Connect with us

MAREA BRITANIE

Prințul Charles, moștenitorul coroanei britanice, a ieșit din autoizolare și are o stare bună de sănătate după infecția cu coronavirus

Published

on

© Charles, Prince of Wales/ Twitter

Prinţul Charles, moştenitorul tronului britanic, care a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, a ieşit din autoizolare după şapte zile şi are o stare bună de sănătate, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

Clarence House a confirmat astăzi că, în urma avizului medical, Prinţul de Wales a ieşit din autoizolare“, a precizat purtătorul său de cuvânt.

Prinţul Charles, fiul cel mare al reginei Elisabeta a II-a, are vârsta de 71 de ani.

Biroul de presă de la Clarence House, reşedinţa oficială a Prinţului de Wales, a anunţat pe 25 martie că acesta a fost testat pozitiv cu noul coronavirus şi s-a autoizolat în reşedinţa sa Birkhall din Scoţia.

“Prezintă simptome uşoare, starea sa de sănătate generală este bună şi a lucrat de acasă în ultimele zile, ca de obicei”, au precizat reprezentaţii prinţului la momentul respectiv.

Clarence House a anunţat luni că prinţul Charles îşi va relua activitatea şi va participa la întruniri oficiale, respectând însă regulamentele medicale stipulate prin hotărâri guvernamentale.

Totuşi, soţia lui, Camilla, care a fost testată negativ cu noul coronavirus, va rămâne în autoizolare până la sfârşitul acestei săptămâni în cazul în care va dezvolta simptomele bolii.

În Marea Britanie a fost decretată, la 23 martie, izolarea la domiciliu a întregii populații pentru cel puţin trei săptămâni cu scopul de a opri răspândirea pandemiei noului coronavirus. Între timp, și premierul britanic Boris Johnson a fost confirmat cu noul coronavirus și se află în izolare la domiciliu.

Regatul Unit este a șasea cea mai afectată țară din Europa de infecția cu COVID-19, cu peste 20.000 de cazuri și peste 1.200 de decese.

De altfel, Regina Elisabeta a II-a, în vârstă de 93 de ani, a transmis săptămâna trecută un mesaj de unitate națională în fața acestei crize fără precedent.

În astfel de momente, îmi aduc aminte că istoria națiunii noastre a fost clădită de oameni şi comunităţi care au acţionat ca unul, unindu-şi eforturile pentru un scop comun”, a spus monarhul britanic, recent.

Regina Elisabeta a II-a a părăsit Palatul Buckingham şi s-a mutat la Castelul Windsor, reşedinţa sa regală situată la vest de Londra, în contextul extinderii tot mai rapide a pandemiei de coronavirus şi al speculaţiilor conform cărora capitala Marii Britanii va deveni în curând un oraş plasat în carantină.

Casa regală britanică a anunţat recent că regina Elisabeta a II-a a anulat petrecerile programate în grădina Palatului Buckingham şi se va muta la Castelul Windsor cu o săptămână mai devreme decât o făcea în această perioadă a anului, cu ocazia vacanţei de Paşte, “ca măsură de precauţie”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

The Times: Regatul Unit dorește să pună capăt dependenței de importurile de echipamente medicale vitale din China

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson dorește să pună capăt dependenței Regatului Unit de importurile produselor medicale vitale din China și le-a solicitat funcționarilor din guvern un plan în acest sens, anunță Deutsche Welle.

În contextul pandemiei de coronavirus, prim-ministrul Marii Britanii le-a solicitat funcționarilor din guvernul de la Londra să elaboreze un plan referitor la modul în care țara sa poate pune capăt dependenței de echipamente medicale vitale din China, potrivit The Times.

Inițiativa, care poartă numele de cod ”Project Defend” și care se află sub coordonarea ministrului britanic de externe Dominic Raab, implică identificarea principalelor vulenaribilități economice ale Regatului Unit în fața unor potențiale guverne străine ostile, ca parte a unei abordări mai extinse privind securitatea națională.

Astfel, au fost constituite două grupuri de lucru, una dintre surse care are cunoștințe despre acest proiect precizând pentru The Times că scopul este acela de a diversifica liniile de aprovizionate pentru a nu mai depinde de importurul produselor esențiale dintr-o singură țară, anunță Reuters. În funcție de rezultate, guvernul ar putea lua în calcul repatrierea producției farmaceutice, care ar putea deveni parte a unui nou cadru național de reziliență.

Decizia vine în contextul în care Beijingul se confruntă cu critici la nivel internațional, acuzat de defectuasă gestionare a crizei COVID-19, izbucnită în China la finalul anului trecut. 

Recent, secretarul de stat american Mike Pompeo a criticat China, calificând drept ”derizorie” suma de două miliarde de dolari promisă de Beijing în lupta împotriva pandemiei în cadrul reuniunii de două zile a Adunării OMS, precizând că nu se compară cu sutele de mii de vieți pierdute și pagubele de miliarde de dolari provocate de răspândirea SARS-CoV-2 la nivel mondial.

”Sunt nerăbdător să-i văd îndeplinind acest angajament de 2 miliarde de dolari”, a spus Pompeo. ”Contribuţiile Chinei în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 sunt derizorii în raport cu costul pe care l-a impus lumii”, a adăugat secretarul de stat american.

”Această molimă a costat aproape 90.000 de vieţi americane, în timp ce peste 36 de milioane de americani şi-au pierdut locurile de muncă din martie, iar la nivel global – 300.000 de vieţi. Aceasta ar putea fi cam 9 trilioane de dolari, potrivit estimărilor noastre, iată costul impus lumii de eşecul Partidului Comunist Chinez”, a declarat Mike Pompeo.

Mesajul lui Pompeo venea după ce președintele american Donald Trump a precizat că ”incompetența” Chinei în gestionarea epidemiei de coronavirus a provocat o ”crimă mondială în masă”.

De asemenea, în ajunul adunării ministeriale a OMS, realizate prin videoconferință, președintele american liderul de la Casa Albă a amenințat să suspende definitiv contribuția Statelor Unite la Organizația Mondială a Sănătății dacă aceasta nu ”se angajează să procedeze la îmbunătățiri substanțiale” în termen de 30 de zile, completând că ar putea lua în calcul revizuirea apartenenței țării sale la OMS, organizație pe care a calificat-o drept ”marionetă a Chinei”.

Trump a mai spus că singura cale pe care ar trebui să o urmeze Organizația Mondială a Sănătății este să-și demonstreze independența față de China, completând că administrația sa a demarat deja discuții cu directorul general al OMS pentru reformarea organizației.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier critică tonul adoptat de omologul britanic într-o scrisoare transmisă oficialului european: Diferențele privind relația post-Brexit se discuta la masa negocierilor, nu prin scrisori

Published

on

Este nevoie de ”o nouă dinamică” în cadrul viitoarei runde de negocieri privind relația post-Brexit între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru a evita ”un impas”, i-a transmis negociatorul-șef al UE Michel Barnier omologului său britanic, David Frost, anunță BBC.

Într-o scrisoare transmisă lui Frost drept răspuns la scrisoarea pe care acesta din urmă i-a adresat-o oficialului european, Barnier critică tonul adoptat de negociatorul britanic, care ”ar putea avea un impact negativ asupra încrederii reciproce și a atitudinii constructive, care sunt esențiale între noi”, precizând că discuțiile ar putea avansa printr-un angajament constructiv din partea Regatului Unit.

”Nu cred că un schimb de scrisori privind fondul negocierilor reprezintă cel mai bun mod de a discuta despre aspectele esențiale”, a menționat Barnier în scrisoare, completând că o astfel de metodă de comunicare nu poate substitui ”implicarea asumată și negocierile detaliate”, potrivit Politico Europe

În același timp, oficialul european a explicat de ce Regatul Unit nu se poate aștepta să aibă acces deplin la piața unică europeană ”dacă nu este pregătit să accepte garanțiile pentru asigurarea unei concurențe deschise și echitabile”.

Miercuri, negociatorul britanic pentru relațiile post-Brexit, David Frost i-a transmis omologului european o scrisoare prin care critica în termeni duri acordul propus de UE, care, în viziunea sa, nu reprezintă o ofertă de ”acord comercial între doi parteneri apropiați, ci, mai curând, un acord comercial de nivel inferior, care vine la pachet cu un control fără precedent al UE asupra legilor și instituțiilor noastre”.

Acest schimb de scrisori între Barnier și Frost poate fi sumarizat ca un joc de ping-pong al vinei, dar arată și lipsă de convergență la nivel de desiderat, până la disonanță, privind relația post-Brexit.

Bruxelles-ul este convins că principalul public țintă al corespondenței lui Frost a fost cel intern, cetățenii britanici, nu cel european. UE dorește să-și protejeze piața unică, în vreme ce Guvernul de la Londra promovează suveranitatea națională, tema centrală a referendumului din iunie 2016 care a dus la deznodământul din 31 ianurie 2020.

Cu mai puțin de șase luni până la sfârșitul perioadei de tranziție post-Brexit, în contextul în care Downing Street rămâne de neclintit privind extinderea acesteia și, implicit, a negocierilor, șansele unei înțelegeri agreate între Uniunea Europeană și Regatul Unit scad pe zi ce trece.

Să nu uităm că la precedenta rundă de discuții, a treia după desprinderea Marii Britanii de blocul comuniat, cele două părți nu au ajuns la niciun consens.

Principalul obstacol a divergențelor rezidă în solicitatea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără taxe vamale și fără cote, Regatul Unit să mențină unele dintre normele blocului comunitar, evitând astfle o posibilă concurență neloială din parte britanicilor pe piața europeană.

Doar că Londra respinge această condiție, argumentând că altor parteneri comerciali ai UE nu le-au fost impuse astfel de reguli, Regatul Unit respingând astfel ideea de a fi condiționat de regulile europene de vreme ce nu mai este membru UE.

Așadar, în vreme ce UE dorește încheierea unui acord extins, care să cuprindă în limitele coperților sale și norme ale UE privind concurența, mediul, fiscalitatea, în vreme ce britanici doresc doar un acord clasic, ca cel încheiat de blocul comunitar cu Canada, la care să anexeze ulterior înțelegeri sectoriale.

Următoarea rundă de negociere , cu durata de câte o săptămână, este prevăzută să înceapă la 1 iunie. La finalul acestora, cele două părți vor organiza o conferință la nivel înalt în iunie pentru a face un bilanț al progreselor.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

UE și Regatul Unit au căzut de acord că nu sunt de acord la finalul unei ”dezamăgitoare” runde de negocieri privind relațiile post-Brexit. Michel Barnier: Regatul Unit trebuie să fie mai realist

Published

on

Uniunea Europeană și Regatul Unit au căzut de acord că nu sunt de acord la finalul celei de-a treia runde de negocieri privind relațiile post-Brexit, presărare cu amenințări venite din ambele părți, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Schimbul de amenințări a fost potențat și de recenta decizie a Bruxelles-ului de a trimite Regatul Unit în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, acuzând Londra că încalcă legislație UE privind libera circulație, informează Politico Europe.

Principalul obstacol a divergențelor rezidă în solicitatea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără taxe vamale și fără cote, Regatul Unit să mențină unele dintre normele blocului comunitar, evitând astfle o posibilă concurență neloială din parte britanicilor pe piața europeană.

Doar că Londra respinge această condiție, argumentând că altor parteneri comerciali ai UE nu le-au fost impuse astfel de reguli, Regatul Unit respingând astfel ideea de a fi condiționat de regulile europene de vreme ce nu mai este membru UE.

Așadar, în vreme ce UE dorește încheierea unui acord extins, care să cuprindă în limitele coperților sale și norme ale UE privind concurența, mediul, fiscalitatea, în vreme ce britanici doresc doar un acord clasic, ca cel încheiat de blocul comunitar cu Canada, la care să anexeze ulterior înțelegeri sectoriale.

”Imediat ce UE va admite că nu vom încheia un acord pe această bază vom putea face progrese”, a transmis negociatorul şef britanic David Frost. ”Este dificil de înţeles de ce UE insistă asupra unei abordări ideologice care îngreunează încheierea unui acord reciproc benefic (…) Avem foarte mult nevoie de schimbarea abordării UE pentru următoarea rundă de negocieri care începe pe 1 iunie”, a completat acesta.

De cealaltă parte a Canalului Mânecii, negociatorul-șef al UE Michel Barnier a replicat că ”Regatul Unit trebuie să fie mai realist”, care a descris această rundă de discuții realizată prin videoconferință drept ”dezamăgitoare”.

”Regatul Unit nu poate alege cele mai atractive elemente ale pieţei unice fără a îndeplini obligaţiile pe care chiar şi statele membre trebuie să le îndeplinească”, a continuat Barnier, susţinând că nu este optimist cu privire la şansele încheierii unui acord cu Londra şi că UE se pregăteşte pentru acest scenariu.

De altfel, acesta a subliniat că regulile comerciale au evoluat și că ”nu mai suntem în anii 70, când singurul scop al acordurilor comerciale era acela de a doborî zidurile tarifare”, potrivit unei informări a Comisiei Europene.

”Următoarea rundă trebuie să aducă un nou dinamism pentru a evita un impas”, a mai spus acesta.

Într-adevăr, pe măsură ce nisipul din clepsidra timpului se scurge, șansele încheiereii unui acord comercial cu Regatul Unit scad.

Să nu uităm că nici la precedenta întrevedere dintre Bruxelles și Londra nu s-au întregistrat progrese, iar proxima rundă de discuții, a patra la număr de la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol în sânul familiei europene, va avea loc la 11 iunie.

Citiți și:
BREXIT. Michel Barnier, poziție fermă la finalul celei de-a doua runde de discuții cu Londra privind viitoarele relații: Regatul Unit nu poate să refuze prelungirea perioadei de tranziţie şi în acelaşi timp să nu se mişte, să nu facă progrese

Următoarea rundă de negociere , cu durata de câte o săptămână, este prevăzută să înceapă la 1 iunie. La finalul acestora, cele două părți vor organiza o conferință la nivel înalt în iunie pentru a face un bilanț al progreselor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending