Connect with us

Corina Crețu

PRO România propune 10 măsuri pentru “repornirea” ţării. Corina Crețu: Este esențială protejarea persoanelor care au fost cel mai puternic afectate de pandemie

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) a precizat marți că planul de 10 măsuri propuse de Partidul PRO România pentru relansarea României are rolul de a proiecta modul în care țara poate fi relansată economic și social, cu respectarea restricțiilor medicale și urmând un program susținut și extins de testare.

PRO România propune 10 măsuri pentru “repornirea” ţării, printre care deschiderea pe 4 mai a activităţilor economice, pe 11 mai sau 18 mai a şcolilor şi pe 1 iunie a activităţilor sportive, culturale, restaurantelor, precum şi redefinirea categoriilor vulnerabile, după alte criterii decât cel de vârstă.

Într-o postare pe Facebook, Corina Crețu a precizat că în urma acestei crize România “a devenit mai vulnerabilă decât oricând în istoria sa recentă” și a pledat pentru un accent suplimentar care să fie pus asupra măsurilor sociale.

“Va fi esențială protejarea persoanelor care au fost cel mai puternic afectate de pandemie, în noul context fiind obligatorie redefinirea categoriilor vulnerabile din punct de vedere medical și social. Tot în acest sens, un alt obiectiv va fi reprezentat de implementarea urgentă a unor măsuri eficiente pentru combaterea infracționalității – flagel social cu care ne vom confrunta, cel mai probabil, ca urmare a condițiilor sociale dificile de după pandemie. Având în vedere aceste realități, e foarte important ca deja, în acest moment, să proiectăm modul în care România poate fi relansată economic și social – cu respectarea restricțiilor medicale și urmând un program susținut și extins de testare. Va fi un restart la care trebuie să contribuim cu toții, iar PRO România a dovedit, și de această dată, că poate genera soluții, înlăturând diviziunile de orice fel și punând pe primul loc oamenii”, a scris eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D).

 

Planul de 10 măsuri pentru “repornirea” ţării a fost aprobat de Biroul Executiv al PRO România care s-a reunit, marţi, în şedinţă online.

Partidul condus de Victor Ponta propune deschiderea activităţilor economice pe 4 mai, a şcolilor pe 11 mai sau pe 18 mai, activităţile sportive, culturale, evenimente şi restaurante – 1 iunie, cu respectarea restricţiilor medicale (mască, mănuşi, evitarea activităţilor care încalcă distanţarea socială), păstrarea restricţiilor şi a carantinei doar în zonele considerate focar pe durată determinată de maximum 15 zile (cu posibilitatea prelungirii în cazuri justificate), implementarea până la data de 11 mai a unui program naţional de testare COVID-19, cu 41 de centre judeţene de testare, cu o capacitate de minim 500 teste/zi/judeţ şi redefinirea categoriilor vulnerabile din punct de vedere medical şi social.

De asemenea, Pro România propune un program flexibil de activitate pentru instituţiile publice şi firmele private, cu păstrarea celor 40 de ore de activitate săptămânală, dar diferenţiat: program zilnic între 8,00 şi 21,00, activitate de luni până duminică, dar şi achiziţionarea şi distribuirea până pe 4 mai, la preţul de achiziţie, de către Unifarm a 100 de milioane de măşti şi mănuşi pentru populaţie.

Pro România mai propune acordarea până pe 15 mai a creditelor din programul IMM Invest, adoptarea până pe 4 mai a unui program naţional pentru sprijinirea agriculturii şi industriei alimentare, cu scutire de impozite şi taxe pe parcursul anului 2020, credite cu dobândă subvenţionată de stat, ajutor de stat pentru completarea salariilor.

Parlamentul trebuie să aprobe până pe 15 mai, la propunerea Guvernului, un programul naţional de investiţii în infrastructura mare, cu fixarea de termene de semnare şi demarare a lucrărilor, mai susţine PRO România.

Totodată, până pe 1 octombrie, să fie demarat programul de şcoală online – achiziţionarea şi distribuirea de laptopuri cu conectare internet şi cameră pentru toţi elevii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: Întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care există deja bani de la UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, atrage atenția că întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care UE a aprobat o finanțare de 520 milioane de euro în 2019. 

„Normalitatea care a venit mai târziu: linia de metrou M5. Din păcate, termenul pentru M6 rămâne încă necunoscut. Mă bucur că, în sfârșit, toți cei care locuim în București – precum și cei care vizitează Capitala – putem beneficia de deschiderea liniei de metrou M5. În 2017 am aprobat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională suma de 252 milioane EUR din Fondul de coeziune, special pentru acest proiect. Atunci, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru iunie 2018. Așadar, sunt aproape doi ani și jumătate de întârziere”, amintește Corina Crețu. 

Fostul comisar subliniază, însă, că „dincolo de nerespectarea acestui termen (care nu este, din păcate, primul), cred că e important să privim către proiectele viitoare”, făcând referire la un proiect de infrastructură de transport urban asemănător, însă cu potențialul de a ridica Bucureștiul la nivelul altor capitale europene în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de transport public cu conexiune spre marile aeroporturi. 

„În 2019 am aprobat 520 de milioane EUR pentru construcția liniei 6 de metrou, între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa (unde urmează să fie amplasată stația Tokyo), precum și pentru achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane. În final, acest proiect ar urma să lege stația de metrou 1 Mai de Aeroportul Internațional Otopeni – ceea ce ar înscrie Bucureștiul în rândul marilor capitale europene, care au o infrastructură bine pusă la punct între aeroport și centrul orașului”, spune politicianul român. „Deocamdată, însă, nu e cunoscut niciun termen de finalizare”, adaugă Corina Crețu, exprimându-și speranța „ca bucureștenii să beneficieze și de această linie de metrou cât mai curând posibil, pentru că banii deja există”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, numită raportor al Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European privind utilizarea eficientă a Fondului de Solidaritate al UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Corina Crețu, eurodeputat din partea Pro România, a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

În calitate de raportor, europarlamentarul Corina Crețu va trebui să verifice cât de eficient au fost utilizate fondurile respective și cum poate Uniunea Europeană să se asigure în viitor că acest fond va răspunde urgențelor majore din domeniul sănătății publice, în contextul crizei COVID-19.

De altfel, raportul a fost inițiat de Corina Crețu.

Fondul de solidaritate a fost conceput pentru a răspunde dezastrelor naturale și pentru a ajuta regiunile grav afectate din statele membre ale UE, precum și țările candidate. Din 2002, fondul a fost utilizat ca răspuns la evenimente catastrofale, inclusiv inundații, incendii, cutremure, furtuni și secetă.

Ca răspuns la focarul COVID-19 și la necesitatea urgentă de a aborda criza de sănătate publică asociată, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

Comisia CONT are mandatul de a examina cât de eficient au fost cheltuite fondurile și de a analiza modul în care controlul și echilibrul bugetar pot fi efectuate în situații de criză.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează alte șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu propune extinderea termenelor de acordare a fondurilor pentru redresare: România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a propus joi, în Parlamentul European, extinderea termenelor pentru acordarea banilor europeni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene care pune la dispoziția statelor membre 672,5 de miliarde de euro pentru depășirea efectelor economice ale pandemiei.

“România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile (…) Modificările pe care le-am depus sunt în beneficiul României, precum și a tuturor celorlalte State Membre”, a spus Crețu cu privire la această propunere.

În calitate de raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), prin amendamentele pe care le-a depus, Corina Crețu a propus o serie de modificări la Regulamentul privind funcționarea Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.

“Am solicitat ca termenele pentru accesarea granturilor – adică a fondurilor nerambursabile – să se prelungească. Astfel, cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil ar trebui să fie accesat până la 31 decembrie 2024 (în loc de 2022, cum este prevăzut în actuala propunere), iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 (în loc de 2024, cum este în actuala propunere). Tot până în 2025 am propus extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate statelor membre. Totodată, am definit mai clar direcțiile prioritare ale acestui mecanism: o atenție suplimentară ar trebui acordată tinerilor și femeilor”, a completat ea.

“Această pandemie a afectat asimetric diferite categorii sociale, iar tinerii și femeile i-au căzut cel mai adesea victime din punct de vedere economic. Urmează ca aceste amendamente să fie negociate, iar la finalul lunii septembrie să fie votate. Sper ca aceste modificări, care sunt în primul rând în beneficiul cetățenilor, să fie aprobate prin vot în Parlamentul European”, a conchis ea.

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Dintre cele 79,9 miliarde de euro, 33,5 miliarde de euro vor proveni din instrumentul Next Generation, al cărui nucleu este Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform documentului de concluzii adoptat de liderii UE, un procent de 70 % din granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023. Ca regulă generală, volumul maxim al creditelor pentru fiecare stat membru nu va depăși 6,8 % din VNB-ul său.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA18 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă18 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.18 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL19 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.19 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending