Connect with us

ROMÂNIA

Proiect cultural inovator pentru crearea unei identități gastronomice a orașului Alba Iulia: Primăria contribuie la reconstituirea meniurilor și ritualurilor culinare de la curtea princiară a Transilvaniei în Evul Mediu Târziu

Published

on

Primăria Municipiului Alba Iulia va contribui la un proiect cultural de reconstituire a meniurilor și ritualurilor  gastronomice de la curtea princiară a Transilvaniei.  Totodată, Palatul Principilor va fi restaurat şi va deveni obiectiv turistic important în Cetatea Alba Carolina, anunță Nicolaie Moldovan, City Manager al muncipiului, pe pagina sa de Facebook. 

Iniţiativa este considerată inovatoare prin faptul că determină crearea unei identităţi gastronomice a oraşului Alba Iulia, în strânsă legătură cu repere istorice: Alba Iulia a fost, în perioada 1541-1711, reşedinţa principilor Transilvaniei şi astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei.

Proiectul “Reenactment culinar: Meniuri şi ritualuri gastronomice la curtea princiară de la Alba Iulia” implică o amplă cercetare de specialitate, bazată pe surse documentare şi bibliografice. Se vor ocupa doi istorici cu experienţă în domeniul prezervării patrimoniului cultural. Apoi vor fi aduse în atenţia publicului cele mai reprezentative 30 de meniuri preparate şi servite la curtea principilor de la Alba Iulia, pe vremea când oraşul era capitală a Principatului Transilvaniei.

Pentru a intra în atmosfera epocii şi a evidenţia rafinamentul bucătăriei principare, vor fi reconstituite şi 10 ritualuri culinare practicate pentru principii Transilvaniei, dar şi pentru oaspeţii lor de seamă din diverse spaţii ale Europei medievale. Această responsabilitate în proiect îi revine Universităţii din Alba Iulia.

De asemenea, mărturiile rafinamentului culinar de la curtea princiară vor fi sintetizate şi într-o carte dedicată, ce va fi disponibilă în format tipărit şi digital, se arată în documentaţie.

Iar în cadrul unui eveniment dedicat, va fi reconstituit un meniu de la curtea principilor ardeleni, dar şi ritualul culinar pe care-l implică.

Toate acestea vor fi integrate în complexul de funcţiuni culturale propuse prin proiectul de restaurare a Palatului Principilor.

Proiectul “Reenactment culinar: Meniuri şi ritualuri gastronomice la curtea princiară de la Alba Iulia” este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional cu 46.500 lei şi de Primăria Alba Iulia cu 5.500 lei.

Proiectul de hotărâre privind contribuţia Primăriei la această iniţiativă intră la aprobare în Consiliul Local pe 28 mai.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

FONDURI EUROPENE

Guvernul lansează programul Innotech Student: Granturi cu finanțare UE de până la 100.000 de euro pentru studenții care vor să devină antreprenori

Published

on

Noul program Innotech Student oferă posibilitatea studenţilor să beneficieze de granturi în valoare de până la 100.000 de euro pentru proiecte de antreprenoriat, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Sper ca, la sfârşitul acestui apel de proiecte, cele 5.000 de locuri de muncă şi peste 900 de start-up-uri să prindă viaţă. Este un program ambiţios. Vestea bună este că putem să avem o posibilă contractare de până la 150 de milioane de euro, în funcţie de succesul pe care îi va avea acest program. De asemenea, cealaltă măsură, tot pentru tineri şi studenţi cu vârste între 16 şi 29 de ani, să fie beneficiarii măsurilor compensatorii în ceea ce priveşte încadrarea în câmpul muncii. Practic, apelul de proiecte presupune ca, pentru acele afaceri pe care le vom selecta, să putem acorda granturi între 40.000 de euro, până la 100.000 de euro”, a afirmat oficialul MFE, citat de Agerpres.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a susţinut, vineri, o conferinţă de presă la sediul Guvernului, alături de vice-premierul Raluca Turcan, pentru lansarea apelului de proiecte Innotech Student.

Proiectul prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din domenii inovatoare care aduc o valoare adăugată reală. Programul îşi propune să încurajeze studenţii să îşi pună în practică viziunea, dar şi spiritul antreprenorial.

Apelul de proiecte are o valoare totală de 20 de milioane de euro, este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) şi vizează crearea unui număr de 4.875 de noi locuri de muncă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

DOCUMENT România va putea primi până la 4,44 miliarde de euro de la UE pentru tranziție climatică, a treia cea mai mare alocare după Polonia și Germania

Published

on

© European Union

România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Informația a fost publicată de comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, într-un mesaj pe contul său de Twitter.

“Cum va fi distribuit între statele membre Fondul pentru o tranziție justă”, a scris Ferreira, prezentând tabelul alăturat.

Polonia, Germania și România sunt urmate de Cehia, Bulgaria, Franța, Italia și Olanda, state cu alocări cuprinse între 1,29 și 3,4 miliarde de euro.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

Astfel, joi, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind o facilitate de împrumut pentru sectorul public în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă, facilitate care va fi pusă în aplicare în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și va încuraja investițiile care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic realizate de autoritățile din sectorul public în beneficiul regiunilor cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Fondul de 40 de miliarde va putea fi atins astfel: facilitatea va include 1,5 miliarde de euro sub formă de granturi din bugetul UE și până la 10 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din surse proprii ale Băncii Europene de Investiții, care va mobiliza investiții de până la 25-30 de miliarde deuro pentru a ajuta teritoriile și regiunile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, acordând prioritate celor care au o capacitate mai redusă de a face față costurilor tranziției.

Anterior noii propunerii bugetare, Comisia Europeană a anunțat la începutul anului că anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro).

Între timp, Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul pentru o tranziție justă. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre, printre care și România, pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție echitabilă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă.

Nu în ultimul rând, România s-a alăturat unei declaraţii semnate de 18 state membre ale UE privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus

Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050, a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 11 decembrie anul trecut, la 10 zile distanță de la preluarea mandatului. von der Leyen a lansat atunci o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Comisia Europeană: România va trebui să prezinte un plan de recuperare în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală, pentru a primi sprijin financiar prin instrumentul Next Generation EU

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană îndeamnă statele membre să prezinte planurile de recuperare și reziliență economică începând din octombrie pentru a le putea oferi sprijin rapid prin intermediul instrumentului de recuperare Next Generation EU, de 750 mld. de euro. De asemenea, pentru a fi eligibilă pentru sprijin financiar din partea Uniunii Europene, fie sub formă de granturi și/sau împrumuturi, România va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de recuperare în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală, pentru a se asigura că cheltuielile sunt bine direcționate și utilizate

Într-o conferință de presă suținută joi, 28 mai, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a oferit mai multe detalii privind planul de relansare economică prezentat ieri, în fața Parlamentului European, de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care va fi strâns legat de viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, finanțat cu 1.100 mld. de euro, și care se construiește în jurul unui instrument -Next Generation EU- de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. 

Oficialul european a declarat că este „absolut convins că pachetul convenit de Colegiu și prezentat de președintele von der Leyen ieri este exact răspunsul ambițios de care avem nevoie”, punctând că se bazează pe „o evaluare solidă a nevoilor din punct de vedere macro și microeconomic” și, totodată, că „este realist, deoarece poate fi o bază bună pentru acordurile necesare între statele membre și cu Parlamentul”.

Gentiloni a explicat că elementul central al Next Generation EU este Facilitatea de recuperare și reziliență tocmai adoptată, care va oferi sprijin financiar pe scară largă atât pentru investiții publice, cât și pentru reforme. Totodată, Facilitatea va ajuta statele membre să diminueze atât impactul economic cât și social al crizei și să abordeze provocările pe termen lung. 

Sprijinul garantat prin Facilitate se va ridica la suma de 560 mld. de euro, din care până la 310 mld. de euro în subvenții și până la 250 mld. euro în împrumuturi.

„Scopul nostru aici este să ajutăm statele membre să devină mai rezistente în sensul cel mai cuprinzător”, a afirmat Gentiloni, care a subliniat, totodată, faptul că statele membre vor fi cele care vor imprima ritmul propriilor recuperări, și nu Comisia Europeană:

„Vreau să fiu foarte clar: nu este vorba despre condiționalitate și intruziune de la Bruxelles. Această facilitate este voluntară, punând accentul pe planurile naționale de reformă. Este vorba despre asumarea de către statele membre a consolidării propriei țesături sociale și de creștere economică  și de a face ca acestea să fie coerente cu prioritățile noastre, în primul rând tranzițiile ecologice și digitale”.

Oficialul european a mai explicat că sprijinul prin granturi este legat de implementarea cu succes a politicilor de recuperare, fiecare stat membru fiind responsabil să își formuleze prioritățile într-un proiect de plan de recuperare și reziliență, ținând cont de prioritățile semestrului european, precum și de planurile naționale de energie și climă și planurile de tranziție echitabilă.

Citiți și Semestrul European-recomandări pentru România: Corectarea deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă

Acest lucru înseamnă modernizarea economiilor, pentru a le face mai agile, mai dinamice, mai ecologice și mai digitale,  precum și îmbunătățirea productivității și a mediului de afaceri. Însă, reformele ar trebui să vizeze și consecințele sociale severe ale crizei, canalizând investiții în educația și competențele oamenilor, pentru a îmbunătăți cercetarea și inovarea, pentru a promova ocuparea forței de muncă și incluziunea socială.

Citiți și Comisia Europeană: PIB-ul real al României va scădea în 2020 cu 6%, iar deficitul bugetar ar urma să ajungă la 9,2% din PIB pe fondul crizei Covid-19

Potrivit acestuia, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei planuri de recuperare și reziliență în aprilie, ca anexă la programul lor național de reformă – dar, dacă doresc, pot deja să prezinte un proiect împreună cu proiectul lor de buget național în octombrie.

„Acest lucru ne-ar ajuta cu siguranță să oferim sprijin mai rapid. Încurajăm această oportunitate”, a precizat comisarul european. 

Odată transmise la Bruxelles, Comisia Europeană va evalua planurile pe baza unor criterii transparente

– dacă abordează în mod eficient provocările relevante identificate în cadrul semestrului european, pentru a demonstra că prioritățile la nivelul UE se traduc prin rezultate tangibile în fiecare țară.

– dacă contribuie la consolidarea potențialului de creștere și a rezistenței și la consolidarea coeziunii;

– și dacă conțin măsuri care contribuie semnificativ la abordarea tranzițiilor ecologice și digitale.

Cu condiția îndeplinirii criteriilor de evaluare, Comisia va adopta o decizie care stabilește contribuția financiară de care statul membru va beneficia (o subvenție și, dacă se solicită acest lucru, un împrumut), precum și etapele și calendarul de implementare.

În cazul granturilor, alocare maximă pentru fiecare țară UE se va face în funcție de populație, PIB pe cap de locuitor și rata șomajului.

În ceea ce privește împrumuturile, volumul maxim al împrumutului pentru fiecare stat membru va fi de până la 4,7% din venitul național brut. Împrumuturile pot fi solicitate împreună cu planul sau la un moment diferit în timp, însoțite de un plan revizuit.

Potrivit ministrului fondurilor europene, Marcel Boloș, suma pe care România urmează să o primească suplimentar de la bugetul Uniunii Europene prin intermediul instrumentului Next Generation EU este de 31 de miliarde de euro, astfel încât, în prezent, avem din fondurile europene 85 de miliarde de euro, sumă care include alocările din Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună.

Având în vedere necesitatea evidentă de a disloca aceste fonduri cât mai rapid posibil, Paolo Gentilono a subliniat că propunerea Comisiei specifică faptul că cel puțin 60% din banii de finanțare ar trebui să fie angajați legal până la sfârșitul anului 2022, iar restul până la sfârșitul anului 2024, în timp ce sprijinul pentru împrumuturi ar trebui solicitat de către statele membre cel târziu până la sfârșitul anului 2024.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending