Connect with us

ROMÂNIA

Corina Crețu va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar european. Formațiunea sa va adera, între timp, la Partidul Democrat European, urmând să anunțe dacă va activa în grupurile S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS din PE

Published

on

©️ European Commission

Corina Crețu, actualul comisar european pentru politică regională și proaspăt aleasă eurodeputat, va fi propusă de Pro România pentru un nou mandat de comisar. De asemenea, formațiunea social-democrată, condusă de fostul premier Victor Ponta, va deveni pe 11 iunie membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, o familie politică transnațională care reunește partide centriste pro-europene. 

În ceea ce privește adeziunea la unul dintre grupurile din Parlamentul European, cel mai probabil S&D sau ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, o hotărâre va fi luată până pe 17 iunie. 

Aceste anunțuri au fost făcute de liderul formațiunii, Victor Ponta, și el câștigător al unui loc în viitorul Parlament European, în urma alegerilor europene din 26 mai. 

,,PRO România devine de marţi oficial membru cu drepturi depline al Partidului Democrat European, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene – social-democrate şi liberale”, a declarat liderul formaţiunii, Victor Ponta, la finalul şedinţei Delegaţiei Permanente a PRO România, potrivit Agerpres

Potrivit acestuia, adeziunea la un partid transnațional centrist, care reunește oameni politici de centru stânga și liberali cu convingeri pro-europene, se potrivește cel mai bine cu direcția susținută de Pro România. 

,,PRO România s-a format cu nişte oamenii politici social-democraţi şi mai liberali. În guvernare, la care am participat toţi, chiar am fost şi social-democraţi şi liberali, nu? Din acest punct de vedere apartenenţa noastră la o familie politică europeană trebuie să ţină cont de aceste lucruri. Nu putem să mergem nici la PPE, nici la suveranişti, nici la extremişti. Suntem – şi marţi devenim oficial – membri cu drepturi depline ai Partidului Democrat European, care este un partid european, un partid un pic mai mic, dar care are convingeri proeuropene, ca şi noi, social-democrate şi liberale”, a spus Victor Ponta.

El a explicat că PRO România a avut discuţii şi a primit în mod clar două invitaţii oficiale ca Mihai Tudose şi Corina Creţu să activeze fie în grupul social-democrat din Parlamentul European, fie în grupul ALDE+RENAISSANCE+USR-PLUS, care se va forma în PE. Însă apartenența la unul dintre cele două grupuri va fi decisă până pe 17 iunie. 

,,O să decidem până în data de 17 iunie – săptămâna viitoare sunt şi eu din nou la Paris, după aceea merg la Bruxelles – ce e mai bine pentru noi. În mod normal ne-am duce la grupul S&D, dar avem o problemă cu lista celor de la PSD. În partea cealaltă avem destui prieteni, chiar dacă cei de la USR au procedat ca şi pesediştii, adică nu a fost nicio diferenţă între pesedişti şi userişti şi eu sunt un pic dezamăgit. Şi unii şi alţii s-au dus să se plângă, nu-i primiţi pe PRO România”, a arătat Ponta.

Victor Ponta face, în acest sens referire la declarațiile de ieri ale lui Dan Barna, preşedintele Uniunii Salvaţi România, conform cărora nu se pune problema afilierii Pro România la structura liberalilor din PE.

,,Am văzut că au fost câteva declaraţii ale liderului Pro România. Dorinţe avem cu toţii, dar în momentul de faţă declaraţiile liderilor En Marche şi ALDE Europa au fost foarte clare – nu se pune problema afilierii domnului Ponta la această nouă grupare. Nu se pune problema afilierii Pro România la ALDE+RENAISSANCE+USRPLUS”, a precizat Dan Barna, citat de Agerpres.

Citiți și Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Întrebat dacă, personal, ar fi fost de acord cu această afiliere, Barna a răspuns: “Evident că nu. Suntem pe o poziţie consecventă. Urmare a Colectiv şi a tot ceea ce a urmat, nu se pune problema să fim în acelaşi grup europarlamentar cu oamenii – pentru că mulţi de la Pro România au fost în această situaţie – care l-au susţinut pe Liviu Dragnea să aducă România în situaţia în care ne aflăm astăzi”, a mai spus acesta, potrivit sursei citate.

Pe lângă anunțul legat de afilierea la Partidul Democrat European, Victor Ponta a mai declarat că PRO România o va propune pe Corina Creţu pentru un mandat de comisar european.

Partidul Democrat European (EDP) este un partid politic european centrist în favoarea integrării europene. Acesta a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles. François Bayrou de la Mișcarea Democrată Franceză (MoDem) și Francesco Rutelli, fostul lider al Partidului Democrație pentru Libertate și Alianță pentru Italia, servesc drept doi copreședinți.

EDP ​​a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist. Co-fondatorul său, François Bayrou, l-a descris ca ,,un partid pentru oamenii care nu sunt nici conservatori, nici socialiști”.

De la începutul celui de-al 6-lea mandat al Parlamentului European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.  Cu toate acestea, deputații ALDE și PDE continuă să stea împreună în același grup parlamentar, însă cele două partide politice europene rămân entități separate la nivel european.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, primit la Ierusalim de Reuven Rivlin: Președintele Israelului apreciază participarea României la condamnarea Holocaustului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, de omologul său israelian, Reuven Rivlin, cu ocazia vizitei pe care o efectuează în Israel.

Primirea a avut loc la reşedinţa oficială a preşedintelui Statului Israel – Beit HaNassi din Ierusalim.

Reuven Rivlin i-a mulţumit lui Klaus Iohannis pentru această vizită.

“Este plăcerea mea. Vă mulţumesc pentru această primire”, a replicat Iohannis, relatează Agerpres.

Preşedintele israelian a evocat relaţiile apropiate cu România. “Nu trebuie să luăm avionul ca să ajungem în România, putem înota până acolo. Nu este o distanţă mare. Nu e un efort ca să ajungi în România. Putem să spunem că suntem foarte apropiaţi nu numai în privinţa istoriei, ci natura oamenilor este asemănătoare”, a spus Reuven Rivlin, conform sursei citate

El a apreciat participarea României la condamnarea Holocaustului. “Nu luptăm numai împotriva antisemitismului, ci împotriva rasismului şi ştiu preocuparea şi că împărţim aceleaşi valori (…) pentru a educa. Nu putem lupta împotriva rasismului şi a urii fără cooperare şi cooperarea este foarte-foarte importantă”, a arătat preşedintele Statului Israel.

Anterior întâlnirii, şeful statului român a scris în Cartea de onoare.

Din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedintele Iohannis fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, dar şi consilierii prezidenţiali Sergiu Nistor, Andrei Muraru, Daniela Bârsan, Delia Dinu şi deputatul Silviu Vexler. De asemenea, este prezent şi ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga.

Şeful statului efectuează până joi vizita în Israel, numărându-se printre cei 42 de lideri mondiali care participă i la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”.

Potrivit programului publicat de Administrația Prezidențială, președintele se întâlnește miercuri cu liderul Alianţei Albastru&Alb din Israel, Binyamin (Benny) Gantz, iar apoi va participa la dineul oficial oferit de preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, în onoarea şefilor de delegaţii prezenţi la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului.

Forumul liderilor internaţionali, organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului (World Holocaust Forum Foundation), în cooperare cu Centrul de Comemorare a Holocaustului – Yad Vashem, se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, şi se va concentra pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

“Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la acest forum internaţional se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce priveşte consolidarea educaţiei despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, promovarea valorilor europene, a toleranţei, a respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale”, arată Administrația Prezidențială.

Peste 40 de lideri din întreaga lume vor participa, la 23 ianuarie, la cel de-al cincilea Forum Mondial al Holocaustului, sub egida ”Amintirea Holocaustului, Combaterea Antisemitismului”, ce va avea loc la Yad Vashem, în Israel.

Președintele Klaus Iohannis se va afla, cu această ocazie, pentru a treia oară în Israel, după vizita efectuată în 2016 și după participarea, în același ani, la ceremoniile funerare ale fostului președinte israelian Shimon Peres. Prezența președintelui în Israel este importantă și în contextul eforturilor României de refacere a relațiilor în regiune în urma situației generate pe fondul subiectului privind mutarea sediului Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Vor fi prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

În cadrul evenimentului vor avea intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, vor rosti discursuri preşedintele Consiliului Yad Vashem, rabinul Israel Meir Lau, el însuşi supravieţuitor al Holocaustului, preşedintele Fundaţiei Forumului Mondial al Holocaustului, Moshe Kantor, şi preşedintele Direcţiei Yad Vashem a Autorităţii pentru comemorarea martirilor şi eroilor din Holocaust, Avner Shalev.

Evenimentul va continua cu o ceremonie în onoarea victimelor Holocaustului. Supravieţuitoare a Holocaustului, Rose Moskowitz, din SUA, şi preşedinta Organizaţiei centrale din Israel a supravieţuitorilor Holocaustului, Colette Avital, vor aprinde o torţă în memoria victimelor, după care şefii delegaţiilor vor depune coroane de flori la baza Monumentului revoltei din Ghetoul Varşovia, ridicat la Yad Vasehm.

Ceremonia se va încheia cu intonarea imnului naţional al Israelului, Hatikvah.

Forumul Mondial al Holocaustului va fi transmis live pe site-ul Yad Vashem şi pe pagina de Facebook a acestuia. Transmisia va include traduceri simultane din ebraică în engleză, franceză, germană, rusă şi spaniolă.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban explică de ce România nu este prezentă la Forumul Economic Mondial de la Davos: ”Acolo e cu rezervări din timp”

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ludovic Orban a explicat, marţi, că România nu are reprezentanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos, fiindcă invitaţiile au fost trimise înainte de preluarea guvernării de către PNL. Premierul a precizat că “am aflat târziu şi nu am putut parcurge procedurile”.

“Invitaţiile au fost, practic, înainte de preluarea guvernării de către noi. Noi când am venit, am aflat pe ultima sută de Forumul de la Davos”, a afirmat premierul Ludovic Orban, marţi, pentru Mediafax, întrebat fiind de ce România nu participă la Forumul de la Davos, notează Digi24.

Ludovic Orban a explicat că “practic, acolo e cu rezervări din timp”.

“Am aflat târziu şi nu am putut parcurge proceduri de confirmare”, a mai spus şeful executivului.

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, începe marți în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg, dar și peste 120 de tineri lideri din societatea civilă – membri ai comunităţilor Global Shapers, Young Global Leaders şi Social Entrepreneur.

Reuniunea din 2020 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) se desfășoară sub tema principală intitulată ”Părțile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă” (Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World). În egală măsură, reuniunea se va concentra pe manifestul Forumului Economic Mondial – Davos Manifesto 2020 – publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Continue Reading

NEWS

Compania Naţională ”Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa: Traficul de mărfuri în 2019, cel mai mare din istoria porturilor maritime românești

Published

on

© Constanta Port/ Facebook

Cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești s-a întregistrat în 2019, fiind o crește cu 8.64% comparativ cu 2018, a informat luni Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime” (CNAPM) Constanța, potrivit Agerpres.

Până la înregistrarea acestui record, în top figurau rezultatele înregistrare în anii 1988 și 2008.

”Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de CNAPM.

Potrivit sursei citate, în traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o detin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deseuri de fier 7,8%, ingrasaminte (naturale si chimice) 6%, minereuri si deseuri neferoase si combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

Evolutia traficului de cereale in anul 2019 consolideaza pozitia portului Constanta de hub de cereale. In 2019, traficul de cereale a atins un record de 21.329.156 tone, fata de aproape 18 milioane tone in 2018 sau 20,3 milioane tone in 2016.

Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone in 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% fata de 12.664.857 tone, cantitate inregistrata in anul 2018.

În 2019, traficul de containere a inregistrat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU.

Cresteri semnificative de trafic s-au inregistrat in cazul tuturor grupelor de marfuri, mai putin in cazul semintelor uleioase, fructelor oleaginoase si grasimilor, minereurilor si deseurilor neferoase, echipamentelor si masini.

”În portul Constanţa zona Constanţa, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58.132.555 tone, faţă de 53.006.755 tone în 2018. În portul Constanţa zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8.195.807 tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8.183.924 tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, faţă de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone”, a menţionat CNAPM Constanţa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending