Este foarte evidentă tendința de atragere a Transnistriei în conflictul din Ucraina, pentru că aceasta este parte din Republica Moldova conform dreptului internațional, chiar dacă, din momentul înghețării conflictului în 1992, autoritatea Chișinăului asupra Tiraspolului este limitată, a transmis eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Întrebat despre evoluția situației din Transnistria, care ar putea atrage Chișinăul într-un război de apărare, Vlad Nistor a răspuns că există pericolul ca Federația Rusă să încerce să-și folosească propriile trupe, reminescențele Armatei a 14-a din Transnistria, „într-un eventual atac din altă poziție spre Odessa, însă nu știu cât de combative mai sunt unitățile militare rusești de acolo”.

„În urmă cu o lună, am avut ocazia de a mă întâlni la Strasbourg cu șefa Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Chișinău, pe care am întrebat-o care este, după părerea domniei sale, starea trupelor de acolo și realitatea dorinței de război a transnistrenilor. Și impresia domniei sale, ei având aproape zilnic contacte cu unii și alții din Transnistria, a fost că acele unități militare nu mai pot fi considerate combative și, pe cale de consecință, nu se așteaptă la o utilizare militară reală a acestora”, a adăugat europarlamentarul. 

Mai mult, Vlad Nistor a subliniat că nu putem ști cu precizie ce intenționează președintele rus Vladimir Putin, ce intenționează generalii săi, ce intenționează Ucraina, „care s-ar putea trezi atacată și dintr-o altă direcție, iar obligația ei în aceste condiții este de a se apăra”. 

El a avertizat că situația este extrem de complicată și pentru Transnistria, fâșia auto-proclamată independentă și pentru Republica Moldova. 

„La reuniunea PPE, într-o dezbatere pe care am avut-o separat, am adresat o întrebare retorică tuturor colegilor mei din sală: Ce veți face dacă veți constata că în zilele următoare, într-un oraș precum este Liov, unde se află un număr mare de cetățeni ucraineni care au și cetățenie poloneză, deci care sunt cetățeni ai unei țări membre NATO, se ajunge la o repetarea a unora din atrocitățile de la Bucea? Sau ce vă faceți în situația în care este atacat un stat în care jumătate din cetățeni au și cetățenie română, adică Republica Moldova? Care ar fi atunci reacția normală a NATO? Ei bine, este o întrebare la care este foarte dificil, chiar imposibil ca cineva să răspundă astăzi. Dar sunt sigur că este o întrebare pe care și-o pun toți decidenții politici și militari de pe planetă, care sunt implicați direct sau indirect în acest conflict”, a conchis eurodeputatul Vlad Nistor. 

În ultimele zile au fost constatate mai multe explozii în Transnistria, provocate de forțele din regiune interesate de destabilizarea situației în Republica Moldova, potrivit evaluărilor președintei Maia Sandu.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a criticat recentele incidente din  Transnistria, considerând că acestea sunt în „detrimentul securității și stabilității Republicii Moldova”.

Într-un gest de sprijinire a suveranității Republicii Moldova, SUA și România au atras atenția asupra încercărilor de „escaladare a tensiunilor” în Transnistria în vreme ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a semnalat că această regiune nu trebuie folosită ca „un cal troian”.

Decizia unor state membre de a plăti gazul rusesc în ruble afectează unitatea și stabilitatea Uniunii Europene, a avertizat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Întrebat cum vede influențată unitatea europeană, inclusiv în contextul sancțiunilor, de această situație în care Rusia a sistat exporturile de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, iar anumite state, precum Ungaria, au anunțat deja că vor plăti prețul în ruble, deputatul european a afirmat că Polonia a fost una dintre ținte, deoarece este statul implicat cel mai direct și imediat în sprijinirea Ucrainei, iar Bulgaria pentru că este „veriga slabă a acestui lanț al vecinătății față de Ucraina”.

„În Bulgaria, există nenumărate formațiuni politice pro-ruse, lideri politici importanți cu viziuni pro-Kremlin și, pe de altă parte, populația Bulgariei are tradițional o altă atitudine față de Rusia față de cum o au, de pildă, polonezii sau românii. Deci este un băț arătat unui stat care nu este în mod prioritar inamic”, a continuat Vlad Nistor.

Potrivit acestuia, la întâlnirea grupului PPE de la Praga a avut loc și intervenția economistului-șef al Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a răspuns foarte diplomatic privind chestiunea plății gazului rusesc în ruble și anume, că s-a analizat această situație și s-a constatat că „țările care acceptă plata în ruble, adică Germania și Austria, sunt țări care au conturi la Banca Gazprom, precum toate celelalte țări care până acum au importat direct gaz rusesc, și că ele nu fac decât să transfere euro, care sunt apoi transformați de bancă în ruble”.

„Ceea ce este un sofism. Mai departe, dincolo de acest sofism, întrebarea era de ce acceptă condițiile acestui șantaj, care are miza ca cele două țări să plătească gazul mult, mult mai mult decât ar fi plătit în continuare dacă respectau contractele comerciale și îl plăteau în euro. Cursul rublei s-a schimbat în mod spectaculos în ultimele zile. Deci această decizie separată este una foarte dificilă, iar ea afectează unitatea și stabilitatea UE”, a adăugat europarlamentarul. 

Citiți și: Vlad Nistor: Consiliul UE presează Comisia Europeană ca pașii aderării Ucrainei, R. Moldova și Georgiei să fie mai rapizi decât au fost vreodată

Mai mult, Vlad Nistor a declarat că o majoritate covârșitoare a colegilor săi din grupul PPE au susținut un embargo total asupra importurilor energetice rusești, „dar au existat și voci foarte argumentate ale unor colegi germani, care au atras atenția asupra consecințelor economice catastrofale pe care o asemenea decizie le-ar putea avea”.

Deputatul european a explicat că o asemenea decizie ar putea duce în câteva zile la sistarea completă a activităților pe aeroportul din Berlin sau marile uzine de îngrășăminte din Germania, care alimentează întreaga Europă și care ar fi obligate să-și oprească producția, „ar omorî orașe întregi și o bună parte a economiei europene”. 

„Lucrurile sunt foarte dificile. Este motivul pentru care există și o rezoluție a Parlamentului European, din sesiunea plenară precedentă, care solicită stoparea imediată a importurilor de energie din Rusia, însă decizia este a Comisiei Europene și, mai ales, a Consiliului”, a conchis Vlad Nistor. 

Miercuri, compania Gazprom a anunțat că a oprit complet livrările de gaze naturale către Bulgaria și Polonia, ca urmare a faptului că cele două au refuzat să plătească în ruble livrarea combustibilului, pretenție enunțată de Vladimir Putin încă din luna martie.

Premierul bulgar și-a exprimat revolta față de aceast gest al companiei ruse, pe care l-a calificat drept un șantaj și o încălcare a actualului contract, care expiră la finalul acestui an și a cărui valabilitate nu va mai fi reînnoită.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  a anunțat că Executivul european este pregătit și are în vedere un răspuns coordonat. Ea a dat asigurări că era combustibililor fosili din Rusia se va încheia.

Consiliul UE presează Comisia Europeană ca pașii aderării Ucrainei, Republicii Moldova și Georgia să fie mai rapizi decât au fost vreodată până acum, iar ținta este introducerea într-un program rapid a aderării celor trei state, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Referitor la reuniunea PPE de la Praga, europarlamentarul a precizat că aceasta a avut scopul de a clarifica suplimentar unele atitudini și comportamente ale grupului politic, de a comunica și de a ajunge la o concluzie comună în legătură cu anumite probleme.

„Reuniunile de acest tip se întâmplă de patru ori pe an. În mare parte ce s-a discutat acolo avea legătură cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă și cu consecințele pe care această invazie ar putea să le aibă pentru UE în ansamblul ei și nu numai”, a spus Vlad Nistor. 

Potrivit deputatului european, printre vorbitori s-au aflat multe personalități. „Interesantă a fost, de pildă, mărturia lui Mikhail Khodorkovsky, faimosul dizident rus, dar am avut și prilejul de a vedea intervenția video a premierului Ciucă și a doamnei președinte a Republicii Moldova”, a precizat acesta. 

Vlad Nistor a subliniat că intervenția președintei Maia Sandu a conținut o informație „interesantă”. Întrebată de Transnistria, a spus că, după părerea sa, „acolo sunt mari tensiuni între așa-zișii guvernanți de la Tiraspol, care nu se pun deloc de acord asupra reacției pe care trebuie să o aibă în noul context”.

În legătură cu planul de aderare și cu pașii pe care cele trei noi țări (Georgia, Republica Moldova și Ucraina) trebuie să îi facă, Vlad Nistor a afirmat că lucrurile au fost destul de clare.

Citiți și: Zelenski speră ca Ucraina să obțină statutul de candidat la aderarea la UE “în câteva săptămâni”: Ucrainenii sunt uniţi în obiectivul de a face parte din UE

„Grupul PPE încearcă să aducă discuția în bloc. Singura solicitare, completată ulterior de o informare transmisă de Josep Borrell unor colegi, este din partea Consiliului, care presează Comisia ca pașii aderării acestor trei state să fie mai rapizi decât au fost vreodată până acum. Ținta este introducerea într-un program rapid a aderării celor trei state. Deocamdată, totul este în faza pregătirilor în interiorul Comisiei și responsabilitatea înțeleg că-i revine Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell”, a adăugat europarlamentarul. 

Întrebat dacă poate face vreo predicție cu privire la primirea de către cele trei țări a statului de țări candidate la UE, eurodeputatul Vlad Nistor a răspuns că „se poate, deoarece războiul și condițiile globale au făcut ca totul să se discute astăzi cu o altă viteză decât s-ar fi discutat în condiții relaxate de pace”.

„Este foarte posibil ca lucrurile să meargă mult mai repede acum, iar discuția s-a purtat cu referire la toate cele trei țări odată. Altceva mai mult nu pot să spun”, a conchis acesta.

Reamintim că la 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.