Connect with us

ROMÂNIA

Corina Crețu va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar european. Formațiunea sa va adera, între timp, la Partidul Democrat European, urmând să anunțe dacă va activa în grupurile S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS din PE

Published

on

©️ European Commission

Corina Crețu, actualul comisar european pentru politică regională și proaspăt aleasă eurodeputat, va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar. De asemenea, formațiunea social-democrată, condusă de fostul premier Victor Ponta, va deveni pe 11 iunie membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, o familie politică transnațională care reunește partide centriste pro-europene. 

În ceea ce privește adeziunea la unul dintre grupurile din Parlamentul European, cel mai probabil S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, o hotărâre va fi luată până pe 17 iunie. 

Aceste anunțuri au fost făcute de liderul formațiunii, Victor Ponta, și el câștigător al unui loc în viitorul Parlament European, în urma alegerilor europene din 26 mai. 

,,PRO România devine de marţi oficial membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene – social-democrate şi liberale”, a declarat liderul formaţiunii, Victor Ponta, la finalul şedinţei Delegaţiei Permanente a PRO România, potrivit Agerpres

Potrivit acestuia, adeziunea la un partid transnațional centrist, care reunește oameni politici de centru stânga și liberali cu convingeri pro-europene, se potrivește cel mai bine cu direcția susținută de Pro România. 

,,PRO România s-a format cu nişte oamenii politici social-democraţi şi mai liberali. În guvernare, la care am participat toţi, chiar am fost şi social-democraţi şi liberali, nu? Din acest punct de vedere apartenenţa noastră la o familie politică europeană trebuie să ţină cont de aceste lucruri. Nu putem să mergem nici la PPE, nici la suveranişti, nici la extremişti. Suntem – şi marţi devenim oficial – membri cu drepturi depline ai Partidului Democrat European, care este un partid european, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene, ca şi noi, social-democrate şi liberale”, a spus Victor Ponta.

El a explicat că PRO România a avut discuţii şi a primit în mod clar două invitaţii oficiale ca Mihai Tudose şi Corina Creţu să activeze fie în grupul social-democrat din Parlamentul European, fie în grupul ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, care se va forma în PE. Însă apartenența la unul dintre cele două grupuri va fi decisă până pe 17 iunie. 

,,O să decidem până în data de 17 iunie – săptămâna viitoare sunt şi eu din nou la Paris, după aceea merg la Bruxelles – ce e mai bine pentru noi. În mod normal ne-am duce la grupul S&D, dar avem o problemă cu lista celor de la PSD. În partea cealaltă avem destui prieteni, chiar dacă cei de la USR au procedat ca şi pesediştii, adică nu a fost nicio diferenţă între pesedişti şi userişti şi eu sunt un pic dezamăgit. Şi unii şi alţii s-au dus să se plângă, nu-i primiţi pe PRO România”, a arătat Ponta.

Victor Ponta face, în acest sens referire la declarațiile de ieri ale lui Dan Barna, preşedintele Uniunii Salvaţi România, conform cărora nu se pune problema afilierii Pro România la structura liberalilor din PE.

,,Am văzut că au fost câteva declaraţii ale liderului Pro România. Dorinţe avem cu toţii, dar în momentul de faţă declaraţiile liderilor En Marche şi ALDE Europa au fost foarte clare – nu se pune problema afilierii domnului Ponta la această nouă grupare. Nu se pune problema afilierii Pro România la ALDE+RENAISSANCE+USRPLUS”, a precizat Dan Barna, citat de Agerpres.

Citiți și Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Întrebat dacă, personal, ar fi fost de acord cu această afiliere, Barna a răspuns: “Evident că nu. Suntem pe o poziţie consecventă. Urmare a Colectiv şi a tot ceea ce a urmat, nu se pune problema să fim în acelaşi grup europarlamentar cu oamenii – pentru că mulţi de la Pro România au fost în această situaţie – care l-au susţinut pe Liviu Dragnea să aducă România în situaţia în care ne aflăm astăzi”, a mai spus acesta, potrivit sursei citate.

Pe lângă anunțul legat de afilierea la Partidul Democrat European, Victor Ponta a mai declarat că PRO România o va propune pe Corina Creţu pentru un mandat de comisar european.

Partidul Democrat European (EDP) este un partid politic european centrist în favoarea integrării europene. Acesta a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles. François Bayrou de la Mișcarea Democrată Franceză (MoDem) și Francesco Rutelli, fostul lider al Partidului Democrație pentru Libertate și Alianță pentru Italia, servesc drept doi copreședinți.

EDP ​​a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist. Co-fondatorul său, François Bayrou, l-a descris ca ,,un partid pentru oamenii care nu sunt nici conservatori, nici socialiști”.

De la începutul celui de-al 6-lea mandat al Parlamentului European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.  Cu toate acestea, deputații ALDE și PDE continuă să stea împreună în același grup parlamentar, însă cele două partide politice europene rămân entități separate la nivel european.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, despre relațiile București-Moscova: Rusia încearcă să recâștige sferele de influență pierdute. Împărtășim abordările NATO și UE în ce privește securitatea, comerțul și sancțiunile

Published

on

Relația României cu Rusia este una complicată, iar abordarea țării noastră în raport cu Moscova este ghidată de apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană, a transmis președintele Klaus Iohannis, marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare.

”Relația cu Rusia este una foarte complicată, încearcă să recâștige sferele de influență pierdute, încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult. Abordarea e cea pe care o împărtășim cu NATO în ce privește securitatea și cu UE în ce privește comerțul și sancțiunile”, a spus șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal a organizat marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea a reprezentat o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care au luat parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, reacție privind ”moartea cerebrală a NATO” afirmată de Emmanuel Macron: NATO este garanția securității pentru România

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a refuzat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, să comenteze afirmațiile omologului său francez Emmanuel Macron cu privire la ”moartea cerebrală a NATO”, însă a afirmat că pentru România ”NATO este garanția securității”.

Întrebat de jurnaliștii Silviu Mânăstire și Ion M. Ioniță despre tema unei armate europene și despre pozițiile exprimate de președintele francez în ajun de summit NATO, Iohannis a explicat că apărarea europeană este un demers bun, însă numai dacă este realizată în complementaritate cu NATO.

”Noi am creionat împreună un proiect pe apărare europeană care se numește PESCO. Este un proiect la care noi suntem parte și este un proiect destinat revigorării industriei de apărare și cercetării. Există în Europa mai mulți politicieni relevanți ca să avem sisteme de apărare proprii, eficiente, moderne, ceea ce cred că este corect. În viziunea mea, acestea nu trebuie să se afle în afara NATO, ci să fie complementare cu NATO. Crearea unui paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni. (…) O armată europeană independentă nu ar fi fezabilă”, a explicat Klaus Iohannis.

Referitor la declarațiile lui Emmanuel Macron, șeful statului a spus că ”NATO este pentru România garanția securității”.

N-o să mă înscriu în lunga listă a comentatorilor a ceea ce a declarat președintele Macron, cu care am o relație foarte bună. Noi discutăm permanent, inclusiv aceste chestiuni. Nici nu vreau să iau partea unora sau altora, dar pot să spun că NATO este pentru noi garanția securității iar aceste chestiuni ce trebuie făcute ca Alianța să funcționeze mai bine le vom discuta la summitul din Londra, la începutul lui decembrie”, a spus șeful statului și candidatul PNL la prezidențiale.

”Nu trebuie să încercăm să exacerbăm declarații politice, e evident o nemulțumire a președintelui Macron, asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult și mai bine”, a insistat Iohannis.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

În cea mai recentă replică pe acest subiect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Cum își dorește Klaus Iohannis să fie consemnat în cărțile de istorie: ”Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, că se ferește de categorisiri și judecăți de valoare la adresa predecesorilor săi și a afirmat că este treaba celor care scriu cărțile de istorie să îi consemneze mandatul sau mandatele prezidențiale.

Întrebat cum își dorește să rămâne în cartea de istorie după zece ani de mandat, dacă îl va câștiga pe cel de-al doilea, și cum îi definește pe predecesorii săi, Iohannis a răspuns: Mă feresc de astfel de categorisiri, de judecăți de valoare, eu prefer să vin cu argumente.

”Asta o să ne spună cei care scriu istoria. Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate. După aceea om vedea ce vor spune cei de după noi după acest mandat. Eu sunt un om orientat spre construcție și soluție. Partea cu scrierea istoriei este partea altora”, a completat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis are o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal organizează marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea reprezintă o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care iau parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending