Connect with us

ROMÂNIA

Program de guvernare 2018-2020. Relația României cu UE, printre prioritățile guvernului Dăncilă

Published

on

Partidul Social Democrat urmează să își prezinte astăzi programul modificat de guvernare în fața legislativului român cu prilejul votului acordat celui de-al treilea guvern al coaliției PSD-ALDE. Aceasta este documentul care va ghida executivul român pe toată perioada exercitării mandatului și care stă la baza măsurilor ce vor fi luate în următorii 2 ani.

Calea Europeană a analizat perspectiva viitorului executiv asupra problematicilor europene, dar și poziționarea acestuia în materie de angrenare a țării noastre la cele mai importante proiecte de pe agenda Uniunii Europene.

Publicat pe site-ul Camerei Deputaților, noul program cuprinde numeroase referiri la Uniunea Europeană și proiectele europene în care România este angrenată sau în care dorește să acceadă în viitor. Acesta însumează 278 de pagini și face referire la Uniunea Europeană sau la teme europene de aproximativ 200 de ori. Fondurile europene nu sunt nici ele neglijate, termenul fiind menționat de 25 de ori.

Potrivit acestuia, PSD se angajează ca, în următoarea perioadă, una ce este considerată “o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor” să  se respecte “criteriile de convergență nominală și să mărească viteza de convergență reală cu media UE28” în vederea menținerii creșterii economice.

În cee ce privește absorbția fondurilor europene, guvernarea se angajează ca aceasta să fie accelerată, mizează pe creșterea investiiilor și pe stimularea investițiilor private. Mai mult, aceasta își propune un termen rezonabil de aderare a țării noastre la Zona Euro. Ca argumente justificatoare,  guvernarea PSD enumeră măsurile luate care recomandă aderarea României la Zona Euro: “O rată de creștere economică de 7%, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB (mai mic decât în 2016), o datorie publică de 36,4% din PIB (în scădere față de 2016 cu mai mult de 1% din PIB), o rată a șomajului la minim istoric și 13 din 14 criterii respectate din Procedura de Dezechilibru Macroeconomic”.

În cadrul audierii din Comisiile de specialitate de Parlamentul României, ministrul desemnat al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a pledat pentru o abrsorbție de 72,5% de fonduri europene până în 2020. Această problematică a atragerii banilor europeni este cu atât mai importantă pentru țara noastră cu cât în curând vor începe la nivelul instituțiilor europene negocierile privind noul cadru financiar multianual post 2020, iar România are un inters major în continuarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune, instrumente cruciale pentru dezvoltarea țării noastre.

“Pentru a crește competitivitatea României, absorbția integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. După ce în 2017 gradul de absorbție a fost de 11%, guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023”, se arată în programul de guvernare.

În ceea ce privește politica de apărare și securitatea națională, guvernul își propune să  schimbe cadrul legislativ existent pentru “a avea instrumentele legislative în concordanţă cu evoluţia riscurilor din sfera securităţii naţionale”, dar și să consolideze parteneriatele strategice, în special pe cel cu SUA. De altfel, a fost creată funcția de vicepremier care să se ocupe cu implementarea acestor parteneriate. Portofoliul va fi gestionat de Ana Birchall.

“Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, reacție adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devina o structură de forțe modernă, capabilă să facă față amenințărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României și să constituie garantul suveranității și independenței naționale. Armata României va contribui la menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărarecolectivăa NATO, precum și la securitatea regională și internațională.”

În contextul noilor provocări care au apărut pe scena europeană și cea mondială precum destabilizareaEuropei de Est ca urmare a conflictului din Ucraina, apariția tendințelor naționaliste și a curentelor populiste cu un mesaj profund anti-european, dar și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și confruntarea contintului cu cel mai mare val migratoriu de după cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul își propune să se racordeze la “noile formule de cooperare consolidată, care se vor contura la nivelul UE, și de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să țină cont și de mutațiile din lumea euro-atlantică”.

Un punct extrem de important de pe agenda viitorului guvern va fi și gestionarea cu succes a primei președinții a României a Consiliului Uniunii Europene.

Pentru coaliție de guvernare , acesta este cel mai important proiect pro-aderare la nivel european: “Vom avea o Președinție cu o agendă complicată, cu negocieri pentru 14 Perspectiva Financiară 2021-2028, cu finalizarea negocierilor aferente procesului de ieșire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Președinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect post-aderare care va trebui susținut de toate forțele politice din România şi care va reprezenta un examen important pentru instituțiile statului român.” Afacerile Europene vor continua să fie gestionate de Victor Negrescu.

Este reiterată ideea continuării politicii de coeziune și rolul României în cadrul negocierilor în arhitectura noului cadru financiar multianual. “Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar vor fi esențiale pentru politica de coeziune a Uniunii și implicit convergența României.”

Aderarea la Schengen

PSD leagă aderarea României la Schengen de nediscriminarea românilor care se află în Regatul Unit, țară ce se pregătește de ieșirea din UE, dar își menține și angajamentul pentru aderarea la Schengen, acest obiectiv fiind “de natură să contribuie la întărirea securității frontierelor externe ale UE și la consolidarea securității interne a UE în ansamblul său.”

MCV

Mecanismul de Cooperare și Verificare se află în obiectivul coaliției de guvernare și se are în vedere eliminarea MCV, fiind  considerat o vulnerabilitate deoarece “afectează încă statutul de membru deplin al României în UE”.

România și NATO

PSD are în vedere implementarea următoarelor măsuri, conform programului de guvernare:

  • Consolidarea participării României la procesele politice şi de planificare a apărării de la nivelul NATO şi angajarea substanţială în dezvoltarea politicilor, proceselor şi proiectelor ce vizează dimensiunea apărării la nivelul UE. Mecanismele pentru atingerea acestui obiectiv vizează: implementarea posturii aliate de descurajare şi apărare căreia i s-au subsumat măsurile de asigurare aferente Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale / RAP, pregătirea şi punerea la dispoziţia Alianţei a capabilităţilor pentru Forţa de răspuns consolidată a NATO, participarea la eforturile NATO de proiectare a stabilităţii dincolo de graniţele aliate, inclusiv pe palierul combaterii terorismului, participarea la iniţiativele de implementare a Strategiei Globale a UE pe dimensiunea de securitate şi apărare, precum şi sincronizarea implicării în proiectele celor două organizaţii (în special NATO Smart Defence, UE Pooling and Sharing, respectiv Cooperarea Structurată Permanentă) cu priorităţile naţionale de apărare.
  •  Operaţionalizarea deplină, respectiv funcţionarea optimă, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandă-control aferente măsurilor de asigurare RAP (Comandamentul Diviziei Multinaţionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forţelor NATO şi Modulul NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil), respectiv a proiectelor aferente prezenţei aliate înaintate (tFP) (Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, Cadrul de instruire multinaţională intensificată la nivel întrunit, Iniţiativa Regională de Instruire Aeriană Integrată), simultan cu evidenţierea, în continuare, a importanţei acestora în cadrul Alianţei. Concomitent, continuarea angajamentului României la implementarea prezenţei înaintate consolidate dedicate nordului flancului estic al NATO.
  •  Continuarea demersurilor pentru conştientizarea la nivelul structurilor decizionale ale NATO şi UE a importanţei stabilităţii regionale a Sud-Estului European, în cadrul stabilităţii globale şi, preponderent, a importanţei strategice pe care NATO şi UE trebuie să le acorde regiunii extinse a Mării Negre.
  •  Continuarea participării la exerciţii şi activităţi de instruire în comun – participarea activă la Iniţiativa Forţelor Interoperabile şi la exerciţiile înscrise în Programul Militar de Instruire şi Exerciţii. Identificarea exerciţiilor naţionale care pot fi conectate cu cele planificate la nivel NATO şi desfăşurarea în comun a acestora.
  •  Valorificarea formatelor regionale de cooperare, formale şi informale, precum şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA pe dimensiunea militară.
  •  Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE reprezintă un proiect la care România trebuie să aibă o contribuţie importantă şi să-şi proiecteze viziunea privind securitatea regională în conţinutul acestei politici. Astfel, promovarea priorităţilor naţionale în domeniul PSAC, în perspectiva deţinerii de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, în 2019, reprezintă un obiectiv esenţial.

ROMÂNIA

Virgil Popescu, în cadrul Consiliului Energiei de la Bruxelles: România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura accesul la prețuri accesibile la energie

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat joi, 2 decembrie, la Consiliul Energiei, la Bruxelles,  în cadrul căruia miniștrii energiei din UE au avut un schimb de opinii cu Comisia Europeană pe problematica creșterii prețurilor, se arată într-un comunicat de presă.

Virgil Popescu a informat asupra măsurilor adoptate de România la nivel național pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori – casnici, IMM, ONG-uri, spitale, etc. și a evidențiat că pe termen mediu și lung, România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura securitatea aprovizionării și accesul la prețuri accesibile la energie.

„Pentru România, aceasta înseamnă utilizarea energiei din surse regenerabile, nucleare și gazelor naturale. Am solicitat Comisiei Europene să faciliteze investițiile în gaze naturale și energia nucleară în condițiile în care investitorii au nevoie de stabilitate și predictibilitate. Altfel riscăm să afectăm tranziția energetică”, a declarat Virgil Popescu.

Mai mult, ministrul energiei a susținut alături de colegii săi din Franța, Spania, Italia și Grecia, importanța de a avea o analiză mai atentă la nivel european asupra modului de îmbunătățire a cadrului legislativ al pieței de energie electrică și gaze naturale, „deoarece consumatorii finali trebuie să plătească prețurile corecte la energie și să fie protejați de volatilitatea excesivă a prețurilor”.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene. 

Tot în acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

Reamintim că România a propus, la începutul lunii octombrie, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a atras atenția miniștrilor că Guvernul este în urmă cu elaborarea ordonanţei de urgenţă privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR, subliniind că actul normativ trebuie aprobat cât de repede posibil.

”Al treilea subiect este legat de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ieri, Uniunea Europeană a plătit 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanţare, este echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru ţara noastră. Eu doresc doar să subliniez că, revizuind ceea ce înseamnă partea de responsabilitate guvernamentală, avem în cadrul PNRR 15 componente care acoperă 6 piloni prevăzuţi la nivel european. Ceea ce cred că este, de asemenea, foarte important de menţionat este că avem 507 jaloane şi ţinte pe care fiecare dintre ministerele responsabile trebuie să şi le extragă şi să le urmărească în îndeplinirea lor. Şi, de asemenea, avem 171 de măsuri, din aceste măsuri 64 sunt reforme şi 107 investiţii. Ca atare, suntem în urmă cel puţin cu elaborarea ordonanţei de urgenţă privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR. Aş dori să avem o dezbatere să vedem cât de repede avem această ordonanţă pe masă să putem să o dezbatem şi să o aprobăm”, a declarat Nicolae Ciucă, vineri, la începutul şedinţei de Guvern, potrivit Agerpres. 

Comisia Europeană a transferat joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României.

Se anticipează că cea de-a doua tranșă a prefinanțării, de aproximativ 1,9 miliarde de euro, aferentă împrumuturilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, va ajunge în țară tot în această lună.

Acest lucru este posibil ca urmare a faptul că România, prin ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență cu Comisia Europeană, de aproximativ 15 miliarde de euro, după ce, anterior, Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens. 

De altfel, oficialul român a declarat într-un mesaj publicat pe Facebook că trebuie să punem rapid acești bani la treabă în folosul comunităților din întreaga țară.

Ministrul de Finanțe a precizat că va lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanțe de urgență pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri.

Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a informat joi că va demara, în scurt timp, o serie de informări astfel încât primarii să înceapă să acceseze fonduri atât din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi din alte programe.

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Citiți și:
PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

Planul cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: Lupta împotriva discriminării și asigurarea unui trai decent pentru persoanele cu dizabilități trebuie să constituie o prioritate pentru statul român

Published

on

© Administrația Prezidențială

Lupta împotriva discriminării și asigurarea unui trai decent pentru persoanele cu dizabilități trebuie să constituie o prioritate pentru statul român, este mesajul pe care președintele României, Klaus Iohannis, l-a transmis vineri, 3 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Astăzi, atenția noastră se îndreaptă către persoanele cu dizabilități din România, cărora statul român trebuie să le asigure o viață în acord cu respectarea drepturilor, a valorilor, a libertăților și a demnității umane. Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități este un prilej pentru noi toți de a condamna ferm toate formele de discriminare și excluziune socială a persoanelor cu dizabilități. 

Dizabilitatea reflectă mai degrabă modul în care societatea reacționează la anumite caracteristici individuale, iar persoanele cu dizabilități contribuie în mod activ la dezvoltarea societății, atunci când beneficiază de susținerea acesteia.

Pentru persoanele cu dizabilități, pandemia de COVID-19 a însemnat o nouă barieră în calea dezvoltării și asigurării bunăstării acestora, alimentând inegalitățile și exacerbând problemele existente deja. 

Educația, sănătatea, protecția socială, mobilitatea, integrarea pe piața muncii, participarea socială sunt doar câteva dintre domeniile în care persoanele cu dizabilități din România se confruntă cu dificultăți majore, care pot fi surmontate doar printr-un efort comun al tuturor actorilor responsabili. Implicarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, implementarea unor măsuri coerente și dezvoltarea unor mecanisme independente de monitorizare, prin campanii de conștientizare cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități sunt esențiale în depășirea situațiilor dificile pe care acestea le întâmpină. 

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că fiecare copil este integrat în sistemul educațional și că fiecare persoană are posibilitatea de a avea un loc de muncă adaptat nevoilor sale. Schimbările profunde nu se vor manifesta decât atunci când fiecare dintre noi își va asuma la nivel personal crezul că suntem cu toții diferiți, dar egali. Fiecare persoană poate contribui la dezvoltarea societății dacă nu i se pun limite și este încurajată să facă acest lucru.

România a înregistrat progrese în ceea ce privește incluziunea socială și economică a persoanelor cu dizabilități, dar mai avem de făcut pași importanți. Lupta împotriva discriminării și a marginalizării, complementar cu protejarea drepturilor și libertăților, precum și cu dezvoltarea de pârghii care să asigure un trai decent trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru statul român. 

O societate funcțională este o societate tolerantă, incluzivă, solidară, în care drepturile și demnitatea umană reprezintă valori absolute. Orice abatere de la aceste principii este fundamental greșită și trebuie condamnată public pentru a nu permite generarea altor manifestări reprobabile.

Reconfirm angajamentul ferm de a susține toate demersurile care apără și promovează drepturile persoanelor cu dizabilități, precum și pentru combaterea discriminării și a abuzurilor de orice fel și asigurarea unor condiții de viață echitabile.”


În fiecare an, data de 3 decembrie marchează Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, eveniment organizat de Organizația Națiunilor Unite începând cu anul 1992 pentru a promova o mai bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități.

În România, cadrul pentru promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost creat prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007. Tema aleasă de UNESCO și ONU pentru această zi în 2020 este ”Să reconstruim mai bine: către o lume post COVID-19 inclusivă, accesibilă și sustenabilă, realizată de către, pentru și împreună cu persoanele cu dizabilități”, atrăgând atenția asupra provocărilor sporite cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în perioadele de criză. Din datele oficiale ale Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, la 30 iunie 2020 numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 853.465, reprezentând 3,85% din populația României.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA3 mins ago

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA28 mins ago

Comisia Europeană prelungește programul de monitorizare a dezinformării privind COVID-19 pentru încă șase luni

MAREA BRITANIE49 mins ago

UE, Regatul Unit, SUA și Canada adoptă noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, acuzându-l de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și instrumentalizarea migranților

ROMÂNIA1 hour ago

Virgil Popescu, în cadrul Consiliului Energiei de la Bruxelles: România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura accesul la prețuri accesibile la energie

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Vicepremierul RM, Nicu Popescu, întrevedere cu Antony Blinken: Am primit un puternic mesaj de susținere din partea SUA pentru agenda de reforme inițiate de autorități

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Consiliul UE, pregătit să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența în Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană anunță câștigătorii premiilor RegioStars, care recompensează cele mai bune proiecte din UE întocmite în cadrul politicii de coeziune

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE și alți 67 de membri OMC încheie un acord istoric pentru reducerea birocrației în comerțul cu servicii

CHINA4 hours ago

Declarație comună UE-SUA: Suntem profund îngrijorați privind „acțiunile problematice și unilaterale” ale Chinei în Marea Chinei de Sud și de Est

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE2 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA5 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending