Connect with us

ROMÂNIA

Corina Crețu va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar european. Formațiunea sa va adera, între timp, la Partidul Democrat European, urmând să anunțe dacă va activa în grupurile S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS din PE

Published

on

©️ European Commission

Corina Crețu, actualul comisar european pentru politică regională și proaspăt aleasă eurodeputat, va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar. De asemenea, formațiunea social-democrată, condusă de fostul premier Victor Ponta, va deveni pe 11 iunie membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, o familie politică transnațională care reunește partide centriste pro-europene. 

În ceea ce privește adeziunea la unul dintre grupurile din Parlamentul European, cel mai probabil S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, o hotărâre va fi luată până pe 17 iunie. 

Aceste anunțuri au fost făcute de liderul formațiunii, Victor Ponta, și el câștigător al unui loc în viitorul Parlament European, în urma alegerilor europene din 26 mai. 

,,PRO România devine de marţi oficial membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene – social-democrate şi liberale”, a declarat liderul formaţiunii, Victor Ponta, la finalul şedinţei Delegaţiei Permanente a PRO România, potrivit Agerpres

Potrivit acestuia, adeziunea la un partid transnațional centrist, care reunește oameni politici de centru stânga și liberali cu convingeri pro-europene, se potrivește cel mai bine cu direcția susținută de Pro România. 

,,PRO România s-a format cu nişte oamenii politici social-democraţi şi mai liberali. În guvernare, la care am participat toţi, chiar am fost şi social-democraţi şi liberali, nu? Din acest punct de vedere apartenenţa noastră la o familie politică europeană trebuie să ţină cont de aceste lucruri. Nu putem să mergem nici la PPE, nici la suveranişti, nici la extremişti. Suntem – şi marţi devenim oficial – membri cu drepturi depline ai Partidului Democrat European, care este un partid european, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene, ca şi noi, social-democrate şi liberale”, a spus Victor Ponta.

El a explicat că PRO România a avut discuţii şi a primit în mod clar două invitaţii oficiale ca Mihai Tudose şi Corina Creţu să activeze fie în grupul social-democrat din Parlamentul European, fie în grupul ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, care se va forma în PE. Însă apartenența la unul dintre cele două grupuri va fi decisă până pe 17 iunie. 

,,O să decidem până în data de 17 iunie – săptămâna viitoare sunt şi eu din nou la Paris, după aceea merg la Bruxelles – ce e mai bine pentru noi. În mod normal ne-am duce la grupul S&D, dar avem o problemă cu lista celor de la PSD. În partea cealaltă avem destui prieteni, chiar dacă cei de la USR au procedat ca şi pesediştii, adică nu a fost nicio diferenţă între pesedişti şi userişti şi eu sunt un pic dezamăgit. Şi unii şi alţii s-au dus să se plângă, nu-i primiţi pe PRO România”, a arătat Ponta.

Victor Ponta face, în acest sens referire la declarațiile de ieri ale lui Dan Barna, preşedintele Uniunii Salvaţi România, conform cărora nu se pune problema afilierii Pro România la structura liberalilor din PE.

,,Am văzut că au fost câteva declaraţii ale liderului Pro România. Dorinţe avem cu toţii, dar în momentul de faţă declaraţiile liderilor En Marche şi ALDE Europa au fost foarte clare – nu se pune problema afilierii domnului Ponta la această nouă grupare. Nu se pune problema afilierii Pro România la ALDE+RENAISSANCE+USRPLUS”, a precizat Dan Barna, citat de Agerpres.

Citiți și Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Întrebat dacă, personal, ar fi fost de acord cu această afiliere, Barna a răspuns: “Evident că nu. Suntem pe o poziţie consecventă. Urmare a Colectiv şi a tot ceea ce a urmat, nu se pune problema să fim în acelaşi grup europarlamentar cu oamenii – pentru că mulţi de la Pro România au fost în această situaţie – care l-au susţinut pe Liviu Dragnea să aducă România în situaţia în care ne aflăm astăzi”, a mai spus acesta, potrivit sursei citate.

Pe lângă anunțul legat de afilierea la Partidul Democrat European, Victor Ponta a mai declarat că PRO România o va propune pe Corina Creţu pentru un mandat de comisar european.

Partidul Democrat European (EDP) este un partid politic european centrist în favoarea integrării europene. Acesta a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles. François Bayrou de la Mișcarea Democrată Franceză (MoDem) și Francesco Rutelli, fostul lider al Partidului Democrație pentru Libertate și Alianță pentru Italia, servesc drept doi copreședinți.

EDP ​​a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist. Co-fondatorul său, François Bayrou, l-a descris ca ,,un partid pentru oamenii care nu sunt nici conservatori, nici socialiști”.

De la începutul celui de-al 6-lea mandat al Parlamentului European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.  Cu toate acestea, deputații ALDE și PDE continuă să stea împreună în același grup parlamentar, însă cele două partide politice europene rămân entități separate la nivel european.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

Published

on

© Ministerul Finanțelor

România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni dacă deficitul bugetar excesiv nu este redus, a declarat ministrul finanțelor, Marcel Boloș,  miercuri seara, după ședința de guvern în care a fost analizat, în primă lectură, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care urmează să fie aprobate prin angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului.  

Acesta a mai precizat că Bruxelles-ul „a solicitat în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar și pentru a reintra cu evoluția în limitele asumate în relația cu Comisia Europeană”.

„La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din PIB. În curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a spus Marcel Boloș.

 

Când au fost publicate rezultatele execuţiei bugetare pe luna iunie, Comisia Europeană s-a autosesizat, a dezvăluit Marcel Boloș.

De altfel, ministrul declara pentru Digi24, la jumătatea lunii septembrie, că „simulările pe care Comisia Europeană le-a făcut pentru noi, nu arată deloc bine”. „Deficitul bugetar ajunge la cote alarmante, situație în care noi intrăm într-o zonă în care măsurile care sunt la dispoziția Comisiei, ne-au spus și când am fost în iulie, la fața locului, ne-au spus ce ne așteaptă de pe urma acestei situații pe care o avem – suspendarea fondurilor europene. Ar fi dramatic. Toate fondurile. Și din politica de coeziune, și din PNRR. Dar nu-i o noutate. Ticăie ceasul. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Ar fi nedrept pentru generațiile viitoare”. 

Ministrul e explicat că, la nivelul Comisiei Europene, sunt două regulamente în vigoare – unul aferent Politicii de Coeziune și celălalt aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență-, care permit suspendarea banilor europeni dacă România nu ia măsuri de corectare a deficitului excesiv.

„La nivelul Comisiei Europene sunt două regulamente în vigoare. Un regulament pe politica de coeziune, unde menționează foarte clar că atunci când un stat este în procedură de deficit bugetar excesiv Comisia Europeană își rezervă dreptul de a-i suspenda fondurile europene. În al doilea regulament, specific mecanismului de redresare și reziliență, se spune că se suspendă și Comisia Europeană poate chiar să taie parțial fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului bugetar și fac mențiunea că procedura de deficit bugetar excesiv este una corectivă, adică suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ținta de deficit bugetar. Cu alte cuvinte, nu avem de ales decât implementarea măsurilor care să ducă spre acest obiect – de ajustare bugetară. În caz contrar, pe înțelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a explicat ministrul finanțelor.

De asemenea, acesta a precizat că mai există un risc colateral care este generat de finanțatorii instituționali care, în astfel de momente, își cresc costurile finanțărilor, văzând că nu se respectă angajamentele pe care le avem față de Comisia Europeană.

Potrivit lui Marcel Boloș, România ar putea pierde „75 miliarde de euro pe care nu ne permitem să-i avem suspendaţi”.

Continue Reading

ONU

România a semnat Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, dovadă a dorinței comunității internaționale de a proteja oceanele

Published

on

© MAE

 Ministrul de externe Luminița Odobescu a semnat miercuri, la sediul ONU, Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, în marja participării la segmentul la nivel înalt a celei de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, semnificația politică a tratatului este deosebită, demonstrând nivelul actual de ambiție al comunității internaționale, interesul pentru protecția mediului și protecția oceanelor.

Tratatul, adoptat la 19 iunie 2023, prin consens, după aproximativ 20 de ani de negocieri, vine în aplicarea Convenției privind dreptul mării de la Montego Bay și reglementează  aspecte privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, precum: conservarea resurselor genetice marine și protecția biodiversității inclusiv prin stabilirea unor arii marine protejate, modul de realizare a evaluării impactului asupra mediului, modul de împărțire a beneficiilor, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților statelor în curs de dezvoltare.

Implicarea activă a României în finalizarea tratatului reflectă poziția constantă a țării noastre de promotor al dreptului internațional și al proceselor onusiene.

În context, România încurajează celelalte statele ONU să semneze și să ratifice cât mai rapid și într-un număr cât mai mare acest tratat, fiind necesară ratificarea de un număr de 60 de state pentru intrarea sa în vigoare.

În 2019, un raport al ONU a avertizat că un milion de specii de plante și animale riscă să dispară în decenii. Experții consideră că principalele cauze ale acestei potențiale distrugeri sunt schimbările climatice, alături de pierderea habitatului, poluarea și dezvoltarea.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție ONU din partea Europei de Est, având drept rival un judecător din Rusia

Published

on

© MAE

Fostul ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, conform site-ului Organizației Națiunilor Unite.

Aurescu este co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și va concura pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.

În vreme ce Bogdan Aurescu este nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus.

Miercuri, în plenul Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul țărilor lumii pentru “candidatura solidă” a României la Curtea Internațională de Justiție

Președintele a indicat că respectarea deplină și promovarea dreptului internațional rămân în centrul politicii externe a României. “Cu titlu de exemplu, România pledează pentru o acceptare extinsă de către state a jurisdicției Curții Internaționale de Justiție”, a arătat el.

“Și contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru candidatura noastră solidă la Curtea Mondială!”, a conchis Iohannis, candidatul din partea României fiind Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.

Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027).

În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse. Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.

Curtea Internațională de Justiție de la Haga are 15 judecători și este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA8 mins ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE10 mins ago

Șefa diplomației române, în Consiliul de Securitate ONU: România sprijină pe deplin Formula de Pace propusă de Ucraina. Pacea nu poate recompensa agresorul

ONU23 mins ago

România a semnat Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, dovadă a dorinței comunității internaționale de a proteja oceanele

CONSILIUL EUROPEAN46 mins ago

Din Consiliul de Securitate al ONU, Charles Michel acuză Moscova că încearcă ”să restaureze vechiul imperiu rus” și cere națiunilor să nu închidă ochii în fața acestei crime

ONU2 hours ago

De la tribuna ONU, Maia Sandu face apel pentru extinderea UE: Este singura cale de a proteja libertatea, pacea și democrația în Moldova și Europa

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție ONU din partea Europei de Est, având drept rival un judecător din Rusia

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis consideră că inițiativa premierului Ciolacu de a da în judecată Austria dacă își menține veto-ul pe Schengen este “abordare care trebuie foarte bine analizată”

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, întâlnire cvadrilaterală la New York cu Zelenski, von der Leyen și vicepremierul Bulgariei: Vom crea un sistem de autorizare pentru exporturile cerealelor ucrainene care să nu afecteze fermierii din România

ONU13 hours ago

Klaus Iohannis și premierul Vietnamului au discutat la New York despre intensificarea dialogului bilateral dintre România și țara asiatică

ONU13 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România va extinde parteneriatele pentru situații de urgență și adaptarea agriculturii la schimbările climatice cu țări din Africa și America Latină

ROMÂNIA8 mins ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE14 hours ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

ONU14 hours ago

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Ridicarea oficială a MCV este un moment istoric pentru democrația noastră, însă nu și etapa finală în reforma sistemului judiciar din România

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă

JUSTIȚIE6 days ago

Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE

U.E.7 days ago

Ursula von der Leyen lansează prima navă portcontainer alimentată cu metanol curat, fabricat cu energie solară: O reprezentare a deciziei UE de ”a fi pionier în lupta împotriva schimbărilor climatice”

ROMÂNIA7 days ago

Marcel Ciolacu a anunțat un sprijin de urgență de 60 milioane de euro pentru fermierii din sectorul vegetal afectați de războiul din Ucraina și de importul de cereale

Rovana Plumb1 week ago

SOTEU2023| Rovana Plumb a sugerat Comisiei Europene să-și ia angajamentul ca România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen până la finele mandatului curent

Trending