Connect with us

ROMÂNIA

Proiect de lege: Elevii români ar putea învăța la școală cum să se ferească de ”Fake News”. Materia s-ar numi ”Educație și cultură media”

Published

on

© Ministerul Educației Naționale/ Facebook

Elevii ar putea învăța la școală cum să se ferească de fake news. Materia s-ar numi „Educație și cultură media” și ar fi una obligatorie. Un proiect de lege în acest sens se află deja în Parlament. A trecut de Senat, iar din toamnă, când aleșii se vor întoarce la muncă, va fi discutat și de deputați, relatează Digi24.

Orarul elevilor ar putea cuprinde o materie în plus. La ora de Educație și Cultură Media, copiii vor învăța teorii ale comunicării, dar și cum să verifice o știre falsă sau să se ferească de manipulare.

Inițiatorii proiectului spun că materia ar fi potrivită pentru clasele a VI-a și a IX-a. Disciplina ar fi una obligatorie, predată câte o oră pe săptămână.

„Dacă studiezi astfel de știri, dacă înveți să le dezbați, dacă înveți să le verifici, vei ști când ești chiar tu manipulat. Și gândiți-vă la cazul Balena Albastră, când autoritățile au fost chiar ele un promotor al unui fake news”, spune Ovidiu Raețchi, deputat PNL.

Profesorii de română, istorie, filosofie sau absolvenții de cursuri de comunicare în facultate ar putea să îi învețe pe adolescenți ce este un fake news.

Părinții îmbrățișează ideea, dar spun că ar trebui să fie o materie opțională.

Cristina Grigore – președinte Asociației Părinți Clujeni: „Sper ca să nu devină o materie cumva obligatorie, ci să facă parte din curriculum la alegere pentru că în felul ăsta, o materie care devine obligatorie poate să creeze în rândul adolescenților cumva un refuz pentru început”

Proiectul de lege care prevede introducerea materiei Educație și Cultură Media a fost adoptat tacit de Senat. Din toamnă va intra în dezbatere în Camera Deputaților.

Românii consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație (69%, media europeană fiind de 76%).  În plus, 72% dintre români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național (pentru 69% dintre români; 71%, la nivelul UE). Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.

,,Românii sunt conștienți de încercările de a fi  dezinformați și manipulați în ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează. Este foarte important în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2019, la care ne dorim să voteze cât mai mulți români, în cunoștință de cauză, pe baza unor informații corecte”, a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, cu ocazia publicării Raportului național, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Eurobarometru: 69% dintre români consideră că știrile false sunt un pericol pentru democrație și reprezintă o problemă națională

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România, primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul Bogdan Aurescu a participat joi, prin sistem videoconferinţă, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO, şedinţă în cadrul căreia s-a vorbit despre sprijinul forţelor aliate în contextul pandemiei COVID-19, dar şi despre situaţia din Irak şi Afganistan. În cadrul reuniunii, prima din istorie desfășurată în sistem de videoconferință, şeful diplomaţiei române a subliniat rolul important al Alianţei în asigurarea unei platforme de schimb de informaţii, bune practici şi lecţii învăţate în ceea ce priveşte gestionarea crizei actuale generate de pandemia de COVID-19, inclusiv în privinţa utilizării forţelor armate în sprijinul eforturilor celorlalte autorităţi naţionale.

El a evidenţiat utilitatea valorificării mecanismelor şi instrumentelor aflate la dispoziţia NATO pentru susţinerea demersurilor de oferire de asistenţă statelor aliate în nevoie. Totodată, ministrul român a subliniat rolul important al misiunilor aeriene de urgenţă în asigurarea transportului de echipamente medicale şi a arătat, în acest sens, că România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian la dispoziţia NATO pentru transportul unor astfel de echipamente şi materiale necesare ţării noastre, din Republica Coreea, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

De asemenea, acesta a indicat necesitatea acordării unei atenţii speciale contracarării activităţilor de dezinformare, care s-au intensificat în contextul pandemiei.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii, ministrul Bogdan Aurescu subliniind necesitatea continuării eforturilor coordonate, inclusiv prin intermediul Alianţei, pentru depăşirea crizei actuale, precizează sursa citată.

Ministrul român a salutat adoptarea, cu prilejul reuniunii, de către miniştrii aliaţi, a unui set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat atenţia sporită acordată de aliaţi evoluţiilor din această regiune şi partenerilor din vecinătatea estică. A evaluat că, în condiţiile menţinerii unei situaţii de securitate fluide şi complexe în regiunea Mării Negre, adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina reprezintă un demers necesar.

El a subliniat că situaţia de securitate impune, totodată, continuarea implementării deciziilor privind prezenţa aliată înaintată în regiunea Mării Negre.

Totodată, Aurescu a evidenţiat importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare, pe baza deciziilor şi politicilor existente, de o manieră susţinută şi coerentă, inclusiv pe flancul estic.

În ceea ce priveşte vecinătatea sudică a continentului european, ministrul român de Externe a exprimat sprijin pentru consolidarea rolului NATO în Irak şi în regiune, cu accent pe combaterea terorismului. El a subliniat importanţa unei abordări coordonate şi flexibile cu privire la misiunea aliată din Afganistan, care să ia permanent în considerare evoluţiile din teren.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Bogdan Aurescu a salutat, de asemenea, participarea, pentru prima dată, la reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, a Republicii Macedonia de Nord, în calitate de membru NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunţat în deschiderea şedinţei de Guvern de joi, 2 aprilie, că a fost semnat contractul pentru finanţarea construcţiei Spitalului Regional Cluj.

“Aş vrea să felicit Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii pentru faptul că au reuşit accelerarea procedurilor şi s-a ajuns la un deznodământ fericit şi anume semnarea contractului de finanţare pentru Spitalul Regional Cluj, o investiţie de aproximativ 500 de milioane de euro. La nivelul Comisiei Europene a fost aprobat şi contractul de finanţare pentru construcţia Spitalului Regional Iaşi”, a declarat Orban.

“Astăzi vă anunţ că am semnat contractul de finanţare pentru demararea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, una dintre cele mai mari investiţii din zona de vest a ţării. Investiţia este realizată din fonduri europene, prin Program Operaţional Regional, Axa 14”, a precizat şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are ca principale obiective specifice:

  • construcția și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj;
  • crearea unei rețele de spitale regionale de urgență integrate fizic și funcțional către pacienți;
  • restructurarea spitalelor regionale de urgență din România, astfel încât acestea să trateze cele mai complexe cazuri într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic;
  • reducerea inegalităților în starea de sănătate a populației, în special în zonele rurale și în zonele izolate sau defavorizate din punct de vedere economic (de exemplu, Regiunea Nord-Vest și Cluj), prin diagnosticarea precoce și tratarea cu succes a condițiilor mai puțin grave.

Toate aceste obiective vor conduce la scăderea numărului de persoane cu nevoi medicale, la îmbunătățirea accesului populației, în special pentru grupurile de pacienți vulnerabili, la servicii de spital acut secundar și terțiar de înaltă calitate, sporind, astfel, starea generală de sănătate a populației din județul Cluj și din regiunea de nord-vest a României.

Spitalul Regional Cluj, cea mai mare investiție realizată cu fonduri europene care se realizează în regiunea Ardealului, va fi construit în cartierul Comuna Florești, cu o durată de implementare de 107 luni, se va constitui într-un complex de construcții cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și va avea 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis cere Guvernului să acorde un bonus de 500 de euro/ lunar pentru medicii și personalul medical care lucrează cu pacienții infectați cu COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că a solicitat Executivului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor şi personalului medical care lucrează cu pacienţi infectaţi cu COVID-19.

În acest sens, şeful statului a menţionat “un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună”.

El a vorbit înaintea unei videoconferinţe cu premierul Ludovic Orban, cu ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, prefectul judeţului Suceava, Alexandru Moldovan, şi cu reprezentanţi ai instituţiilor locale despre situaţia epidemiologică de la Suceava.

“Am solicitat astăzi Guvernului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor şi personalului medical care lucrează cu pacienţi COVID. Şi vorbesc aici despre un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună. Cred că o sumă de 500 de euro pe lună pentru medicii şi personalul medical care lucrează cu pacienţi COVID ar fi un bonus onorabil”, a punctat preşedintele.

El a subliniat că angajaţii din sistemul medical sunt “linia de apărare împotriva pandemiei” şi sunt într-o situaţie “de stres major”.

“Personalul medical, medicii noştri, sunt linia noastră de apărare împotriva epidemiei. Avem încredere în ei, ne punem speranţele în ei, dar trebuie să fim foarte conştienţi că pentru ei este o situaţie de stres major, este un pericol suplimentar la care se expun, avem aşteptări mari de la ei şi atunci, în consecinţă, cred că este corect să recunoaştem această situaţie şi să recunoaştem, evident, că este nevoie şi de un pic mai mult decât cuvinte frumoase”, a afirmat Iohannis.

Totodată, șeful statului a declarat că Spitalului Judeţean din Suceava trebuie repus urgent în funcţiune şi dezinfectat, iar personalul medical să primească materialele necesare și a solicitat punerea spitalului sub comandă militară.

“Sunt câteva probleme care pot fi rezolvate într-un timp rezonabil. Aş începe cu chestiunea Spitalului Judeţean din Suceava. Este o unitate în care ştim cu toţii că, din păcate, au apărut probleme care s-au propagat. Acum nu este momentul să vedem ce şi cum s-a întâmplat până în acest moment. Aceasta este treaba altor autorităţi. Ceea ce trebuie noi să facem acum este să repunem urgent în funcţiune spitalul din Suceava. Pentru asta este la Suceava domnul ministru al Sănătăţii, domnul Tătaru, împreună cu domnul secretar de stat Oprea, iar domnul secretar de stat Oprea are o sarcină foarte clară – să repună spitalul în funcţiune. Va rămâne acolo, domnul Oprea, pentru perioada următoare, pentru a se îngriji de conducerea operativă a spitalului. Este corect, este oportun şi este necesar să se introducă proceduri militare, deci militarizarea spitalului, pentru a reveni foarte rapid la normalitate. Este nevoie, evident, ca spitalul să fie dotat cu tot ce este necesar, în aşa fel încât personalul medical, medicii, să fie protejaţi”, a spus şeful statului, la videoconferinţa cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, şi reprezentanţi ai instituţiilor locale cu privire la situaţia epidemiologică din judeţ.

El a arătat că, din informaţiile sale, la spitalul din Suceava au fost deja livrate 5.000 de combinezoane pentru medici şi personalul medical şi 20.000 de măşti de protecţie, de mănuşi, inclusiv medicamente specifice pentru bolnavii de COVID-19.

“Toate aceste lucruri trebuie puse urgent la dispoziţia personalului medical! Procedurile trebuie verificate şi actualizate”, a menţionat Iohannis.

Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie să se facă o dezinfecţie profundă şi în spital şi posibil şi în oraş, arătând că pentru acest lucru există o echipă specială, care va veni din Dorohoi.

“Este nevoie de testarea urgentă a personalului medical, care poate să revină în spital în măsura în care se vindecă. Este nevoie de încă un aparat de testare, care va fi pus la dispoziţie în timpul cel mai scurt”, a mai declarat Iohannis.

Şeful statului a făcut apel la personalul medical să revină la serviciu.

“Medicamente sunt, material de protecţie este, proceduri sunt, conducere este. Resursa umană există, există în spitalul din Suceava, şi mă adresez în mod expres şi special medicilor şi personalului medical din spitalul Suceava: Reveniţi, vă rog, la serviciu! Preluaţi bolnavii, respectaţi procedurile! Ne bazăm pe voi! Am mai spus-o şi am să o mai repet: medicii, personalul medical sunt în prima linie de apărare împotriva acestei epidemii. Este nevoie de voi!”, a transmis Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending