Președintele Consiliului European, Antonio Costa, se alătură ințiativei președintelui Volodimir Zelenski, #BringKidsBack, pentru a cere regimului de la Kremlin întoarcerea în siguranță a copiilor ucraineni, care au fost forțați și amenințați să își părăsească țara. 

„În acest an de Paște, în timp ce ne întâlnim cu cei dragi, mii de copii ucraineni rămân separați de ai lor – luați din casele lor de către Rusia. Mă alătur inițiativei #BringKidsBack a președintelui Zelenski pentru a cere întoarcerea lor în siguranță. Nu poate exista pace fără dreptate – și nu poate exista dreptate până când toți copiii ucrainenu nu sunt înapoi acasă”, a scris președintele Consiliului European într-un mesaj pe contul X.

This Easter, as we come together with loved ones, thousands of Ukrainian children remain separated from theirs—taken from their homes by Russia.

I’m joining President @ZelenskyyUa’s #BringKidsBack initiative to demand their safe return.

There can be no peace without justice—and… pic.twitter.com/Aqc8pNfI9C

— António Costa (@eucopresident) April 16, 2025

Rusia a răpit peste 19.000 de copii ucraineni. Până la sfârșitul lunii februarie, doar 1.227 au fost returnați, deoarece Rusia încearcă să obstrucționeze acest proces în diverse moduri.

„Din păcate, acesta nu este un mecanism care funcționează în mod consecvent. Acesta este motivul pentru care a fost creată Coaliția internațională pentru returnarea copiilor ucraineni – pentru a se asigura că un astfel de mecanism există și funcționează. Astăzi, 41 de țări fac deja parte din această coaliție”, a mai informat Prima Doamnă a Ucrainei.

Premierul Albaniei, Edi Rama, prezent la Bruxelles, a subliniat alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, că țara sa este foarte hotărâtă să îndeplinească toate obligațiile calendarului pentru a încheia toate negocierile de aderare la UE în 2027. 

„Așadar, sunt multe de discutat, dar, în general, sunt foarte, foarte încurajat de aceste evoluții. Și suntem foarte hotărâți să îndeplinim toate obligațiile calendarului, foarte ambițioși, să încheiem toate negocierile în 2027”, a transmis premierul albanez într-o scurtă conferință de presă susținută la Bruxelles. 

De asemenea, președintele Consiliului European a reiterat sprijinul UE pentru extinderea proiectului european pentru țările din Balcanii de Vest: „(…) extinderea către Balcanii de Vest este o prioritate politică clară pentru Uniunea Europeană, este angajamentul nostru real cu regiunea și este cea mai importantă investiție geopolitică pentru pace, pentru prosperitate și pentru stabilitate pe continentul nostru. Și este cu adevărat încurajator să vedem progresele făcute de Albania în această direcție.”

Astăzi, 14 aprilie, are loc cea de-a patra reuniune ministerială a conferinței de aderare cu Albania  prilej cu care se va deschide a doua grupă de capitole care alcătuiesc procesul de negociere, care se ocupă de piața internă: „Astăzi deschidem un nou cluster și ambiția noastră este să deschidem mai multe negocieri de tip cluster pe parcursul acestui an, pentru că avem un program foarte concret și vrem să livrăm”, a mai informat înaltul oficial european.

La cea de-a 68-a aniversare a Tratatului de la Roma, președintele Consiliului Antonio Costa a pledat marți, într-un discurs susținut la Centrul pentru Politici Europene pentru unitate, securitate și reziliență economică în fața provocărilor globale. Inspirându-se din Părinții fondatori ai Uniunii Europene, Costa a făcut apel la acțiuni îndrăznețe pentru a consolida apărarea europeană, a consolida competitivitatea economică și a menține un sprijin neclintit pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse.

Viziunea părinților fondatori și reziliența europeană

Costa și-a început discursul aducând un omagiu celor șase lideri europeni care, în 1957, au semnat Tratatul de la Roma, punând bazele proiectului european. “În urmă cu 68 de ani, astăzi, la Musei Capitolini, șase lideri europeni, animați de un sentiment de urgență și curaj, au consfințit principiile celui mai unic experiment din istoria statalității”, a declarat el. El a subliniat modul în care Europa s-a transformat dintr-un continent devastat de război într-un model de pace, prosperitate și integrare.

Subliniind importanța învățării din istorie, Costa a citat observația lui Jean Monnet conform căreia “o istorie făurită în crize” a modelat unitatea europeană. De la turbulențele economice din anii 1970 la criza financiară din 2008, Europa a găsit în mod constant modalități de a ieși mai puternică. “De fiecare dată când ne-am confruntat cu o criză, cu dezastru și tristețe, am ieșit din ea mai puternici și mai uniți”, a declarat el.

Apărare și securitate: O Europă care protejează

Referindu-se la securitate, președintele Consiliului European a subliniat necesitatea urgentă de a consolida capacitățile de apărare ale Europei. “Pacea fără apărare este o iluzie”, a avertizat el, subliniind că securitatea europeană începe în Ucraina. Fostul prim-ministru portughez a lăudat răspunsul colectiv al UE la invazia Rusiei, menționând că “în doar câteva zile, am impus cele mai dure sancțiuni economice din istoria Uniunii Europene”.

How can Europe emerge stronger from times of crisis? Follow my speech at @epc_eu ↓ https://t.co/Z4BK7Bm7Di

— António Costa (@eucopresident) March 25, 2025

Recunoscând că războiul de agresiune al Rusiei a fost un semnal de alarmă, el a subliniat că “Europa trebuie să dobândească toate mijloacele pentru a se apăra împotriva agresiunii militare”. Aceasta include investiții în capacități critice, cum ar fi apărarea antiaeriană și antirachetă, precum și războiul electronic. Costa a pledat pentru o abordare mai eficientă și mai cooperantă, afirmând că “trebuie să facem acest lucru într-un mod colaborativ, prin agregarea cererii, armonizarea cerințelor și achiziții comune”.

Costa a subliniat, de asemenea, progresele înregistrate de la Declarația de la Versailles din martie 2022, în care liderii UE au convenit că „Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai capabilă să facă față în mod autonom provocărilor imediate și viitoare”. El a menționat că cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut cu peste 30 % de la invazia Rusiei în Ucraina, deschizând calea către o adevărată “Europă a apărării”.

Sprijin neclintit pentru Ucraina și sancționarea Rusiei

Costa a reiterat sprijinul ferm al UE pentru Ucraina, susținând că susținerea Kievului este esențială pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli. “Dacă Rusia consideră că frontierele Ucrainei sunt doar o linie pe o hartă, de ce ar trebui să respecte frontierele oricărei alte țări?”, a întrebat el.

Acesta a detaliat modul în care UE, în strânsă coordonare cu G7 și alți aliați, a implementat șaisprezece pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând instituții financiare, exporturi de energie și chiar înghețarea activelor suverane rusești. “Aceste sancțiuni sunt valabile până în prezent”, a afirmat Costa, subliniind că presiunea economică asupra Moscovei trebuie să continue.

Dincolo de sancțiuni, Costa a subliniat asistența umanitară și militară a Europei pentru Ucraina. El a lăudat solidaritatea fără precedent de care au dat dovadă cetățenii și guvernele europene în primirea refugiaților ucraineni și în furnizarea de ajutor militar. “Agresiunea Rusiei a dat un nou sentiment de urgență pentru autonomia noastră strategică, nu numai în ceea ce privește energia, ci și apărarea”, a remarcat șeful Consiliului European

Competitivitatea economică: Asigurarea prosperității pentru generațiile viitoare

Dincolo de securitate, Costa a subliniat că “securitatea și prosperitatea sunt două fețe ale aceleiași monede”. El a avertizat că Europa riscă să rămână în urmă în competiția globală dacă nu ia măsuri decisive pentru a-și consolida competitivitatea economică. “Cetățenii europeni doresc ca Europa să rămână competitivă, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile secolului XXI”, a declarat acesta, subliniind necesitatea de a investi în inovare, industrie și dezvoltarea competențelor.

Costa a amintit de rapoartele recente ale lui Enrico Letta și Mario Draghi, care au diagnosticat provocările economice ale Europei și au propus soluții. “Trecem acum de la diagnostic la acțiune”, a declarat el, prezentând inițiative pentru reducerea birocrației, consolidarea Uniunii energetice și încurajarea investițiilor.

Una dintre inițiativele-cheie este crearea unei “Uniuni a economiilor și investițiilor complete” pentru a mobiliza economiile cetățenilor europeni în favoarea productivității și inovării. “Investiții publice prin intermediul unui spațiu fiscal mai mare în bugetele naționale și al unei noi generații de fonduri europene. Investiții private prin intermediul unei uniuni depline a economiilor și investițiilor – pentru a mobiliza economiile cetățenilor europeni pentru a investi în inovare, productivitate și competitivitate”, a explicat Costa.

De asemenea, președintele Consiliului European a reafirmat angajamentul Europei față de Green Deal și tranziția climatică, susținând că progresul economic trebuie să fie echilibrat cu durabilitatea. “Obiectivele Green Deal-ului european, ale tranziției climatice, sunt imperative generaționale. Uniunea Europeană nu poate și nu va renunța la ele”, a declarat el.

Un apel la acțiune îndrăzneață

În încheierea discursului său, Costa i-a îndemnat pe liderii europeni să ia măsuri decisive în abordarea provocărilor actuale. „Astăzi, sunt convins că este extrem de important să demonstrăm încă o dată că scepticii se înșeală. Trebuie să ne asigurăm că ieșim mai puternici din crizele de astăzi, așa cum am făcut-o de-a lungul istoriei noastre”, a subliniat el.

Costa a făcut apel la Europa să îmbrățișeze spiritul părinților săi fondatori – încredere, curaj și creativitate – pentru a contura un viitor sigur, prosper și unit. “Avem nevoie ca Uniunea Europeană să strălucească din nou. Avem nevoie ca Uniunea Europeană să inspire mai mult. Avem nevoie ca Uniunea Europeană să ofere rezultate cetățenilor săi”, a conchis el.

În timp ce Europa se confruntă cu un moment definitoriu al istoriei sale, discursul lui Costa a servit drept un strigăt de mobilizare pentru unitate, reziliență și un angajament reînnoit față de proiectul european.