privind dezvoltarea României.

Tematicile alese reprezinta repere ale interesului manifestat de mass-media si publicul larg, dar si resurse de dezvoltare pentru viitorul tarii noastre. Urmarind nevoia de normalitate si viziune strategica in abordarea unor astfel de repere, initiativa isi propune sa reuneasca lideri de opinie si exponenti ai zonelor de expertiza vizate, astfel incat proiectia rezultata sa ofere atat oportunitatea unei dezbateri reale pe teme concrete, dar si solutii pentru evitarea unor confuzii sau distorsionari ale situatiei reale ori ale solutiilor de care Romania are nevoie in aceasta perioada.

Citiți și:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

VIDEO. Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE. Conferință organizată, la Iași, de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri “Viitorul României”

Continue Reading

EVENIMENTE

VIDEO. Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE. Conferință organizată, la Iași, de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri “Viitorul României”

Published

on

Marea Lojă Națională din România, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” din Iași și Academia Română, Filiala Iași, Institutul de istorie ”A. D. Xenopol”, a organizat la 18 ianuarie, conferința  ”Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene”, care se înscrie în seria de dezbateri ”Viitorul României”, în cadrul cărora sunt abordate teme de actualitate cu scopul de a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi.

Conferința ”Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene”, a avut loc în Aula Bibliotecii Universitate ”Mihai Eminescu” și a fost transmisă LIVE pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

 

În cadrul evenimentului au luat cuvântul Simona Spinaru, director al Institutului Diplomatic Român, prof.univ.dr. al Academiei Române, Filiala Iași, Institutul de istorie ”A.D. Xenopol”, Cătălin Turliuc, Laura Iulia Scântei, senator din partea PNL în Parlamentul României și directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

”Alegerile europarlamentare sunt de o importanță crescută. Dimensiunea parlamentară românească va avea un dublu impact. Voi fi în același timp la prezidiul Consiliului Uniunii Europene, și va trebui în același timp să ne gestionăm propriul proces electoral, campania și alegerile europarlamentare. Acestea sunt foarte importante pentru că, în funcție de aceste alegeri, vom avea configurația viitoare a Parlamentului European, vom putea să intuim orientarea politicilor care vor fi adoptate de viitoarea Comisie Europeană, cum ne vor avantaja din punct de vedere al politicii fiscale, alocării resurselor financiare în viitorul CFM”, a punctat Iulia Scântei în cadrul discursului său susținul la eveniment.

Senatorul liberal a atras atenția asupra avântului pe care îl au forțele eurosceptice în ultima perioadă semnalând că acestea vor ”genera o nouă fragmentare care vor îngreuna adoptarea diverselor acte normative ale viitorului PE”

”Dincolo de ordinea politică, forțele pro-europene se împuținează de la un ciclu electoral la altul. Întmpinăm o nouă evoluție, apariția partidelor eurosceptice care va duce la o nouă fragmentare care vor îngreuna adoptarea diverselor acte normative ale viitorului PE. Vom fi în situația numirii președintelui Comisiei Europene, va urma, în octombrie, numirea președintelui Băncii Centrale Europene care va genera fricțiuni între membri nordici și sudici și o nouă competiție între est și vest pentru că vor fi implicate mai mult statele care sunt deja în zona euro”, a mai spus Iulia Scântei.

”Cred că Europa este leagănul marilor civilizații și o casă trainică pentru națiunile ce o compun, iar Uniunea Europeană este cea mai bună invenție politică din istoria noastră contemporană, fundamentată pe principii și valori, gândire pozitivă” a precizat senatorul Iulia Scâtei într-o postare pe Facebook ce a succedat evenimentul, completând că ”viitorul Uniunii e de neconceput fără reconciliere, fără solidaritate, fără coeziune și fără respect reciproc între statele membre.”

Seria de conferințe și dezbateri a fost lansată la București, 15 ianuarie 2019 și a fost dedicată importanței preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Printre temele din cadrul ciclului de conferințe ”Viitorul Europei” se numără: Promovarea capitalului și business-ului. Oamenii de afaceri romani. Oportunitățile generate de integrarea în UE,  Exodul de inteligență, problema majoră a României, Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice. Societățile moderne sunt rodul unor viziuni generate de elitele acestora, Intelligence-ul – rol și necesitate în societatea modernă, Importanta învâțământului dual profesional în dezvoltarea României moderne.

Tematicile alese reprezinta repere ale interesului manifestat de mass-media si publicul larg, dar si resurse de dezvoltare pentru viitorul tarii noastre. Urmarind nevoia de normalitate si viziune strategica in abordarea unor astfel de repere, initiativa isi propune sa reuneasca lideri de opinie si exponenti ai zonelor de expertiza vizate, astfel incat proiectia rezultata sa ofere atat oportunitatea unei dezbateri reale pe teme concrete, dar si solutii pentru evitarea unor confuzii sau distorsionari ale situatiei reale ori ale solutiilor de care Romania are nevoie in aceasta perioada.

Continue Reading

EVENIMENTE

VIDEO Părinți din șapte state membre UE, inclusiv România, solicită o lege europeană pentru educația incluzivă a copiilor cu dizabilităţi

Published

on

Părinţi din şapte state membre ale UE propun Comisiei Europene o lege europeană care să faciliteze accesul copiilor cu dizabilităţi în şcolile de masă, suport, programă adaptată sau profesor de sprijin.

Astfel, părinţi din România, Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Ungaria depun iniţiativa legislativă utilizând mecanismul Comisiei Europene – EU Citizens Initiative – prin intermediul căruia cetăţenii europeni din cel puţin şapte state membre pot solicita Comisiei să înainteze Parlamentului European un proiect de lege pe o anumită temă.

Evenimentul de lansare a fost transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro.


“Ne-am adunat părinţi din şapte state ale Uniunii Europene, părinţi de copii cu dizabilităţi, pentru că dorim să solicităm Comisiei Europene o lege pentru educaţia incluzivă a copiilor cu dizabilităţi. UE nu are o lege dedicată persoanelor cu dizabilităţi şi cu atât mai puţin legată de educaţie. În toate statele membre sunt probleme legate de accesul la educaţie al copiilor noştri şi cu atât mai mult în România. Aşa că ne-am adunat mai mulţi părinţi din şapte ţări şi am propus Comisiei Europene un proiect de directivă. (…) Dacă ţările noastre sau guvernele noastre nu ne aud, a venit momentul să ducem vocea noastră la un nivel mai înalt, acolo unde credem noi că printr-o lege europeană implementată obligatoriu în toate statele europene viaţa copiilor noştri se va schimba”, a afirmat, vineri, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, Mădălina Turza, la evenimentul de lansare a iniţiativei civice europene – “Europe Cares”, potrivit Agerpres.

Ea a susţinut că o astfel de lege ar însemna o “schimbare majoră” pentru copiii cu dizabilităţi.

“În primul rând i-am avea pe copii scoşi din şcolile speciale, unde ei sunt izolaţi, ar exista mecanisme de tranziţie către şcolile incluzive, profesorii ar începe să fie pregătiţi prin programe dedicate, să ştie cum să le predea, ar exista servicii de intervenţie timpurie în comunitate care să îi ajute pe copiii noştri să poată accesa şcolile, tehnologii asistive în şcoli, accesibilizare, programă adaptată, toate acele lucruri care există în ţările nordice şi SUA. În UE şi cu precădere în statele estice există o problemă foarte, foarte mare. Şi, în general, în UE, 40% dintre copiii cu dizabilităţi abia termină învăţământul gimnazial şi rămân fără nicio pregătire”, a punctat Turza.

Potrivit ei, în România sunt 70.000 de copii cu dizabilităţi, dintre care aproape jumătate sunt izolaţi în şcoli speciale.

“Foarte mulţi copii sunt în afara sistemului de învăţământ, iar cei care au accesat şcolile de masă după modificarea unei legi pe care am făcut-o în 2016 se confruntă cu lipsa de sprijin în şcoală – nu există profesor de sprijin, profesorii nu ştiu să le predea, părinţii celorlalţi copii îi vor afară din şcoală. Avem mii de cazuri în România de copii discriminaţi sau supuşi excluziunii”, a spus Mădălina Turza.

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi este o organizaţie nonguvernamentală dedicată protecţiei şi promovării drepturilor copiilor cu dizabilităţi din România.

 

.

Continue Reading

Trending