Connect with us

#RO2019EU

Progresele României în pregătirea Președinției Consiliului UE. Ministrul Victor Negrescu: Exercităm cu succes rolul de Președinție din umbră la Consiliul Uniunii Europene

Published

on

România exercită cu succes rolul de Preşedinţie din umbră la Consiliul Uniunii Europene, a afirmat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a trecut în revistă, în cadrul şedinţei săptămânale a Comitetului de Coordonare a Sistemului naţional de gestionare a Afacerilor Europene, evoluţiile înregistrate în cadrul procesului de pregătire pentru exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România în primul semestru al anului 2019, a informat miercuri MAE.

FOTO: afacerieuropene.mae.ro

Suntem în grafic în ceea ce priveşte procesul de pregătire pentru asumarea acestui mandat, pe toate dimensiunile sale. Cel mai bun exemplu în acest sens este reprezentat de faptul că România exercită cu succes rolul de Preşedinţie din umbră la Consiliul Uniunii Europene, pe durata mandatului Austriei. Acest exerciţiu implică realizarea aceluiaşi set de activităţi precum cele care rezultă din deţinerea efectivă a Preşedinţiei“, a declarat Victor Negrescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeana.ro.

Acțiunile realizate până în prezent cuprind șase dimensiuni: politică, resurse umane, organizatorică, comunicare și promovare, civică și tehnică.

Dimensiunea politică: România a inițiat prima reuniune a Trio-lui de Președinții, împărțit alături de Finlanda și Croația

1. Realizarea Programului de lucru al Președinției României la Consiliului Uniunii Europene, ce cuprinde narativul și tematicile de interes.

2. Aprobarea în unanimitate a documentului strategic privind tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul reuniunii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, împreună cu cele două comisii pentru afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților, și susținerea lor de către Prim-ministrul României în plenul Parlamentului României.

3. România a fost prima țară care a formulat contribuția sa privind programul comun la nivel de Trio, pe care țara noastră îl împarte cu Finlanda și Croația.

4. România, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a inițiat prima reuniune a Trio-lui de Președinții încă din septembrie 2017, fiind de asemenea gazda celei de-a doua reuniuni, la București, în ianuarie 2018.

Dimensiunea resurselor umane: 279 de președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru, identificați

1. Identificarea și nominalizarea a 279 de președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru, 342 de coordonatori și 800 de experți de dosar. Numărul de experți și coordonatori de dosar va evolua în funcție de discuțiile purtate pe perioada Președinției Austriei la Consiliul Uniunii Europene.

2. În vederea corelării numerice a echipelor din cadrul ministerelor şi a instituţiilor subordonate cu anvergura atribuțiilor ce le revin în cadrul acestui mandat, au fost create 132 de posturi suplimentare în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

3. Au fost create 282 de posturi temporare suplimentare, la nivelul ministerelor.

4. S-a acordat o atenţie sporită elaborării planului de formare a personalului din administrația publică centrală, la Bucureşti și în Reprezentanţa Permanentă. 1.700 de funcționari sunt implicați în pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene sunt incluși în programele de formare profesională demarate încă din 2017 și realizate cu sprijinul Institutului European din România, Secretariatul General al Consiliului, Parlamentului European, dar și al experților care au lucrat pentru Estonia și Bulgaria, țările care au deținut anterior Președinția Consiliului Uniunii Europene.

5. Responsabilizarea, în echipele care gestionează procesul de pregătire și exercitare al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a experților din Ministerul Afacerilor Externe care au fost implicați în organizarea Summitului Francofoniei și a Summitului NATO

6. Utilizarea expertizei și experienței profesioniștilor detașați din cadrul instituțiilor europene.

7. Lansarea programul-pilot „Voluntari ai Președinției României la Consiliul Uniunii Europene“.

8. La nivelul specialiștilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

9. Organizarea, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, a trei concursuri (de admitere și pentru funcţii de execuţie specifice).

10. La nivelul specialiștilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Dimensiunea organizatorică

1. Elaborarea calendarului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care a fost circulat statelor membre și instituțiilor europene.

2. Realizarea planului organizatoric pentru evenimentele ce vor fi găzduite de Palatul Parlamentului.

3. Realizarea planului organizatoric pentru Summitul de la Sibiu de pe 9 mai 2019.

4. Desemnarea directorului ARTEXIM, Mihai Constantinescu, în calitate de coordonator general al agendei culturale a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

5. Demararea și finalizarea cu succes, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe – Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a etapelor de achiziție publică pentru serviciile de cazare necesare Summitului de la Sibiu și a reuniunilor ministeriale informale de la București.

6. Asigurarea serviciilor de interpretariat, prin Direcția Generală Interpretare a Comisiei Europene.

7. Identificarea locațiilor de desfășurare a celor aproximativ 300 de reuniuni care vor avea loc în toată țara pe durata celor șase luni de mandat.

Dimensiunea de comunicare și promovare: motto-ul Președinției României la Consiliul UE – ”Coeziunea, o valaore comună europeană”

1. Adoptarea logo-ului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, selectat în noiembrie 2017 printr-un concurs derulat în baza unui parteneriat între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene. Conceptul câștigător îi aparține lui Ioan Nicolae Dobrinescu (15 ani), elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „I.L.Caragiale“ din București.

2. Adoptarea motto-ului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“, rezultatul unor consultări instituționale, finalizate în mai 2018, privind propunerile făcute de reprezentanți de prestigiu ai mediului academic, științific și publicistic.

3. Demararea, în septembrie 2017, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a ciclului de conferințe și dezbateri publice „Dialoguri Europene“, și lansarea, în iulie 2018, a unui nou format de discuții cu cetățenii: #VorbimDespreEuropa.

Dimensiunea civică: Forumul EU-RO 2019 și Consultări cetățenești privind viitorul UE

1. Lansarea, pe 12 octombrie 2017, a Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019“, în cadrul căruia au fost supuse dezbaterii cu cei peste 500 de parteneri sociali înscriși temele prioritare sectoriale identificate.

2. Lansarea, pe 9 mai 2018, a seriei de „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene“. Ciclul de evenimente are ca scop dezbaterea liniilor prioritare viitoare ale proiectului comunitar și se înscrie în cadrul generat de inițiativa lansată la nivel european și asumată la nivelul statelor membre. Consultările cetățenești constituie cadrul democratic pentru a dezbate cele mai importante teme la nivel european, atât cele care privesc direct România și pe cetățenii săi, cât și cele relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

3. Lansarea procedurii operaționale privind cooperarea cu parteneri asociativi în promovarea unor subiecte de interes pe perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, prin acordarea Patronajului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv a statutului de eveniment Partener al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

4. Lansarea ghidului privind selectarea și contractarea sponsorizărilor pentru pregătirea și exercitarea Președinției României a Consiliului Uniunii Europene de către structura care se ocupă în mod tradițional de aceste aspecte, pentru a veni în sprijinul celor care doresc să susțină mandatul pe care România îl va deţine în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, având în vedere exemplele Președințiilor anterioare care au recurs la acest tip de mecanism.

Dimensiunea tehnică: lansarea site-ului www.romania2019.eu

1. Finalizarea demersurilor privind implementarea de soluții IT care vor permite eficientizarea activității, inclusiv a unui sistem direct de comunicare online.

2. Finalizarea sistemului de acreditare.

3. Lansarea site-ului de prezentare a pregătirilor pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, în februarie 2018, portalul fiind dezvoltat utilizând exclusiv competențele existente în sistemul public și demararea procesului de realizare a site-ului de exercitare al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional. Președinția rotativă asigură gestionarea agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Președinția română la Consiliul UE încheie un acord informal privind îmbunătățirea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație

Published

on

Foto: Frontex

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație.

Astăzi, 19 februarie, reprezentanți ai președinției Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului, potrivit unui comunicat oficial, remis Calea Europeană.


,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți.”

Carmen Daniela Dan, ministrul român al afacerilor interne


 Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Context

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc, la Bruxelles: Cercetarea este ”motorul principal al dezvoltării societăţii”

Published

on

Miniștrii Cercetării din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc marți, la Bruxelles, în cadrul Consiliului de Competitivitate (COMPET), întâlnire care va fi prezidată de ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc.

Oficialul român a precizat în discursul său de deschidere a reuniunii că cercetarea reprezintă ”motorul principal al dezvoltării societății” și a punctat că dacă acest domeniu merge bine, toți cetățenii Uniunii Europene vor avea de câștigat.

”Nu am ales întâmplător limba franceză pentru declaraţii, pentru că vreau să va transmit două mesaje. Limba franceză este, aşa cum toată lumea ştie, limba iubirii şi nucleul Preşedinţiei noastre ( n.r. la Consiliul Uniunii Europene) este coeziunea. Deci, am ales să vorbesc în franceză pentru că vreau să subliniez faptul că Preşedinţia română va trebui să fie foarte concentrată pe problemele de unitate ale Uniunii Europene, probleme de comunicare şi de coeziune, pentru că acesta este mijlocul de a avansa cât mai repede cel mai important program de cercetare – <<Horizon in Europe>>. Este program foarte generos al Uniunii Europene, care poate pune împreună cercetătorii, reprezentanţii mediului universitar, reprezentanţii din industrie şi, în final, toţi cetăţenii Uniunii Europene, pentru că cercetarea este motorul principal al dezvoltării societăţii, iar dacă cercetarea merge bine, va fi mai bine pentru toţi cetăţenii”, a declarat ministrul Nicolae Hurduc, informează Agerpres. 

El şi-a manifestat speranţa că toţi miniştrii europeni ai Cercetării au înţeles că trebuie să fie de acord cu problemele importante din programul ”Horizon in Europe”, pentru a finaliza cât mai repede dosarul care oferă cadrul legislativ pentru cercetare şi mijloacele financiare necesare pentru punerea în operă a ideilor cercetătorilor.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat ca, pe durata celor șase luni de mandat, să asigure funcționalitatea deplină a pieței unice.

Aceasta va pune accentul pe eliminarea obstacolelor care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii.

În acest sens, Președinția se va strădui să realizeze progrese în legătură cu inițiative precum pachetul privind noile avantaje pentru consumatori și regulamentul referitor la Programul privind piața unică.

Președinția își va concentra totodată eforturile asupra proiectelor care au potențialul de a stimula economia și de a promova crearea unei piețe unice digitale. Printre acestea se numără regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi și inițiative în domeniul drepturilor de autor.

Menținerea unei baze industriale puternice constituie, de asemenea, o prioritate. Președinția urmărește adoptarea de concluzii ale Consiliului privind viziunea pe termen lung pentru politica industrială a UE. Aceasta va organiza, de asemenea, dezbateri pe teme esențiale precum inteligența artificială, transformarea digitală și industria de apărare.

Spațiul și știința reprezintă, de asemenea, chestiuni importante pe agenda Președinției. Președinția română va acorda prioritate realizării de progrese în cadrul negocierilor cu privire la cel mai important program-cadru pentru cercetare și inovare din Europa (Orizont Europa) și va urmări același lucru în cazul programelor spațiale ale UE.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul afacerilor interne, Carmen Dan: Consolidarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație reprezintă răspunsul ferm al UE privind combaterea introducerii ilegale de migranți

Published

on

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Astăzi, reprezentanți ai președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului.

,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți”, a declarat Carmen Dan, ministrul român al afacerilor interne. 

Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending