Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) a depus două amendamente „mai mult decât necesare” pentru a completa și clarifica concluziile raportului anual asupra democrației și drepturilor omului pe glob pentru 2019, prezentat în cadrul Sucomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European, potrivit unui mesaj pe Facebook. 

Primul amendament se referă la menținerea echilibrului dintre asigurarea sănătății publice și a locurilor de muncă în contextul măsurilor restrictive adoptate de statele membre pentru combaterea pandemiei de coronavirus:

„În cadrul subcomisiei DROI din Parlamentul European, a fost prezentat raportul anual asupra situației drepturilor omului și a democrației pe glob pentru 2019. Raportul, în totalitatea sa, este unul consistent și bine organizat, ce acoperă toate ariile de interes pentru Uniunea Europeană în materie de drepturi ale omului. Am considerat însa că două amendamente sunt mai mult decât necesare, pentru a clarifica și completa cele prezentate acolo de către raportor, doamna deputat Isabel Santos.
Primul punct face referire la măsurile adoptate de majoritatea guvernelor ca reacție la pandemia Covid-19 și salută punerea dreptului la viață al populației mai presus de considerentele economice. Sunt deplin de acord cu această abordare, însă consider că este esențial să avem în vedere și dreptul la muncă și la asigurarea unui venit suficient pentru fiecare cetățean și să ne asigurăm că o recuperare economică rapidă și viguroasă este menționată în textul raportului”, precizează Vlad Nistor. 

De asemenea, eurodeputatul PNL a mai depus un amendament cu privire la susținerea dreptului de a protesta și a dreptului de asociere spontană în sprijinul unor idei, în care a subliniat necesitatea prevenției degenerării în violență și al încălcării legilor prin intermediul dialogului. 

„Mai departe, raportul salută demostrațiile ce au avut loc anul acesta pe mapamond și în special mobilizarea tineretului pentru justiție socială și acțiune în probleme climatice. Din nou, susțin pe deplin dreptul fundamental al cetățenilor de a protesta și liberatea de asociere spontană pentru susținerea unor idei. În acelasi timp, sunt îngrijorat de ușurința cu care multe dintre aceste proteste degenerează în violență și de modul în care sunt încălcate legi menite să apere întregul corp cetățenesc al unui stat. Abordările unilaterale, cu atât mai mult cele violente, sunt de evitat si condamnat. Singura solutie pentru a progresa în aceste momente complexe este calea dialogului. Prin amendamentul meu, îndemn la susținerea principiului non violenței și insist pe găsirea unor soluții negociate ca singura opțiune viabilă pentru îndreptarea unor erori, fie ele și istorice, și pentru asigurarea armoniei sociale”, a mai punctat Vlad Nistor. 

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) consideră că protejarea drepturilor lingvistice și educaționale ale minorităților din Ucraina aduce avantaje ambelor părți, inclusiv Kievului, în parcursul său european. Astfel, eurodeputatul a anunțat că a depus un amendament la Raportul Anual privitor la Acordul de Asociere UE-Ucraina pe 2019, prin care a îndemnat la respectarea drepturilor lingvistice și educaționale ale minorităților conlocuitoare din statul vecin, în conformitate cu tratatele internaționale la care Ucraina este parte și cu acordurile încheiate cu UE în ultimii ani.

„În ultimele zile, am depus mai multe amendamente în cadrul comisiilor din care fac parte în Parlamentul European. Printre acestea, un amendament foarte important pentru mine, care se referă la respectarea drepturilor minorităților etnice și lingvistice din Ucraina. Am amendat, zilele trecute, Raportul Anual privitor la acordul de asociere UE-Ucraina pe 2019. Raportul, prezentat în Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European, este unul echilibrat, ce subliniaza progresul făcut de administrația de la Kiev pe numeroase direcții. Îi mulțumesc, pe această cale, coordonatorului Michael Gahler, pentru realizarea unui dosar consistent. Amendamentele depuse de mine se regăsesc în secțiunea “Drepturile omului și libertățile fundmentale” și fac referire la drepturile legale ale minorităților etnice și lingvistice din Ucraina. Raportul subliniază datoria guvernului de la Kiev de a implementa legislația privitoare la limba oficială ucraineană în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, ce îndeamnă la respectarea drepturilor minorităților”, informează Vlad Nistor. 

Mai mult, acesta consideră că „textul poate merge mult mai departe, mai ales dacă ne gândim la cazul românilor din Ucraina, una dintre cele mai consistente grupuri naționale existente acolo”.

Adăugirile făcute de eurodeputatul român îndeamnă la respectarea drepturilor lingvistice și educaționale ale minorităților conlocuitoare din statul vecin, în conformitate cu tratatele internaționale la care Ucraina este parte și cu acordurile încheiate cu UE în ultimii ani.

„Problemele minorității românești din Ucraina au un lung istoric, de cele mai multe ori nu foarte fericit. Acesta este un moment propice pentru a reitera, în conformitate cu valorile Uniunii Europene, nevoia de a proteja pe deplin minoritățile naționale din Ucraina, inclusiv pe cea românească. Bogăția reprezentată de diversele etnii și limbi prezente pe teritoriul ucrainean este un mare plus pentru Kiev în parcursul său european. Prin amendamentele depuse, subliniem necesitatea imperativă de a proteja aceste minorități, și nu numai, această abordare fiind în interesul tuturor părților implicate”, subliniază Vlad Nistor. 

Amintim că la începutul lunii octombrie, Ministerul Educației din Ucraina a anunțat că, din septembrie 2023, toate şcolile cu predare în limba română din Ucraina vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învăţământ în limba ucraineană, în afară de limba şi literatura română. 

În acest context, tot mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii române din Ucraina susţin că fără o anulare a legislaţiei respective (care poate fi realizată, luând în calcul majoritatea proprezidenţială din parlamentul ucrainean), minorităţile naţionale, în special românii din Ucraina, riscă să dispară în câţiva ani în urma aceste asimilări brutale, transmite Digi24. 

În opinia liderilor comunităţii române din Ucraina, este necesar ca Bucureştiul să reacţioneze prompt şi să iniţieze discuţii cu Kievul pe această temă pentru identificarea unor soluţii viabile.

Europarlamentarul Vlad Nistor (PNL, PPE) anunță că s-a abținut la votul pentru Legea europeană climei ce s-a dat ieri în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European, care presupune reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030.

„Am votat în plenul Parlamentului European pentru legea climatica europeană, în varianta sa inițială ce presupunea reduceri de 55% în emisiile de carbon. La propunerea ulterioară, de reducere cu 60% a emisiilor, m-am abținut, împreună cu colegii mei PNL din Grupul PPE. Motivul este următorul: interesele economice ale Romaniei și locurile de muncă ale multor cetățeni români vor fi dramatic afectate prin această creștere a limitei cu 5%”, a scris Vlad Nistor pe pagina de Facebook. 

Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, susține Legea europeană a climei, dar cu o anumită condiție: obiectivul de reducere a emisiilor de carbon să nu depășească 55%, astfel încât să nu fie afectate mii de locuri de muncă.

Citiți și: Popularii europeni din PE avertizează că o reducere mai mare de 55% a emisiilor de CO2 până în 2030 va pune cu adevărat în pericol multe locuri de muncă

Vlad Nistor condamnă votul dat de ceilalți europarlamentari români din grupurile politice S&D și Renew Europe: „Din nefericire, alți reprezentanți români din PE, din Grupurile Socialiștilor și Renew, au votat pentru această nouă limită ce va afecta grav interesele noastre naționale. Constat cu tristețe această alianță a PSD și a USR din PE, contrară nevoilor și intereselor sociale și economice ale conaționalilor noștri.”

De asemenea, europarlamentarul liberal are încredere că această Lege europeană privind clima nu va trece de Consiliul European, iar președintele Klaus Iohannis va apăra interesele României, care de această dată nu sunt prezente în votul Parlamentului European: „Sper într-o rectificare rapidă a acestei situații ce se va dovedi dezastruoasă pe termen scurt si mediu pentru România. Următorul pas procedural se va desfășura în Consiliul European unde, din fericire, interesele naționale ale României sunt reprezentate de către președintele Klaus Werner Iohannis.”

Toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, declară Parlamentul, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040.

Parlamentul este gata acum să înceapă negocierile cu statele membre, după ce Consiliul cade de acord asupra unei poziții comune.

În urma deciziei Consiliului European (2019) de a sprijini obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, Comisia a propus, în martie 2020, o Lege europeană a climei. Aceasta transformă obiectivul Uniunii de a ajunge să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050 în obligație legală.

Parlamentul a jucat un rol important și a solicitat insistent o legislație mai ambițioasă a Uniunii în domeniul climei, iar, pe 28 noiembrie 2019, a declarat o situație de urgență privind clima.