Connect with us

ROMÂNIA

Corina Crețu va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar european. Formațiunea sa va adera, între timp, la Partidul Democrat European, urmând să anunțe dacă va activa în grupurile S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS din PE

Published

on

©️ European Commission

Corina Crețu, actualul comisar european pentru politică regională și proaspăt aleasă eurodeputat, va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar. De asemenea, formațiunea social-democrată, condusă de fostul premier Victor Ponta, va deveni pe 11 iunie membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, o familie politică transnațională care reunește partide centriste pro-europene. 

În ceea ce privește adeziunea la unul dintre grupurile din Parlamentul European, cel mai probabil S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, o hotărâre va fi luată până pe 17 iunie. 

Aceste anunțuri au fost făcute de liderul formațiunii, Victor Ponta, și el câștigător al unui loc în viitorul Parlament European, în urma alegerilor europene din 26 mai. 

,,PRO România devine de marţi oficial membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene – social-democrate şi liberale”, a declarat liderul formaţiunii, Victor Ponta, la finalul şedinţei Delegaţiei Permanente a PRO România, potrivit Agerpres

Potrivit acestuia, adeziunea la un partid transnațional centrist, care reunește oameni politici de centru stânga și liberali cu convingeri pro-europene, se potrivește cel mai bine cu direcția susținută de Pro România. 

,,PRO România s-a format cu nişte oamenii politici social-democraţi şi mai liberali. În guvernare, la care am participat toţi, chiar am fost şi social-democraţi şi liberali, nu? Din acest punct de vedere apartenenţa noastră la o familie politică europeană trebuie să ţină cont de aceste lucruri. Nu putem să mergem nici la PPE, nici la suveranişti, nici la extremişti. Suntem – şi marţi devenim oficial – membri cu drepturi depline ai Partidului Democrat European, care este un partid european, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene, ca şi noi, social-democrate şi liberale”, a spus Victor Ponta.

El a explicat că PRO România a avut discuţii şi a primit în mod clar două invitaţii oficiale ca Mihai Tudose şi Corina Creţu să activeze fie în grupul social-democrat din Parlamentul European, fie în grupul ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, care se va forma în PE. Însă apartenența la unul dintre cele două grupuri va fi decisă până pe 17 iunie. 

,,O să decidem până în data de 17 iunie – săptămâna viitoare sunt şi eu din nou la Paris, după aceea merg la Bruxelles – ce e mai bine pentru noi. În mod normal ne-am duce la grupul S&D, dar avem o problemă cu lista celor de la PSD. În partea cealaltă avem destui prieteni, chiar dacă cei de la USR au procedat ca şi pesediştii, adică nu a fost nicio diferenţă între pesedişti şi userişti şi eu sunt un pic dezamăgit. Şi unii şi alţii s-au dus să se plângă, nu-i primiţi pe PRO România”, a arătat Ponta.

Victor Ponta face, în acest sens referire la declarațiile de ieri ale lui Dan Barna, preşedintele Uniunii Salvaţi România, conform cărora nu se pune problema afilierii Pro România la structura liberalilor din PE.

,,Am văzut că au fost câteva declaraţii ale liderului Pro România. Dorinţe avem cu toţii, dar în momentul de faţă declaraţiile liderilor En Marche şi ALDE Europa au fost foarte clare – nu se pune problema afilierii domnului Ponta la această nouă grupare. Nu se pune problema afilierii Pro România la ALDE+RENAISSANCE+USRPLUS”, a precizat Dan Barna, citat de Agerpres.

Citiți și Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Întrebat dacă, personal, ar fi fost de acord cu această afiliere, Barna a răspuns: “Evident că nu. Suntem pe o poziţie consecventă. Urmare a Colectiv şi a tot ceea ce a urmat, nu se pune problema să fim în acelaşi grup europarlamentar cu oamenii – pentru că mulţi de la Pro România au fost în această situaţie – care l-au susţinut pe Liviu Dragnea să aducă România în situaţia în care ne aflăm astăzi”, a mai spus acesta, potrivit sursei citate.

Pe lângă anunțul legat de afilierea la Partidul Democrat European, Victor Ponta a mai declarat că PRO România o va propune pe Corina Creţu pentru un mandat de comisar european.

Partidul Democrat European (EDP) este un partid politic european centrist în favoarea integrării europene. Acesta a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles. François Bayrou de la Mișcarea Democrată Franceză (MoDem) și Francesco Rutelli, fostul lider al Partidului Democrație pentru Libertate și Alianță pentru Italia, servesc drept doi copreședinți.

EDP ​​a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist. Co-fondatorul său, François Bayrou, l-a descris ca ,,un partid pentru oamenii care nu sunt nici conservatori, nici socialiști”.

De la începutul celui de-al 6-lea mandat al Parlamentului European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.  Cu toate acestea, deputații ALDE și PDE continuă să stea împreună în același grup parlamentar, însă cele două partide politice europene rămân entități separate la nivel european.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

În ședința de Guvern de vineri a fost aprobat memorandumul propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene referitor la măsurile pe care Romania trebuie să le implementeze pentru îndeplinirea condițiilor favorizante. Acestea stau la baza documentelor programatice (acordul de parteneriat și programele operaționale), pe lângă recomandările specifice de țară, se arată în comunicatul oficial.

Astfel, România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru ca țara noastră să poate atragă fonduri europene în perioada financiară 2021-2027.

„Țara noastră trebuie să întreprindă demersurile necesare astfel încât Comisia Europeană să declare îndeplinite 20 condiții favorizante, 4 fiind deja rezolvate – cele referitoare la achiziții și ajutor de stat, riscuri de dezastre și biodiversitate”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman.

Pentru îndeplinirea condițiilor vizând transporturile, educația și formarea, egalitatea de gen și incluziunea socială sunt în curs de actualizare și finalizare evaluările naționale, ce vor fi transmise Comisiei Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele PMP: Finanțarea gazului natural în cadrul Green Deal, pentru europeni și nu pentru Gazprom

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, consideră că decizia UE de a introduce gazele naturale și energia nucleară în pachetul „verde” de investiții UE, este una salutară, dar trebuie gândită bine, ca o soluție complementară și doar acolo unde este necesară, ca un pas înainte spre „Green Deal”.

Potrivit acestuia, finanțarea proiectelor europene de transport a gezelor naturale trebuie să se facă transparent, în beneficiul cetățenilor europeni, fără negocieri pe sub masă și nu ca o formă ascunsă de a investi în companiile de energie ex-comunitare: „Experiența UE, rezultată din criza energetică, demonstrează că este nevoie de o politică coerentă în interiorul Uniunii Europene care să combată tendințele de șantaj promovate de Moscova, care folosește gazul natural ca o armă letală, pentru controlul pieței de energie din spațiul european.”

De asemenea, Cristian Diaconescu crede că deciziile cu privire la finanțarea proiectelor pentru tanzacționarea gazelor naturale trebuie să întrunească susținerea tuturor țărilor europene, fără nicio derogare, fără înțelegeri bilaterale cu state ex-comunitare, care să pună în pericol politica UE privind energia verde: „Din păcate, deschiderea, de curând, a gazeoductului Nord Stream demonstrează că Moscova folosește unele țări europene ca și cap de pod pentru a impune monopolul prețurilor pe piața de energie.”

„În același timp, decizia luată de UE privind extinderea Green Deal trebuie gândită ca o măsură pentru eliminarea dependenței și a șantajului gazului rusesc, ca o politică de independență energetică, prin folosirea energiei neconvenționale și nepoluante, în tot spațiul european”, a mai spus domnul Diaconescu.

 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, la finalul summitului Consiliului European, că liderii statelor membre au convenit să analizeze împreună modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și posibilitățile unei achiziții comune. Având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor la energie, șefa executivului UE a anunțat că va evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a dat curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul.

Citiți și: UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Continue Reading

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.8 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu8 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.9 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA11 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL1 day ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending