Connect with us

#RO2019EU

Progresele României în pregătirea Președinției Consiliului UE. Ministrul Victor Negrescu: Exercităm cu succes rolul de Președinție din umbră la Consiliul Uniunii Europene

Published

on

România exercită cu succes rolul de Preşedinţie din umbră la Consiliul Uniunii Europene, a afirmat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a trecut în revistă, în cadrul şedinţei săptămânale a Comitetului de Coordonare a Sistemului naţional de gestionare a Afacerilor Europene, evoluţiile înregistrate în cadrul procesului de pregătire pentru exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România în primul semestru al anului 2019, a informat miercuri MAE.

FOTO: afacerieuropene.mae.ro

Suntem în grafic în ceea ce priveşte procesul de pregătire pentru asumarea acestui mandat, pe toate dimensiunile sale. Cel mai bun exemplu în acest sens este reprezentat de faptul că România exercită cu succes rolul de Preşedinţie din umbră la Consiliul Uniunii Europene, pe durata mandatului Austriei. Acest exerciţiu implică realizarea aceluiaşi set de activităţi precum cele care rezultă din deţinerea efectivă a Preşedinţiei“, a declarat Victor Negrescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeana.ro.

Acțiunile realizate până în prezent cuprind șase dimensiuni: politică, resurse umane, organizatorică, comunicare și promovare, civică și tehnică.

Dimensiunea politică: România a inițiat prima reuniune a Trio-lui de Președinții, împărțit alături de Finlanda și Croația

1. Realizarea Programului de lucru al Președinției României la Consiliului Uniunii Europene, ce cuprinde narativul și tematicile de interes.

2. Aprobarea în unanimitate a documentului strategic privind tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul reuniunii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, împreună cu cele două comisii pentru afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților, și susținerea lor de către Prim-ministrul României în plenul Parlamentului României.

3. România a fost prima țară care a formulat contribuția sa privind programul comun la nivel de Trio, pe care țara noastră îl împarte cu Finlanda și Croația.

4. România, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a inițiat prima reuniune a Trio-lui de Președinții încă din septembrie 2017, fiind de asemenea gazda celei de-a doua reuniuni, la București, în ianuarie 2018.

Dimensiunea resurselor umane: 279 de președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru, identificați

1. Identificarea și nominalizarea a 279 de președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru, 342 de coordonatori și 800 de experți de dosar. Numărul de experți și coordonatori de dosar va evolua în funcție de discuțiile purtate pe perioada Președinției Austriei la Consiliul Uniunii Europene.

2. În vederea corelării numerice a echipelor din cadrul ministerelor şi a instituţiilor subordonate cu anvergura atribuțiilor ce le revin în cadrul acestui mandat, au fost create 132 de posturi suplimentare în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

3. Au fost create 282 de posturi temporare suplimentare, la nivelul ministerelor.

4. S-a acordat o atenţie sporită elaborării planului de formare a personalului din administrația publică centrală, la Bucureşti și în Reprezentanţa Permanentă. 1.700 de funcționari sunt implicați în pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene sunt incluși în programele de formare profesională demarate încă din 2017 și realizate cu sprijinul Institutului European din România, Secretariatul General al Consiliului, Parlamentului European, dar și al experților care au lucrat pentru Estonia și Bulgaria, țările care au deținut anterior Președinția Consiliului Uniunii Europene.

5. Responsabilizarea, în echipele care gestionează procesul de pregătire și exercitare al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a experților din Ministerul Afacerilor Externe care au fost implicați în organizarea Summitului Francofoniei și a Summitului NATO

6. Utilizarea expertizei și experienței profesioniștilor detașați din cadrul instituțiilor europene.

7. Lansarea programul-pilot „Voluntari ai Președinției României la Consiliul Uniunii Europene“.

8. La nivelul specialiștilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

9. Organizarea, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, a trei concursuri (de admitere și pentru funcţii de execuţie specifice).

10. La nivelul specialiștilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Dimensiunea organizatorică

1. Elaborarea calendarului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care a fost circulat statelor membre și instituțiilor europene.

2. Realizarea planului organizatoric pentru evenimentele ce vor fi găzduite de Palatul Parlamentului.

3. Realizarea planului organizatoric pentru Summitul de la Sibiu de pe 9 mai 2019.

4. Desemnarea directorului ARTEXIM, Mihai Constantinescu, în calitate de coordonator general al agendei culturale a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

5. Demararea și finalizarea cu succes, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe – Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a etapelor de achiziție publică pentru serviciile de cazare necesare Summitului de la Sibiu și a reuniunilor ministeriale informale de la București.

6. Asigurarea serviciilor de interpretariat, prin Direcția Generală Interpretare a Comisiei Europene.

7. Identificarea locațiilor de desfășurare a celor aproximativ 300 de reuniuni care vor avea loc în toată țara pe durata celor șase luni de mandat.

Dimensiunea de comunicare și promovare: motto-ul Președinției României la Consiliul UE – ”Coeziunea, o valaore comună europeană”

1. Adoptarea logo-ului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, selectat în noiembrie 2017 printr-un concurs derulat în baza unui parteneriat între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene. Conceptul câștigător îi aparține lui Ioan Nicolae Dobrinescu (15 ani), elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „I.L.Caragiale“ din București.

2. Adoptarea motto-ului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“, rezultatul unor consultări instituționale, finalizate în mai 2018, privind propunerile făcute de reprezentanți de prestigiu ai mediului academic, științific și publicistic.

3. Demararea, în septembrie 2017, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a ciclului de conferințe și dezbateri publice „Dialoguri Europene“, și lansarea, în iulie 2018, a unui nou format de discuții cu cetățenii: #VorbimDespreEuropa.

Dimensiunea civică: Forumul EU-RO 2019 și Consultări cetățenești privind viitorul UE

1. Lansarea, pe 12 octombrie 2017, a Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019“, în cadrul căruia au fost supuse dezbaterii cu cei peste 500 de parteneri sociali înscriși temele prioritare sectoriale identificate.

2. Lansarea, pe 9 mai 2018, a seriei de „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene“. Ciclul de evenimente are ca scop dezbaterea liniilor prioritare viitoare ale proiectului comunitar și se înscrie în cadrul generat de inițiativa lansată la nivel european și asumată la nivelul statelor membre. Consultările cetățenești constituie cadrul democratic pentru a dezbate cele mai importante teme la nivel european, atât cele care privesc direct România și pe cetățenii săi, cât și cele relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

3. Lansarea procedurii operaționale privind cooperarea cu parteneri asociativi în promovarea unor subiecte de interes pe perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, prin acordarea Patronajului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv a statutului de eveniment Partener al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

4. Lansarea ghidului privind selectarea și contractarea sponsorizărilor pentru pregătirea și exercitarea Președinției României a Consiliului Uniunii Europene de către structura care se ocupă în mod tradițional de aceste aspecte, pentru a veni în sprijinul celor care doresc să susțină mandatul pe care România îl va deţine în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, având în vedere exemplele Președințiilor anterioare care au recurs la acest tip de mecanism.

Dimensiunea tehnică: lansarea site-ului www.romania2019.eu

1. Finalizarea demersurilor privind implementarea de soluții IT care vor permite eficientizarea activității, inclusiv a unui sistem direct de comunicare online.

2. Finalizarea sistemului de acreditare.

3. Lansarea site-ului de prezentare a pregătirilor pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, în februarie 2018, portalul fiind dezvoltat utilizând exclusiv competențele existente în sistemul public și demararea procesului de realizare a site-ului de exercitare al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional. Președinția rotativă asigură gestionarea agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending