Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este laureata pentru anul 2025 al Premiului internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen, „în semn de recunoaștere a serviciilor sale pentru unitatea statelor membre”, potrivit https Karlspreis.de. 

„În semn de recunoaștere a serviciilor sale pentru unitatea statelor membre, pentru limitarea pandemiei, pentru unitatea determinării Uniunii de a se apăra împotriva Rusiei – și pentru impulsul dat Green Deal, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a o încuraja în fața provocărilor care o așteaptă, Consiliul de administrație al Societății pentru conferirea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a ales, prin premiul 2025, să o onoreze pe președinta Comisiei Europene, Dr. Ursula von der Leyen”, a informat Consiliul de administrație în decizia sa.

Consiliul de adminstrație al Societății pentru conferirea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen susține că Ursula von der Leyen este cea care poate face auzită vocea Europei de scena globală: „Ordinea mondială se schimbă, iar Europa trebuie să reacționeze. Ursula von der Leyen este persoana al cărei rol este să facă față – și să îndeplinească – această provocare strategică pentru Uniunea Europeană. Ea personifică Europa. Ea este vocea puternică a Europei pe scena mondială. Ea este cea care are puterea de a reprezenta interesele Europei și ale aliaților săi în aceste momente istorice. Și – datorită recunoașterii pe care a dobândit-o în exercitarea funcției – este dotată cu competențele necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare.”

Dieser Preis berührt mich tief.

Denn der Karlspreis trägt Europa im Herzen, unser verlässlicher Anker in bewegten Zeiten.

Großen Dank im Namen aller, die an unser Europa glauben, lieber @KarlspreisAC! https://t.co/g1KyVgWxZ7

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 15, 2025

Premiul Charlemagne recompensează activitatea excepțională desfășurată în slujba unității europene. Conform statutului său, acesta este acordat unor personalități sau organisme publice “care se disting prin activitatea lor remarcabilă în favoarea unității europene sau a cooperării între statele sale”. Contribuția, după cum a subliniat Kurt Pfeiffer, fondatorul acestei distincții, poate fi ”realizată în domeniile literaturii, științei, economiei sau politicii”.

Premiul Charlemagne a devenit rapid o distincție acordată cu preponderență oamenilor politici. În consecință, politicienii domină lunga listă de laureați. Aceștia sunt oamenii care lucrează cel mai des pentru integrare – și care sunt capabili să exercite o influență politică.

Lista acestora reflectă în mod clar procesul de unificare. Părinții fondatori ai Uniunii Europene  – Jean Monnet (1953) şi Robert Schuman (1958) – se numără printre laureați, alături de arhitecți importanți ai UE, precum și de promotorii extinderilor inițiale și de reprezentanții mișcării democratice din Europa Centrală și de Est, printre ei aflându-se și președintele Klaus Iohannis (2020).

În 1969, premiul a fost acordat pentru prima dată unei instituții europene – Comisia Comunității Europene – și nu unei persoane. În 1981, Simone Veil a fost prima femeie care a primit Premiul Charlemagne, iar în 1982, Juan Carlos I a fost primul laureat care provenea din rândul regalității europene. Singurul ”Premiul Charlemagne extraordinar” a fost acordat Papei Ioan Paul al II-lea în 2004.

De la înființarea sa, premierul nu a fost acordat în zece ocazii, cu precădere în anii ’60 și ’70, când Consiliul de administrația nu a fost dispus să treacă cu vederea stagnarea procesului de unificare europeană prin nominalizarea unui candidat de rang secund.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și poporul ucrainean au fost laureații Premiului Carol cel Mare pentru anul 2023 (Charlemagne – Karlspreis). 

De asemenea, reamintim că în anul 2020, președintele Klaus Iohannis a fost laurat al Premiului Carol cel Mare. 

Comisia Europeană solicită statelor membre ale UE să revizuiască investițiile de tip outbound ale întreprinderilor lor în țări din afara UE.

Potrivit unui comunicat, recomandarea se aplică la trei domenii tehnologice de importanță strategică și cu cel mai mare risc – semiconductorii, inteligența artificială și tehnologiile cuantice – și invită statele membre să evalueze riscurile pentru securitatea economică care ar putea rezulta din astfel de tranzacții.

Această revizuire a investițiilor de tip outbound va contribui la luarea unei decizii cu privire la necesitatea unor acțiuni suplimentare – la nivelul UE și/sau la nivel național – pentru a aborda orice riscuri identificate. Obiectivul final al Comisiei este acela de a preveni ca investițiile externe ale UE să aibă un impact negativ asupra securității economice a Uniunii, asigurându-se că tehnologiile și cunoștințele-cheie nu cad în mâinile cui nu trebuie.

Recomandarea privind investițiile de tip outbound se bazează pe o Cartă albă și pe o consultare publică subsecventă, care au confirmat necesitatea de a evalua riscurile potențiale pentru securitatea UE legate de investițiile în străinătate.

Recomandarea face parte din Strategia de securitate economică a UE, în tandem cu activitatea în curs de desfășurare privind examinarea investițiilor străine directe care intră în UE, printre altele.

După cum se subliniază în strategie, acțiunea eficientă a UE în materie de securitate economică depinde, de asemenea, de cooperarea și coordonarea cu țările terțe. În acest context, Comisia așteaptă cu interes să se angajeze în continuare cu aliații pe tema investițiilor în străinătate.

Recomandarea solicită statelor membre să revizuiască, împreună cu părțile interesate relevante, investițiile realizate în străinătate de investitorii din UE în cele trei tehnologii-cheie în țările terțe. Această revizuire trebuie să dureze 15 luni și ar trebui să acopere atât tranzacțiile în curs, cât și cele anterioare, începând cu 1 ianuarie 2021.

Pe baza activității grupului de experți al Comisiei privind investițiile în afara UE, recomandarea oferă orientări statelor membre cu privire la modul de identificare și evaluare a riscurilor potențiale prezentate de aceste tranzacții.

Statele membre sunt invitate să prezinte un raport intermediar până la 15 iulie 2025 și un raport complet privind punerea în aplicare a prezentei recomandări și orice riscuri identificate până la 31 martie 2026.