În bugetul pe termen lung propus de Comisia Europeană, plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice, în același timp cu rambursarea datoriilor, avertizează deputații europeni într-un comunicat difuzat după ce Comisia Europeană a publicat propunerea sa de buget pentru perioada financiară 2028-2034.

Coraportorii Parlamentului pentru bugetul pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual – CFM), Siegfried Mureșan (PPE, România) și Carla Tavares (S&D, Portugalia), împreună cu coraportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López (S&D, Spania) și Danuše Nerudová (PPE, Cehia), au transmis o declarație comună în care critică dur proiectul prezentat de Comisie și dezbătut de eurodeputați cu comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, la scurt timp după publicarea acestuia.

Aceștia subliniază că, având în vedere inflația și includerea în buget a unei cote de 0,11% din VNB pentru rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU, Uniunea Europeană riscă să rămână blocată în loc. Cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, proiectul actual nu lasă spațiu pentru finanțarea unor priorități esențiale precum competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice sau investițiile necesare pentru o economie sustenabilă.

„Oricum am încerca să prezentăm acest pachet, avem de a face cu o înghețare a investițiilor și a cheltuielilor reale – plus rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Acesta este status-quo-ul, despre care Comisia a insistat întotdeauna că nu este o opțiune”, afirmă co-raportorii. Ei denunță lipsa de ambiție a propunerii Comisiei și atrag atenția asupra lecțiilor greșit asumate din actualul buget multianual.

Citiți și Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene

„Actualul CFM a arătat în mod clar riscurile de a asocia rambursarea dobânzii NextGenerationEU cu bugetele programelor. Acest lucru exercită o presiune enormă asupra priorităților de bază și duce la tăieri ale fondurilor. Un buget al UE mai puternic nu poate fi construit pe greșelile din trecut”, a subliniat Siegfried Mureșan.

„Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre esențiale să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU”, a declarat Carla Tavares.

Parlamentul European critică, de asemenea, structura generală propusă de Comisie, avertizând că includerea unor programe de succes în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politici deja testate care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit viața cetățenilor. Carla Tavares a subliniat că „UE se bazează pe solidaritate și coeziune economică, socială și teritorială, convergența ascendentă este un factor definitoriu al proiectului UE”.

Eurodeputații sunt îngrijorați și de posibila diminuare a rolului autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor europene, dar și de riscul unui conflict între fermieri și regiuni, sau între regiuni și guvernele naționale.

„Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un buget real al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale”, a spus Siegfried Mureșan.

În același timp, co-raportorii avertizează că propunerea Comisiei amenință și controlul democratic exercitat de Parlamentul European. Aceștia se declară „foarte alarmați” de prevederile care riscă să marginalizeze rolul Parlamentului, singura instituție aleasă direct de cetățeni, cu autoritate legislativă și bugetară.

Ei insistă că orice nou mecanism de accesare a fondurilor, bazat pe performanță, trebuie să includă o supraveghere parlamentară solidă, fără a eluda controlul democratic al cheltuielilor UE.

„Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană”, a avertizat Siegfried Mureșan, promițând că Parlamentul va apăra controlul său asupra modului în care se cheltuiesc banii europeni.

„Bugetul propus trebuie să fie transparent și să garanteze că Parlamentul își menține prerogativele depline asupra alocării și monitorizării bugetare, susținute de o structură bugetară detaliată care să permită o supraveghere semnificativă”, a adăugat Carla Tavares.

În privința veniturilor, raportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López și Danuše Nerudová, consideră că propunerile Comisiei pentru diversificarea surselor de finanțare reprezintă un pas pozitiv. Printre ideile avansate se numără o acciză pe tutun, o contribuție corporativă pentru Europa (CORE), precum și taxe pe deșeurile electronice și pe comerțul electronic.

Citiți și „Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE), negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, a reacționat ferm după ce Comisia Europeană a prezentat miercuri oficial propunerea sa de buget, criticând faptul că executivul european a propus ca fondurile de coeziune și agricultură să fie incluse într-un plan național unic pentru fiecare stat membru și că liniile roșii ale Parlamentului European au fost ignorate.

„Parlamentul European susține că apărarea și competitivitatea trebuie să fie noi priorități în viitorul Buget multianual al Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu vom accepta ca agricultura și coeziunea să-și piardă din importanță. Noile priorități trebuie susținute cu noi resurse, nu în detrimentul priorităților tradiționale”, a declarat Mureșan, în timpul audierii din Comisia pentru bugete a Parlamentului European în cadrul căreia comisarul european pentru buget Piotr Serafin a prezentat liniile principale ale propunerii. Separat, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat, într-o conferință de presă propunerea de buget multianual al UE 2028-2034 adoptată de Comisia Europeană, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro.

Parlamentul European va solicita ca politicile tradiționale – Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune – să fie finanțate în continuare în mod adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația. Potrivit lui Mureșan, un buget care nu oferă garanții clare pentru aceste domenii fundamentale nu va trece de Parlament.

„Vom respinge orice buget care nu garantează protejarea alocărilor dedicate atât Politicii Agricole Comune, cât și Politicii de Coeziune sau în care fermierii noștri trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleași fonduri europene”, a avertizat europarlamentarul român.

Declarația vine în contextul în care Comisia Europeană a propus ca fondurile de coeziune și agricultură să fie incluse într-un plan național unic pentru fiecare stat membru. O astfel de reformă riscă, potrivit lui Mureșan, să elimine caracterul european al acestor politici și să le supună unor presiuni naționale, creând competiție între domenii esențiale.

„România și fermierii români nu trebuie să plătească pentru reforme întârziate în alte sectoare. Bugetul european trebuie să continue să ofere sprijin stabil și predictibil acolo unde contează cel mai mult pentru cetățeni”, a subliniat eurodeputatul.

Într-o declarație separată transmisă și din partea grupului PPE al cărui vicepreședinte este, Mureșan a exprimat dezamăgirea profundă a Parlamentului European față de propunerea Comisiei.

„Suntem dezamăgiți. Liniile roșii stabilite de Parlamentul European au fost ignorate. În forma actuală, nu putem aproba acest buget”, a continuat el.

Vicepreședintele grupului PPE a criticat tendința Comisiei de a transforma bugetul european într-o colecție de planuri naționale și de a minimaliza rolul legislativ și bugetar al Parlamentului:

„Nici Grupul PPE, nici Parlamentul nu vor aproba un buget care promovează planuri naționale individuale și care nu respectă pe deplin rolul Parlamentului. Ce propune Comisia este doar o reetichetare. Noi vrem conținut, nu sloganuri. Europa are nevoie de o viziune comună, nu de 27 de liste de cumpărături separate”, a subliniat el.

Mureșan a reiterat că fondurile pentru agricultură și coeziune nu pot fi tratate ca simple monede de schimb: „Acestea nu sunt piese de negociere. Sunt piloni ai proiectului european. Trebuie protejați, nu sacrificați”.

În final, eurodeputatul român a transmis un mesaj clar Comisiei și Consiliului: „Europenii merită un buget transparent, eficient și cu adevărat european. Fără un parteneriat autentic cu Parlamentul European, nu va exista un acord. Fără parteneriat, nu va exista buget”.

Odată cu publicarea propunerii Comisiei, începe oficial procesul de negociere între cele trei instituții europene: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. În calitate de co-legislator și autoritate bugetară, Parlamentul are dreptul de a respinge proiectul de buget dacă acesta nu reflectă prioritățile cetățenilor europeni.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 se anunță tensionate, cu mize uriașe pentru toate statele membre, inclusiv România.

Comisia pentru Transport (TRAN) a Parlamentului European a votat astăzi, 16 iulie, două dosare strategice care pot influența direct dezvoltarea infrastructurii europene și poziționarea geostrategică a României. Europarlamentarul român Gheorghe Falcă a avut un rol activ în ambele dosare, în calitate de raportor și raportor din umbră din partea Grupului PPE, contribuind direct la elaborarea și promovarea acestora în procesul decizional. Ambele au fost adoptate cu o majoritate largă în cadru comisiei TRAN, cu 30 de voturi pentru.

„Au fost voturi importante pe două dosare strategice în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN), dosare la care am contribuit direct. Referindu-mă la Planul ReArm Europe, care susține dezvoltarea infrastructurii duale (civil-militară) și mobilitatea militară în UE, acesta este extrem de important pentru România, întrucât deschide accesul la finanțare europeană pentru proiecte de infrastructură rutieră și feroviară care pot fi adaptate și pentru uz militar. Astfel, putem valorifica poziția noastră strategică la granița de est a Uniunii, atrăgând fonduri UE pentru modernizarea rețelei TEN-T și dezvoltarea coridoarelor logistice esențiale pentru securitatea și mobilitatea regională”, a informat deputatul european în urma votului.

Eurodeputatul român a depus amendamente bugetare importante în beneficiul României precum:

Potrivit europarlamentarului liberal, aceste instrumente bugetare sunt esențiale pentru a transforma provocările în oportunități: „România are șansa să atragă fonduri europene substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii, securitate și competitivitate regională”, a transmis Gheorghe Falcă.

În final, europarlamentarul PNL a subliniat că va rămâne implicat activ „în construirea unei Uniuni Europene mai conectate, mai sigură și mai orientată spre viitor, în care investițiile strategice contribuie la coeziune, prosperitate și stabilitate pentru toate statele membre”.