Progresele României în pregătirea Președinției Consiliului UE. Ministrul Victor Negrescu: Exercităm cu succes rolul de Președinție din umbră la Consiliul Uniunii Europene

România exercită cu succes rolul de Preşedinţie din umbră la Consiliul Uniunii Europene, a afirmat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a trecut în revistă, în cadrul şedinţei săptămânale a Comitetului de Coordonare a Sistemului naţional de gestionare a Afacerilor Europene, evoluţiile înregistrate în cadrul procesului de pregătire pentru exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România în primul semestru al anului 2019, a informat miercuri MAE.

FOTO: afacerieuropene.mae.ro

Suntem în grafic în ceea ce priveşte procesul de pregătire pentru asumarea acestui mandat, pe toate dimensiunile sale. Cel mai bun exemplu în acest sens este reprezentat de faptul că România exercită cu succes rolul de Preşedinţie din umbră la Consiliul Uniunii Europene, pe durata mandatului Austriei. Acest exerciţiu implică realizarea aceluiaşi set de activităţi precum cele care rezultă din deţinerea efectivă a Preşedinţiei“, a declarat Victor Negrescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeana.ro.

Acțiunile realizate până în prezent cuprind șase dimensiuni: politică, resurse umane, organizatorică, comunicare și promovare, civică și tehnică.

Dimensiunea politică: România a inițiat prima reuniune a Trio-lui de Președinții, împărțit alături de Finlanda și Croația

1. Realizarea Programului de lucru al Președinției României la Consiliului Uniunii Europene, ce cuprinde narativul și tematicile de interes.

2. Aprobarea în unanimitate a documentului strategic privind tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul reuniunii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, împreună cu cele două comisii pentru afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților, și susținerea lor de către Prim-ministrul României în plenul Parlamentului României.

3. România a fost prima țară care a formulat contribuția sa privind programul comun la nivel de Trio, pe care țara noastră îl împarte cu Finlanda și Croația.

4. România, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a inițiat prima reuniune a Trio-lui de Președinții încă din septembrie 2017, fiind de asemenea gazda celei de-a doua reuniuni, la București, în ianuarie 2018.

Dimensiunea resurselor umane: 279 de președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru, identificați

1. Identificarea și nominalizarea a 279 de președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru, 342 de coordonatori și 800 de experți de dosar. Numărul de experți și coordonatori de dosar va evolua în funcție de discuțiile purtate pe perioada Președinției Austriei la Consiliul Uniunii Europene.

2. În vederea corelării numerice a echipelor din cadrul ministerelor şi a instituţiilor subordonate cu anvergura atribuțiilor ce le revin în cadrul acestui mandat, au fost create 132 de posturi suplimentare în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

3. Au fost create 282 de posturi temporare suplimentare, la nivelul ministerelor.

4. S-a acordat o atenţie sporită elaborării planului de formare a personalului din administrația publică centrală, la Bucureşti și în Reprezentanţa Permanentă. 1.700 de funcționari sunt implicați în pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene sunt incluși în programele de formare profesională demarate încă din 2017 și realizate cu sprijinul Institutului European din România, Secretariatul General al Consiliului, Parlamentului European, dar și al experților care au lucrat pentru Estonia și Bulgaria, țările care au deținut anterior Președinția Consiliului Uniunii Europene.

5. Responsabilizarea, în echipele care gestionează procesul de pregătire și exercitare al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a experților din Ministerul Afacerilor Externe care au fost implicați în organizarea Summitului Francofoniei și a Summitului NATO

6. Utilizarea expertizei și experienței profesioniștilor detașați din cadrul instituțiilor europene.

7. Lansarea programul-pilot „Voluntari ai Președinției României la Consiliul Uniunii Europene“.

8. La nivelul specialiștilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

9. Organizarea, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, a trei concursuri (de admitere și pentru funcţii de execuţie specifice).

10. La nivelul specialiștilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Dimensiunea organizatorică

1. Elaborarea calendarului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care a fost circulat statelor membre și instituțiilor europene.

2. Realizarea planului organizatoric pentru evenimentele ce vor fi găzduite de Palatul Parlamentului.

3. Realizarea planului organizatoric pentru Summitul de la Sibiu de pe 9 mai 2019.

4. Desemnarea directorului ARTEXIM, Mihai Constantinescu, în calitate de coordonator general al agendei culturale a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

5. Demararea și finalizarea cu succes, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe – Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a etapelor de achiziție publică pentru serviciile de cazare necesare Summitului de la Sibiu și a reuniunilor ministeriale informale de la București.

6. Asigurarea serviciilor de interpretariat, prin Direcția Generală Interpretare a Comisiei Europene.

7. Identificarea locațiilor de desfășurare a celor aproximativ 300 de reuniuni care vor avea loc în toată țara pe durata celor șase luni de mandat.

Dimensiunea de comunicare și promovare: motto-ul Președinției României la Consiliul UE – ”Coeziunea, o valaore comună europeană”

1. Adoptarea logo-ului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, selectat în noiembrie 2017 printr-un concurs derulat în baza unui parteneriat între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene. Conceptul câștigător îi aparține lui Ioan Nicolae Dobrinescu (15 ani), elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „I.L.Caragiale“ din București.

2. Adoptarea motto-ului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“, rezultatul unor consultări instituționale, finalizate în mai 2018, privind propunerile făcute de reprezentanți de prestigiu ai mediului academic, științific și publicistic.

3. Demararea, în septembrie 2017, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a ciclului de conferințe și dezbateri publice „Dialoguri Europene“, și lansarea, în iulie 2018, a unui nou format de discuții cu cetățenii: #VorbimDespreEuropa.

Dimensiunea civică: Forumul EU-RO 2019 și Consultări cetățenești privind viitorul UE

1. Lansarea, pe 12 octombrie 2017, a Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019“, în cadrul căruia au fost supuse dezbaterii cu cei peste 500 de parteneri sociali înscriși temele prioritare sectoriale identificate.

2. Lansarea, pe 9 mai 2018, a seriei de „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene“. Ciclul de evenimente are ca scop dezbaterea liniilor prioritare viitoare ale proiectului comunitar și se înscrie în cadrul generat de inițiativa lansată la nivel european și asumată la nivelul statelor membre. Consultările cetățenești constituie cadrul democratic pentru a dezbate cele mai importante teme la nivel european, atât cele care privesc direct România și pe cetățenii săi, cât și cele relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

3. Lansarea procedurii operaționale privind cooperarea cu parteneri asociativi în promovarea unor subiecte de interes pe perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, prin acordarea Patronajului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv a statutului de eveniment Partener al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

4. Lansarea ghidului privind selectarea și contractarea sponsorizărilor pentru pregătirea și exercitarea Președinției României a Consiliului Uniunii Europene de către structura care se ocupă în mod tradițional de aceste aspecte, pentru a veni în sprijinul celor care doresc să susțină mandatul pe care România îl va deţine în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, având în vedere exemplele Președințiilor anterioare care au recurs la acest tip de mecanism.

Dimensiunea tehnică: lansarea site-ului www.romania2019.eu

1. Finalizarea demersurilor privind implementarea de soluții IT care vor permite eficientizarea activității, inclusiv a unui sistem direct de comunicare online.

2. Finalizarea sistemului de acreditare.

3. Lansarea site-ului de prezentare a pregătirilor pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, în februarie 2018, portalul fiind dezvoltat utilizând exclusiv competențele existente în sistemul public și demararea procesului de realizare a site-ului de exercitare al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional. Președinția rotativă asigură gestionarea agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.