Connect with us

ROMÂNIA

Proiect de pionierat la nivel mondial: România va găzdui Centrul European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI a Europei, finanțat din fonduri europene

Published

on

© Screenshot/ANM

România va fi gazda Centrului European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI a Europei, primul centru de acest fel din lume, această decizie fiind luată în cadrul Congresului Mondial de Meteorologie de la Geneva, din luna iunie, a declarat pentru Agerpres Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţională de Meteorologie (ANM).

Șefa ANM a explicat pașii urmați de instituție pentru a arăta că România este eligibilă pentru a găzdui Centrul European de Agrometeorologie, despre care spune că este ,,un proiect de țară”. Elena Mateescu a subliniat, de asemenea, sprijinul oferit de Guvern, respectiv de Ministerul Mediului pentru înaintarea acestui proiect, în special asigurând resursele financiare necesare implementării.

,,În intervalul 2-14 iunie, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a găzduit Congresul Mondial de Meteorologie, iar în data de 8 iunie, la Geneva, a fost prezentată iniţiativa României de a găzdui Centrul European de Agrometeorologie pentru regiunea 6 a Europei. (…) Este un proiect de ţară al României, iar ANM, prin specialiştii pe care îi are, a muncit mult până când a văzut acest proiect realizabil, iar acest lucru demonstrează că ne-am făcut lecţiile şi înseamnă că România are credibilitate. Trebuie să evidenţiem şi sprijinul Guvernului României, pentru că fără sprijin nu am fi putut să facem dovada susţinerii financiare, chiar dacă ideile sunt frumoase, ele trebuie şi implementate şi trebuie să avem resursa financiară. Ministerul Mediului ne-a oferit sprijinul, în toţi paşii diplomatici pe care i-am făcut, ca să arătăm în cadrul prezentării iniţiativei din 8 iunie că suntem eligibili pentru a putea asigura finanţarea acestui proiect la nivel mondial”, a spus directorul general al ANM, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, crearea Centrul European Regional de Agrometeorologie este parte a proiectului Infra Meteo, un centru internaţional de competenţă pentru meteorologie şi fenomene severe prin care se continuă dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru protejarea vieţii şi a bunurilor materiale. Infra Meteo este finanțat cu fonduri europene în proporție de 85%, restul de 15% provenind de la Guvernul României, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 50 de milioane de euro.

Centrul, care va fi găzduit de ANM, este un proiect ,,de pionierat la nivel mondial”, fiind primul centru de acest fel din lume, precizează Elena Mateescu. Prin înființarea Centrului, serviciile meteorologice naționale, membre ale OMM, care desfășoară programe specializate de agometeorologie vir putea fi interconectate pentru a aduce beneficii agricultorilor și fermierilor.

Centrul European Regional de Agrometeorologie va deveni operaţional în anul 2023 și este proiectat în așa fel încât amprenta sa asupra mediului să fie cât mai mică. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către președinția germană a Consiliului UE: Criza actuală ne-a arătat că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi o mare realizare

Published

on

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra spațiului de liberă circulație Schengen au arătat că “ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a declarat, vineri, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a făcut aceste afirmații în timpul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 iulie.

“Sunt de acord că criza a creat statelor membre ale Schengen mai multe probleme decât erau înainte, dar în același timp, dacă ne uităm la lecțiile învățate din această criză, îmi amintesc cât de grea a fost închiderea granițelor diferitelor țări pentru a lua măsuri naționale de protecție, iar apoi, după o perioadă scurtă de timp, toate țările au descoperit că este imposibil să se izoleze perfect și că avem nevoie să negociem coridoare de tranzit, linii verzi. Criza ne-a arătat că menținerea controlului asupra granițelor interne ale UE afectează puternic funcționalitatea pieței unice și eficacitatea răspunsului nostru la o criză sanitară, atunci când avem nevoie de aprovizionare, de echipamente medicale sau de medicamente. Acest lucru în sine pledează mult pentru a fi luată în considerare o flexibilitate când abordăm reforma și extinderea spațiului Schengen. Cred că această criză ne-a arătat, și este o lecție bună învățată, dacă mă pot exprima astfel, că ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a spus Aurescu, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a afirmat că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Capacitatea școlilor de a oferi o experienţă educaţională cu ajutorul mijloacelor online de comunicare este o condiţie esenţială în viitor

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Capacitatea şcolilor de a oferi o experienţă educaţională cu ajutorul mijloacelor online de comunicare este o condiţie esenţială în viitor, a declarat vineri preşedintele Klaus Iohannis.

“Pe viitor, în ciuda obstacolelor puse de virusul SARS-CoV-2, menţinerea legăturii dintre elevi şi şcoală rămâne esenţială. Această perioadă a vacanţei de vară reprezintă o bună ocazie pentru a ne pregăti în perspectiva următorului an şcolar şi universitar. Capacitatea şcolilor de a oferi o experienţă educaţională cât mai completă cu ajutorul mijloacelor online de comunicare va fi o condiţie esenţială în viitor, chiar dacă reprezintă o ruptură faţă de tradiţiile şcolii româneşti. Doar prin asigurarea unei continuităţi funcţionale a actului educaţional putem împiedica propagarea pe termen lung a efectelor negative ale actualei pandemii. Nu trebuie să decontăm efectele acestei crize în 2030 sau 2040, ci să ne aşezăm, ca societate, pe drumul spre o relansare economică, socială şi civică amplă şi rapidă”, spune şeful statului, într-un mesaj transmis, vineri, cu prilejul Galei “Teleşcoala”, mesaj prezentat de consilierul prezidenţial Ligia Deca, informează Agerpres.

Preşedintele Iohannis se arată convins că îndrumarea unor cadre didactice dedicate, precum a celor care au contribuit la programul “Teleşcoala” şi la organizarea de activităţi educaţionale online, poate fi un punct de plecare pentru o reformare pe termen lung a învăţământului românesc. “Una în care modalităţile de comunicare dintre elevi şi cadre didactice sunt mai flexibile şi permit completarea armonioasă a educaţiei din clasă cu module online”, adaugă el.

Şeful statului arată, în mesaj, că anul şcolar care s-a încheiat a reprezentat pentru cei mai mulţi o “provocare neaşteptată, dificilă şi impredictibilă”.

“Începând cu luna martie, procesul educaţional din şcolile româneşti, aşa cum îl ştiam, s-a oprit sub imperiul nevoii de a asigura siguranţa elevilor, profesorilor şi familiilor acestora în contextul epidemiei de COVID-19. Educaţia s-a mutat astfel, treptat, în mediul online şi nu a fost deloc uşor să ne adaptăm noii paradigme. Pentru elevi, această perioadă a fost una complexă, trăind experienţe diferite, în funcţie de posibilităţile tehnice, de implicarea şi flexibilitatea cadrelor didactice, de susţinerea şi resursele părinţilor. În cazul elevilor din anii terminali, cei aflaţi în pragul examenelor naţionale, era nevoie de soluţii rapide, eficiente, care să asigure un acces cât mai facil la educaţie. Parcurgerea materiei, recapitularea conţinuturilor de examen şi menţinerea unui ritm de învăţare s-au realizat prin metode diverse”, menţionează Iohannis.

El indică faptul că teleşcoala a fost o soluţie de urgenţă, care a folosit infrastructura deja existentă a televiziunii naţionale pentru a veni în ajutorul elevilor.

Şeful statului îi felicită pe profesorii care au pregătit lecţii ce au fost difuzate prin intermediul unor programe TV, asigurând astfel accesul unei largi majorităţi a elevilor la procesul educaţional.

“Vă felicit pentru creativitatea şi implicarea de care aţi dat dovadă, devenind repere pentru elevi şi pentru colegii dumneavoastră. În perioade de criză, este important să fim solidari şi să nu ne uităm menirea. Dar aş vrea să vedem şi oportunitatea ivită în toată această situaţie. Un număr mare de profesori cu vocaţie din întreaga ţară au pregătit lecţii şi au derulat orele online cu elevii lor. Mulţi nu s-au limitat la a trimite fişe sau teme, ci şi-au ţinut orele live, pe diverse platforme de conferinţă, menţinând vie interacţiunea cu elevii lor. Deşi nu aveau o formare anterioară pentru predarea online, nici resursele tehnice necesare pentru aceasta, iată că multe cadre didactice au făcut pasul următor, au ieşit din zona de confort şi s-au adaptat mediului online. Contactul permanent între elevi şi profesorii lor este important nu doar prin prisma transferului de cunoştinţe. Cred că putem fi cu toţii de acord că educaţia nu este doar un proces de livrare a informaţiilor, ci este reprezentată de întregul mediu şcolar în care elevul este încurajat să descopere lumea. Îi felicit pe acei dascăli care în această perioadă nu şi-au uitat menirea şi au fost alături de elevii lor!”, a transmis Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

Comisia Europeană solicită României să adopte un program național de gestionare a deșeurilor radioactive care să respecte normele UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis la 2 iulie să trimită avize motivate Bulgariei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Poloniei și României pentru faptul că aceste țări nu au adoptat un program național de gestionare a deșeurilor radioactive care să respecte cerințele din Directiva privind combustibilul uzat și deșeurile radioactive (Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului) și, de asemenea, a trimis un alt aviz motivat României pentru faptul că nu a transpus în mod corect anumite cerințe din aceeași directivă.

Deșeurile radioactive sunt generate de producerea energiei electrice în centralele nucleare sau de utilizarea materialelor radioactive fără a apela la energia electrică în scopuri medicale, industriale, agricole și de cercetare. Aceasta înseamnă că toate statele membre generează deșeuri radioactive.

Directiva instituie un cadru comunitar pentru asigurarea gestionării responsabile și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de siguranță și de a evita impunerea unor sarcini inutile asupra generațiilor viitoare. În special, directiva prevede obligația statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare programe naționale de gestionare a întregului volum de combustibil uzat și a tuturor deșeurilor radioactive generate pe teritoriul lor, de la generare până la eliminare. Obiectivul este de a proteja lucrătorii și publicul larg de pericolele asociate radiațiilor ionizante.

Statele membre aveau obligația de a transpune directiva până la 23 august 2013 și de a notifica pentru prima dată programele lor naționale Comisiei până la 23 august 2015. Statele membre vizate au la dispoziție trei luni pentru a lua măsuri. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending