Connect with us

S&D

Progresiștii europeni: Este timpul pentru o politică externă feministă a UE care aplică o perspectivă sistematică a egalității de gen pe întreaga sa agendă

Published

on

© pes.eu

Pe măsură ce alte puteri mondiale îmbrățișează naționalismul și protecționismul, Uniunea Europeană trebuie să se dezvolte ca o forță constructivă, rezistentă, durabilă, multilaterală și feministă, au spus progresiștii europeni. În acest sens, Partidul Socialiștilor Europeni (PES) consideră că este timpul pentru o politică externă feministă a Uniunii Europene care aplică o perspectivă sistematică a egalității de gen pe întreaga sa agendă.

Înaltul reprezentant al UE, Josep Borrell, comisarul pentru egalitate Helena Dalli și fostul vice-secretar general al ONU, Jan Eliasson, s-au numărat printre vorbitorii care au discutat miercuri, despre multilateralism și feminism în timpul unei transmisiuni organizate de Partidul Social Democrat Suedez și Partidul Socialiștilor Europeni.

Președintele PES, Serghei Stanișev, care a vorbit în deschiderea evenimentului, a declarat:

Criza COVID-19 a evidențiat importanța cooperării globale. UE trebuie să devină un campion mondial al diplomației, promovându-ne valorile printr-un dialog onest cu toți partenerii noștri. Trebuie să susținem democrația, solidaritatea și respectarea drepturilor tuturor, în special drepturile femeilor. În întreaga lume, femeile sunt cele mai afectate de sărăcie, lipsa educației, abuzuri și chiar consecințele sociale ale COVID19. Este timpul pentru o politică externă feministă.

Multilateralismul se confruntă cu presiuni puternice din partea administrației Trump și a altor persoane care abandonează cooperarea internațională. Feminismul se confruntă, de asemenea, cu provocări. Începând de la criza climatică, la abuzurile asupra drepturilor omului și femeilor și culminând acum cu o pandemie, devine clar că trebuie să predomine cooperarea și egalitatea de gen.

Josep Borrell, înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat:

Multilateralismul este în criză. Dar Europa este pregătită să umple golurile care apar în arhitectura multilaterală. Avem nevoie de un ONU puternic, pe care îl vom susține în continuare – financiar și politic. Și trebuie să lucrăm cu prietenii multilateralismului. Ca Uniune Europeană, suntem cel mai bun exemplu pentru multilateralism și vom continua să sprijinim valorile noastre de bază.

Helena Dalli, comisar european pentru egalitate, a declarat:

„Criza de coronavirus a sporit inegalitățile de gen existente. Să folosim această criză ca o oportunitate pentru a aborda din capul locului egalitatea de gen, drepturile femeilor și fetelor și să ne asigurăm că planurile de recuperare din întreaga lume sunt sensibile la dimensiunea de gen. O adevărată politică externă feministă aplică o perspectivă sistematică a egalității de gen pe întreaga agendă a politicii externe. Acesta este, de asemenea, obiectivul Strategiei Comisiei Europene privind egalitatea de gen, prin garantarea coerenței între politicile interne și externe privind egalitatea de gen.”

Europarlamentarul Evin Incir (Partidul Social Democrat Suedez) a moderat discuția „Promovarea păcii și a democrației: De ce contează multilateralismul”, la care a participat și Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Jan Eliasson, președintele Sipri, fost secretar general adjunct al ONU și prim-ministru al Suediei, și europarlamentarul Kati Piri, vicepreședinte al grupului S&D.

A urmat o intervenție a liderului S&D, Iratxe García Pérez, și discuția „Feminismul poate schimba lumea: Egalitate și politică externă în 2020”, la care au participat Ann Linde, ministrul suedez al afacerilor externe, Helena Dalli, comisarul UE pentru egalitate, Marina Sereni, ministrul adjunct al afacerilor externe din Italia, și eurodeputatul Heléne Fritzon, vicepreședinte S&D.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Victor Negrescu, numit membru în echipa responsabilă de taxe a social-democraților din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost numit membru în echipa social-democraților din Parlamentul European responsabilă de taxe, dar și membru supleant în noua comisie creată la nivelul Parlamentului European pentru chestiuni fiscale.

”Combaterea evaziunii fiscale, creșterea capacității în colectarea taxelor, taxarea profiturilor acolo unde se înregistrează sau coordonarea europeană pentru a evita dumpingul fiscal sunt doar câteva din ideile cu care pornim la drum pentru justiție fiscală”, transmite Victor Negrescu într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook.

De asemenea, europarlamentarul român menționează că în raportul realizat de grupul social-democraților din Parlamentul European se arată că Europa pierde anual 825 de miliarde de euro din această cauză, adică 1,8 tone de bancnote de 500 de euro sau 300 de km de bancnote de 500 de euro.

”Doar prin astfel de mecanisme putem reduce concurența neloială practicată de anumite guverne privind taxarea și putem să asigurăm României accesul la resurse suplimentare, inclusiv la nivel european”, a mai adăugat acesta.

Potrivit eurodeputatului, taxarea nu trebuie să fie o pedeapsă: ”Ea trebuie să fie un mecanism de echilibrare a sistemului și trebuie să aducă bunului plătitor dovada utilizării taxelor într-o manieră corespunzătoare. De aceea, prin proiectul pilot inițiat în mandatul trecut ”TaxBuilds” sau ”TaxEdu”, dar și alte inițiative similare am insistat și voi insista în continuare pentru necesitatea educației fiscale.”

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din Parlamentul European: ”Vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul UE”

Published

on

© S&D

În urma votului din plen pentru rezoluția privind viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătății, Grupul S&D își exprimă satisfacția profundă pentru promovarea conceptului de Uniune Europeană a Sănătății, care include multe propuneri concrete de îmbunătățire a răspunsului la nivel european și național la COVID-19, eventualele pandemii viitoare și alte provocări pentru sănătate.

”Suntem mândri că Parlamentul European a susținut ideea noastră de o Uniune Europeană a Sănătății. Pandemia COVID-19 a fost o tragedie pentru toate țările UE și vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul Uniunii Europene și  pentru a preveni viitoarele crize și a reacționa împreună într-un mod mai eficient”, a transmis negociatorul S&D și purtătorul de cuvânt al comisiei pentru mediu, Jytte Guteland.

”Acesta este un prim succes și dorim acum să reacționeze Comisia și să aducă la viață Uniunea Europenă a Sănătății”, se mai arată în comunicatul S&D, remis Caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending