Connect with us

U.E.

Procurorul-șef al UE, Laura Codruța Kövesi, s-a adresat în premieră Conferinței Președinților din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Procurorul-șef al Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, s-a adresat joi Conferinței Președinților din Parlamentul European, a anunțat liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, la inițiativa căruia fosta șefă a DNA a susținut o intervenție în cadrul unei reuniuni cu liderii grupurilor politice din legislativul UE.

“O intervenție puternică din partea Laurei Kövesi, care a participat la Conferința Președinților, la inițiativa Renew Europe. Parchetul European se ocupă deja de un număr îngrijorător de dosare. Trebuie să dispună de resurse pentru a câștiga lupta împotriva corupției endemice!”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Potrivit liderului Renew Europe, Laura Kövesi și-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la anularea de către guvernul sloven a procurorului lor desemnat.

“Acest lucru riscă să împiedice orice investigație în Slovenia, dar și investigațiile transfrontaliere în care ar fi implicată Slovenia. Inacceptabil!”, a subliniat el.

Biroul EPPO, care va proteja interesele financiare ale UE prin combaterea infracțiunilor în domeniul fondurilor europene, a devenit operațional la 1 iunie.

Cu toate acestea, din cele 22 de țări participante, doar Slovenia, țară care a preluat la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului, nu și-a îndeplinit angajamentele privind numirea procurorilor săi.

Conferința Președinților este compusă din președintele Parlamentului, președinții grupurilor politice și unul dintre deputații neafiliați – care nu are drept de vot. 

Conferința Președinților decide asupra organizării activității Parlamentului și asupra relațiilor cu alte organe și instituții ale Uniunii Europene. 

De altfel, Parlamentul European a susținut candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia EPPO în competiția cu candidatul susținut de Consiliul Uniunii Europene.

Biroul Procurorului Public European a fost lansat în mod oficial marți, 1 iunie, la Luxemburg.

Intrarea în funcțiune a Parchetului European (EPPO), o nouă instanţă menită să lupte împotriva fraudei şi corupţiei care afectează bugetul și fondurile Uniunii Europene, reprezintă un moment istoric, a afirmat Laura Codruța Kövesi, primul procuror șef din istoria UE, cu ocazia lansării EPPO.

Lansarea EPPO a fost salutată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a precizat că instituția va supraveghea cu vigilență buna gestionare a fondurilor UE, inclusiv planul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro.

Mesajul său a fost întărit de o declarație comună semnată de vicepreședinta pentru valori și transparență a Comisiei Europene, Vera Jourova, și de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, care au apreciat că prin lansarea EPPO “se deschide astfel un nou capitol în lupta împotriva criminalității transfrontaliere”.

EPPO a fost înființat prin intermediul mecanismului de cooperare consolidată între statele UE, reunind 22 de state membre ale Uniunii, inclusiv România.

Parchetul European este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

  • frauda în materie de cheltuieli și venituri;
  • frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
  • spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
  • corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
  • participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.

Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

Instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 din 12 octombrie 2017 și finanțat din bugetul UE, EPPO este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor. În structura sa actuală, 22 de state membre ale UE participă la această cooperare consolidată.

Condus de Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, Parchetul European dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Josep Borrell îi invită la Bruxelles pe președintele sârb și premierul kosovar pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat într-un mesaj pe contul personal de Twitter că îi va invita la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo. 

„Îl invit pe președintele Serbiei și pe prim-ministrul Kosovo, pe 18 august la Bruxelles, pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad”, se arată în mesajul șefului diplomației UE.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici
 

Continue Reading

U.E.

Regulamentul UE privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta a fost adoptat formal

Published

on

© European Union, 2012

Pentru a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE, Consiliul a adoptat astăzi un regulament privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei „alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Deși toate statele membre vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, Consiliul a specificat o serie de scutiri și posibilități de a aplica o derogare parțială și, în unele cazuri, totală de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situațiile specifice ale statelor membre și pentru a asigura că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate cu rețelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze, deoarece nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul energetic european și care depind în mai mare măsură de gaze pentru producția de energie electrică vor fi, de asemenea, exceptate în cazul în care sunt desincronizate de la rețeaua unei țări terțe, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.

Statele membre își pot limita obiectivul de reducere pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export și infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putință pentru a redirecționa gazele către alte state membre.

Statele membre își pot limita de asemenea obiectivul de reducere în cazul în care și-au depășit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care acestea depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau pot utiliza o metodă diferită de calcul în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.

Statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanșarea „alertei Uniunii”. Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acționând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte a Uniunii” în cazul unui risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepțional de ridicate sau în cazul în care cel puțin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei acest lucru.

Atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, statele membre au convenit că vor lua în considerare acordarea de prioritate măsurilor care nu afectează clienți protejați precum gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și sectorul apărării. Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii, precum și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul a fost adoptat în mod formal printr-o procedură scrisă. Adoptarea urmează unui acord politic la care au ajuns miniștrii în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 26 iulie. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare.

Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE.

Acesta completează legislația și inițiativele actuale ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetățeni și protecția clienților împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării, în special Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze.

Acest regulament vine în continuarea altor inițiative deja în curs care urmăresc îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze și reziliența UE, inclusiv un regulament privind înmagazinarea gazelor, crearea unei platforme energetice a UE de achiziționare în comun și inițiativele enumerate în planul REPowerEU.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă un nou instrument de evaluare a riscului de incendii forestiere pentru a ajuta statele membre să protejeze mediul natural

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat vineri prima evaluare paneuropeană a riscului de incendii sălbatice. Noul instrument oferă date armonizate și permite o evaluare comparabilă a riscului de incendii forestiere în țările din regiunea pan-europeană, informează comunicatul oficial.

Prin intermediul unei metodologii armonizate, instrumentul va ajuta UE, statele sale membre și alte țări din regiunea pan-europeană să protejeze viețile și mediul natural. Utilizând date din ultimii 20 de ani, instrumentul oferă o imagine de ansamblu a riscurilor structurale actuale.

Acest instrument este rezultatul colaborării dintre Comisie și experți în incendii din 43 de țări. Acesta oferă un răspuns la utilizarea unor metode diferite de evaluare a incendiilor pentru diferite teritorii, ceea ce poate constitui un obstacol în calea evaluării riscurilor în unele regiuni, în special în cele în care incendiile transfrontaliere afectează simultan mai multe țări.

La nivel național, instrumentul poate ajuta guvernele și autoritățile de gestionare a dezastrelor să integreze indicatorii de evaluare a riscurilor în planurile de prevenire, atenuare și pregătire, ceea ce este deosebit de important pentru țările predispuse la incendii.

Evaluarea riscului de incendiu va sprijini inițiativele UE, cum ar fi Mecanismul de protecție civilă, Fondul de solidaritate al UE sau punerea în aplicare a Regulamentului privind dezvoltarea rurală, pentru a identifica zonele susceptibile de a fi expuse unui risc mediu și ridicat de incendiu.

Citiți și: RescEU: UE își mobilizează flota de stingere a incendiilor de pădure pentru a ajuta Slovenia

În această vară, UE a mobilizat avioane, personal și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a ajuta statele membre și țările vecine să facă față incendiilor forestiere devastatoare prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al RescEU.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending