Connect with us

INTERNAȚIONAL

Progresele nucleare ale Rusiei. Vladimir Putin a prezentat în discursul privind starea națiunii o ”armă redutabilă”, nedectabilă de sistemele de apărare antirachetă

Published

on

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat joi în discursul său despre starea naţiunii că Rusia a început dezvoltarea unei noi generaţii de rachete, subliniind totuşi că nu ameninţă pe nimeni şi nici nu intenţionează să atace pe cineva, în pofida dezvoltării armamentului strategic de înaltă precizie, relatează agenţiile de presă ruse, citate de Agerpres.

FOTO: Kremlin

Noile rachete, denumite Sarmat și care sunt înlocuitoarele sistemului de rachete ”Voievod” creat în perioada Uniunii Sovietice, nu pot fi detectate de sistemele de apărare antirachetă, cunoscut fiind faptul că Moscova a dezvoltat o retorică extrem de critică la adresa sistemelor antirachetă ale SUA și ale NATO, îndeosebi elementele antirachetă din România și din Polonia.

Rusia creează cele mai noi sisteme strategice ca răspuns la retragerea SUA din Tratatul Antibalistic (ABM), deoarece SUA nu au venit în întâmpinarea Moscovei în această problemă, a afirmat Vladimir Putin în discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului federal, potrivit agenţiei de presă TASS.

Citiți și Serghei Lavrov acuză SUA că pregătesc Europa pentru ”utilizarea armelor nucleare tactice împotriva Rusiei”

“Sarmat este o armă redutabilă. Sistemul de apărare antirachetă nu constituie un obstacol pentru ea”, a avertizat Vladimir Putin.

“Dar nu ne-am limitat la aceasta. Am început să dezvoltăm sisteme care nu utilizează în general o traiectorie balistică. O rachetă de croazieră la joasă altitudine cu o încărcătură nucleară şi o traiectorie imprevizibilă este invulnerabilă pentru toate sistemele existente de apărare antirachetă”, a afirmat preşedintele Vladimir Putin.

În timpul discursului său, au fost prezentate pentru prima dată imagini de la testele cu sistemul de rachete ‘Sarmat’. De asemenea, în discursul său, preşedintele rus a declarat că Moscova a înregistrat succese şi în dezvoltarea armamentului cu laser.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

La 20 de ani de la alegerea destinului, NATO rămâne unită și puternică, este mesajul comun al miniștrilor de externe ai României și ai celorlalți aliați care au aderat în 2004

Published

on

© NATO

Cele șapte națiuni de pe flancul estic al NATO consideră că descurajarea și apărarea colectivă sunt și ar trebui să rămână sarcina principală prioritară a Alianței Nord-Atlantice, iar articolul 5 al NATO rămâne o garanție supremă de securitate, au transmis Margus Tsahkna, Krišjānis Kariņš, Gabrielius Landsbergis, Mariya Gabriel, Luminița Odobescu, Juraj Blanár, Tanja Fajon, miniștrii de externe ai Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Bulgariei, României, Slovaciei și Sloveniei într-un articol comun publicat vineri, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea acestor țări la NATO, în ceea ce a reprezentat cel mai mare val de extindere din istoria Alianței.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Redăm textul integral al articolului difuzat de Ministerul Afacerilor Externe:

NATO a fost fondată în urmă cu 75 de ani ca o alianță defensivă, având ca fundament o legătură transatlantică de nezdruncinat, hotărâtă să protejeze libertatea și securitatea Aliaților.

55 de ani mai târziu, la 29 martie 2004, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia au intrat pe ușa deschisă a NATO. Această dată marchează o etapă clară de trecere dintr-o zonă gri sub umbrela defensivă alb-albastră, susținută de angajamentul de neclintit al aliaților de a se apăra reciproc împotriva tuturor amenințărilor.

Secolul XX nu a fost nici generos, nici pașnic pentru țările și popoarele noastre. „Niciodată singuri!“ a fost principiul călăuzitor care a determinat societățile noastre să se transforme rapid în drumul nostru spre NATO și Uniunea Europeană. De la aderarea noastră la NATO, în urmă cu 20 de ani, securitatea, libertatea și prosperitatea noastră au fost mai puternice ca niciodată în istorie. Împărtășim aceleași provocări și amenințări la adresa securității, precum și responsabilitatea de a ne proteja și de a ne apăra împotriva acestora.

Cele șapte națiuni ale noastre de pe Flancul Estic al Alianței consideră că descurajarea și apărarea colectivă sunt și ar trebui să rămână sarcina principală prioritară a NATO. Chiar înainte de începerea, în noiembrie 2002, a procesului nostru de aderare, am demarat nu numai pregătirile pentru aderare, ci și să contribuim în mod echitabil la apărarea colectivă, la gestionarea crizelor și la cooperarea în materie de securitate – sarcinile de bază ale Alianței. Ne-am trimis soldații și capacitățile pentru a lupta alături de soldații aliați departe de casă, în Afganistan. Am menținut pacea și stabilitatea în Balcanii de Vest și continuăm să facem acest lucru. Pentru că am știut atunci și știm și acum că solidaritatea este cea mai bună politică.  Cooperarea, acțiunea proactivă și schimbul de experiență se află în centrul abordării euro-atlantice.

În această zi istorică, ne acordăm un minut de răgaz pentru a sărbători realizările, deși aceste zile sunt umbrite de război și distrugere aici, pe continentul nostru. Războiul de agresiune brutal și la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a provocat suferințe și pierderi umane inimaginabile.

Aliații sunt hotărâți să sprijine Ucraina până la victorie. Cu cât vom face mai mult pentru a ajuta Ucraina, cu atât mai repede va sosi o zi a unui nou început pentru Europa. Îndeplinirea angajamentelor noastre reprezintă o expresie clară a solidarității noastre cu Ucraina. Viitorul Ucrainei este în NATO și depunem eforturi colective pentru a ajuta Ucraina să avanseze pe această cale, în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Vilnius.

În același timp, trebuie să ne asigurăm că această agresiune se va încheia cu rezoluții clare – dreptate pentru victimele acestui război de agresiune brutal, neprovocat și nejustificat și tragerea la răspundere a celor responsabili, pace durabilă și echitabilă. Acestea sunt lecțiile pe care trebuie să ne bazăm atunci când construim o nouă fundație solidă pentru o Europă întreagă și liberă. Trebuie să ținem cont de faptul că, dacă o națiune europeană este lăsată într-o zonă gri, contribuim la declanșarea unei alte potențiale tragedii.

În ultimii 20 de ani, Politica Ușilor Deschise, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, ne-a servit cu succes și o menținem în continuare. Aceasta a consolidat securitatea și stabilitatea euro-atlantică, precum și coexistența pașnică a milioane de oameni care trăiesc în Europa.

Recenta aderare a Finlandei și Suediei la familia NATO semnalează în mod clar că ușa noastră rămâne deschisă pentru toate democrațiile europene care doresc și sunt capabile să își asume responsabilitățile și obligațiile pe care le implică statutul de membru și a căror aderare contribuie la securitatea noastră comună.

Fiecare națiune europeană are dreptul de a-și alege aranjamentele de securitate. Niciun actor terț nu are un cuvânt de spus în acest proces, deoarece ținem ușa larg deschisă pentru cei care doresc și pot respecta angajamentul Tratatului de a ne apăra în mod solidar teritoriile, popoarele, dar și valorile noastre democratice comune.

Aliații care au aderat la NATO după încheierea Războiului Rece au contribuit cu punctele lor forte la Alianță. Aceștia au, de asemenea, un rol important în pregătirea Alianței pentru provocările noi și emergente, fie că este vorba de campanii de dezinformare, cibernetică sau de noi tehnologii, cum ar fi inteligența artificială sau tehnologia cuantică. Menținându-ne avantajul tehnologic și protejând elementele fundamentale ale ordinii internaționale bazate pe reguli, aliații NATO ar fi pregătiți să facă față numărului tot mai mare de amenințări, care sunt din ce în ce mai mult de natură hibridă. Colaborarea cu parteneri care împărtășesc valorile noastre democratice s-ar dovedi benefică în acest demers.

Pentru a fi capabili să contracarăm toate amenințările și provocările, ar trebui să dispunem de resurse adecvate. Ne așteptăm ca toți aliații să se angajeze să își asume partea lor echitabilă din obligații, respectând un angajament durabil de a investi anual cel puțin 2% din PIB în apărare, precum și de a continua să ne consolidăm și să ne intensificăm eforturile în domeniul apărării, inclusiv din punct de vedere industrial.

Așteptăm cu nerăbdare summit-ul NATO care va avea loc în iulie la Washington, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Alianței noastre. NATO și-a îndeplinit cu succes sarcinile, determinarea noastră este de neclintit, iar Articolul 5 al NATO rămâne o garanție supremă de securitate. Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să ne învățăm lecțiile și să ne asigurăm că pacea echitabilă prevalează pentru generațiile noastre viitoare, pentru toți europenii. Toți pentru unul și unul pentru toți este un principiu care ne-a adus aici și care ne va ghida în viitor.

La mulți ani și la cât mai mulți ani de succes pentru familia noastră Nord-Atlantică de prieteni și aliați, aspiranți și parteneri!

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

Published

on

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

Guvernul României a adoptat, în cadrul ședinței din 28 martie 2024, Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027, document programatic care ghidează acțiunea României în domeniu și care contribuie la consolidarea profilului de donator în domeniu.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, documentul prevede că în baza angajamentelor asumate la nivel internațional, România va continua să contribuie, prin intermediul unor parteneriate eficiente cu țările beneficiare, la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale acestora.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, statul român va urmări o serie de obiective specifice, precum dezvoltarea și consolidarea instituțională a țărilor partenere, creșterea bunăstării populațiilor din statele partenere și susținerea acestora în lupta împotriva schimbărilor climatice și protejarea mediului.

Conform documentului, Republica Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, toate proiectele de asistență oficială pentru dezvoltare derulate de Ministerul Afacerilor Externe în acest stat fiind incluse în Fondul de Democratizare și Dezvoltare Sustenabilă pentru Republica Moldova.

”România a sprijinit Ucraina încă de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse, acționând în deplină solidaritate cu statul și poporul ucrainean. Astfel, activitățile în materie de cooperare internațională pentru dezvoltare se vor concentra atât pe susținerea demersurilor Ucrainei de integrare europeană, cât și pe procesul de reconstrucție”, precizează Guvernul.

Strategia prevede, de asemenea, că România va acționa, cu prioritate, în regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Africa și Orientul Mijlociu, iar activitățile în materie vor fi direcționate cu precădere spre Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Albania, Palestina, Mauritania, Senegal, Etiopia și Tanzania.

Ca urmare a angajamentului asumat de președintele României cu ocazia summit-ului UE – Uniunea Africană din anul 2022, 17% din fondurile alocate Ministerului Afacerilor Externe pentru activități de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară vor fi direcționate, sub formă de proiecte, către statele din Africa, parte a Platformei pentru Viitorul Africii prin Pace, Educație și Dezvoltare.

Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027 asigură un răspuns ferm și concret al României la provocările globale și regionale, mai ales în contextul crizelor  suprapuse, cu efecte pe termen scurt, mediu și lung.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 213/2016 privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară a României, elaborează Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care constituie documentul strategic de stabilire și planificare a obiectivelor generale și specifice de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară ale țării noastre pe termen mediu și lung.

Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027 reprezintă cel de-al doilea document în materie. În elaborarea acestuia au fost luate în considerare atât evoluțiile recente în plan internațional, cât și experiența dobândită din implementarea Programului multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în perioada 2020-2023 și a activităților în domeniu din ultimii ani.

 

 

Continue Reading

G20

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

Published

on

© Elysee

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut joi că o invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia, care va avea loc în noiembrie, ar trebui să fie rezultatul unui consens în cadrul clubului celo mai industrializate țări, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Semnificaţia acestui club este că trebuie să fie un acord cu ceilalţi 19, aceasta va fi opera diplomaţiei braziliene”, a spus preşedintele francez în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său Luiz Inacio Lula da Silva la Brasilia. Dacă o astfel de întâlnire poate fi ”utilă, trebuie făcută”, ”dacă provoacă diviziune, probabil că nu”, a menţionat el.

În luna noiembrie a anului 2023, Putin a participat pentru prima dată, ce-i drept, virtual, la reuniunea G20 de când a declanșat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La summiturile precedente, acesta l-a delegat pe ministrul de externe Serghei Lavrov să reprezinte Rusia, conform Deutsche Welle

Liderul de la Kremlin a justificat lansarea invaziei ilegale și neprovocate împotriva Ucrainei spunând că încearcă să ”demilitarizeze” și să ”denazifice” țara vecină condusă de președintele cu origini evreiești Volodimir Zelenski. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat de ocazie pentru a-l confrunta pe Putin, acuzându-l că încearcă ”să anihileze națiunea ucraineană suverană și să provoace instabilitate regională”, făcând astfel lumea un loc mai nesigur.

Sperând la un război-fulger, Putin a fost luat prin surprindere de reziliența ucrainenilor și de sprijinul fără precedent al Occidentului față de Kievul care luptă de mai bine de doi ani pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar și pentru valorile democratice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Adrian Câciu, cu ocazia inaugurării noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: România se dezvoltă prin investiții din fonduri europene

NATO2 hours ago

La 20 de ani de la alegerea destinului, NATO rămâne unită și puternică, este mesajul comun al miniștrilor de externe ai României și ai celorlalți aliați care au aderat în 2004

U.E.2 hours ago

Premierul Belgiei spune că europarlamentari au fost plătiți pentru a disemina propagandă rusă. Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: Nu ne putem permite să fim cu un pas în urma lui Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Ecosistemul de inovare de la Cluj își continuă dezvoltarea, subliniază Emil Boc în cadrul evenimentului de lansare a fundației UNITECH, instrument care urmărește să apropie studenții de antreprenori

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G205 hours ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA5 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending