Connect with us

ROMÂNIA

Proiect de pionierat la nivel mondial: România va găzdui Centrul European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI a Europei, finanțat din fonduri europene

Published

on

© Screenshot/ANM

România va fi gazda Centrului European de Agrometeorologie pentru Regiunea VI a Europei, primul centru de acest fel din lume, această decizie fiind luată în cadrul Congresului Mondial de Meteorologie de la Geneva, din luna iunie, a declarat pentru Agerpres Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţională de Meteorologie (ANM).

Șefa ANM a explicat pașii urmați de instituție pentru a arăta că România este eligibilă pentru a găzdui Centrul European de Agrometeorologie, despre care spune că este ,,un proiect de țară”. Elena Mateescu a subliniat, de asemenea, sprijinul oferit de Guvern, respectiv de Ministerul Mediului pentru înaintarea acestui proiect, în special asigurând resursele financiare necesare implementării.

,,În intervalul 2-14 iunie, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a găzduit Congresul Mondial de Meteorologie, iar în data de 8 iunie, la Geneva, a fost prezentată iniţiativa României de a găzdui Centrul European de Agrometeorologie pentru regiunea 6 a Europei. (…) Este un proiect de ţară al României, iar ANM, prin specialiştii pe care îi are, a muncit mult până când a văzut acest proiect realizabil, iar acest lucru demonstrează că ne-am făcut lecţiile şi înseamnă că România are credibilitate. Trebuie să evidenţiem şi sprijinul Guvernului României, pentru că fără sprijin nu am fi putut să facem dovada susţinerii financiare, chiar dacă ideile sunt frumoase, ele trebuie şi implementate şi trebuie să avem resursa financiară. Ministerul Mediului ne-a oferit sprijinul, în toţi paşii diplomatici pe care i-am făcut, ca să arătăm în cadrul prezentării iniţiativei din 8 iunie că suntem eligibili pentru a putea asigura finanţarea acestui proiect la nivel mondial”, a spus directorul general al ANM, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, crearea Centrul European Regional de Agrometeorologie este parte a proiectului Infra Meteo, un centru internaţional de competenţă pentru meteorologie şi fenomene severe prin care se continuă dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru protejarea vieţii şi a bunurilor materiale. Infra Meteo este finanțat cu fonduri europene în proporție de 85%, restul de 15% provenind de la Guvernul României, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 50 de milioane de euro.

Centrul, care va fi găzduit de ANM, este un proiect ,,de pionierat la nivel mondial”, fiind primul centru de acest fel din lume, precizează Elena Mateescu. Prin înființarea Centrului, serviciile meteorologice naționale, membre ale OMM, care desfășoară programe specializate de agometeorologie vir putea fi interconectate pentru a aduce beneficii agricultorilor și fermierilor.

Centrul European Regional de Agrometeorologie va deveni operaţional în anul 2023 și este proiectat în așa fel încât amprenta sa asupra mediului să fie cât mai mică. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Klaus Iohannis atenționează că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului”: Semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a decorat luni  mai mulți supraviețuitori romi și evrei ai Holocaustului, dar și entități care au contribuit la recuperea și protejarea memoriei Holocaustului, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele României a conferit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria E ”Patrimoniul cultural național”, Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F ”Promovarea culturii”, Federației Comunităților Evreiești din România, în vreme ce Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H ”Cercetarea științifică”, a fost conferint Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Cu prilejul acestui eveniment, șeful statului a atras atenția că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului”.

Klaus Iohannis a subliniat că ”România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.”

Președintele României a semnalat că ”construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.”

Redăm mai jos comunicatul integral:

”O zi de amintire a victimelor, în care gândurile noastre pioase se îndreaptă către destinul lor tragic. Aceasta este semnificația zilei și a evenimentului de astăzi. La 27 ianuarie 1945, complexul de lagăre de la Auschwitz-Birkenau, expresia răului absolut, era eliberat, izbăvind astfel din infern puținii supraviețuitori rămași în viață. Această dată a rămas întipărită pentru totdeauna în conștiința umanității ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

La 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului, lumea întreagă condamnă această tragedie fără egal, onorând memoria celor care au devenit victimele Holocaustului.

Acest proiect genocidal uriaș nu a fost doar despre evrei și romi, ci despre noi toți. Așa cum bine l-a descris Yehuda Bauer, el a fost „o răzvrătire totală” împotriva civilizației occidentale și a conceptului de ființă umană.

Într-o astfel de zi de mare însemnătate, am ales să decorez, în numele statului român, entități care au avut un rol determinant în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, precum și supraviețuitori ai celui mai cumplit episod din istoria umanității.

Doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor și romilor și ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroșate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm și nici nu îl ocultăm, ci îl conștientizăm cu toată responsabilitatea.

Mă înclin în fața suferințelor îndurate și, prin decorarea dumneavoastră, onorez memoria tuturor victimelor Holocaustului, asigurându-vă, în același timp, că voi milita, cu aceeași hotărâre ca și până acum, pentru prezervarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului.

Doamnelor și domnilor,

România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.

În cei aproape 15 ani de activitate, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, instituția de referință în ceea ce privește educația și cercetarea despre Holocaust, a promovat cunoașterea acestui genocid, a apărat memoria victimelor și a contribuit la descurajarea incidentelor antisemite și rasiste.

Federația Comunităților Evreiești din România s-a dedicat, în totalitate, promovării și apărării intereselor, culturii și tradițiilor comunității evreiești din România, încurajând respectul față de diversitate și dialogul interreligios. Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord reprezintă un veritabil spațiu de comemorare și aducere-aminte. Datorită eforturilor neprețuite ale acestei organizații, drama evreilor români de sub ocupația horthistă este, astăzi, mai bine-cunoscută publicului larg.

© Administrația Prezidențială

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru activitatea susținută pe care ați avut-o, în toți acești ani, și vă îndemn să apărați, în continuare, memoria Holocaustului, contribuind, totodată, la combaterea antisemitismului din societatea noastră.

Doamnelor şi domnilor,

Suferințele cumplite îndurate de comunitatea romilor din țara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenția publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supraviețuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanității ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei.

Decorarea dumneavoastră, domnule Constantin Brăilă, doamnă Crăciun Florica, domnule Crăciun Traian, îmi doresc să reprezinte un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei pe care ați trăit-o dumneavoastră şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1942, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, între aceștia un număr mare de femei şi copii. 11.000 dintre cei deportați au murit, cei mai mulți de foame, frig şi din cauza asistenței medicale precare. Ne plecăm frunțile cu tristețe în amintirea victimelor şi cu respect față de supraviețuitori.

Onorată audiență,

Progresele înregistrate de România în ultimii ani sunt remarcabile.

Am îndeplinit, cu succes, Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, legislația în ceea ce privește combaterea antisemitismului a fost îmbunătățită, a fost înființat Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, iar educația despre Holocaust reprezintă o prioritate la nivel național.

Nu trebuie să ne oprim însă aici, pentru că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite este mereu prezent. Cimitire evreiești sunt vandalizate, actori publici afirmă supremația unor rase, monstruozitățile Holocaustului sunt public relativizate, unor criminali odioși din istoria noastră li se ridică osanale, concetățeni de etnie romă sunt nu de puține ori umiliți ori discriminați.

Aceste evoluții reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept și a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă și în acord cu valorile europene. Avem, așadar, nevoie de și mai multă educație, pentru că este singurul angajament ferm că vom apăra în viitor, cu toată forța, democrația, drepturile și libertățile individuale.

Doamnelor și domnilor,

La 75 de ani distanță de la descoperirea ororilor tulburătoare odată cu eliberarea Auschwitz-ului, Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului.

Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranți, că zidurile sunt o soluție pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolați în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toții în Israel – dacă nu încercări periculoase de găsi justificări pentru propriile eșecuri?

A construi un „celălalt” și a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecția Holocaustului nu e atât de departe. În același mod, antisemitismul, rasismul și ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat. Atunci a început, în fapt, distrugerea umanității, întrucât, cum bine spunea Elie Wiesel, „când un popor este trimis la moartea sa, toate celelalte sunt amenințate. Întreaga omenire este amenințată”.

Construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.

În final, vă rog să păstrăm împreună un moment de reculegere pentru toți cei care au pierit în timpul Holocaustului. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga: Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia

Published

on

@ David Saranga/ Facebook

Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia, a transmis ambasadorul Israelului în România, cu prilejul unei ceremonii organizate de Primăria sectorului 6 la Memorialul Holocaustului pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, relatează Agerpres.

Reprezentantul israelian a subliniat tendințele antisemite, rasiste și xenofobe din sânul societăților europene, precum și datoria guvernelor de a lupta împotriva lor:

„Trăim într-o epocă grea, vedem aici şi prin Europa că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate. Fiecare guvern trebuie să lupte împotriva fenomenelor respective. (…) Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia”, a afirmat Saranga.

Potrivit acestuia, păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului, dintre care sute de mii au murit doar în România, contribuie la clădirea viitorului. „Guvernul român face mult pentru a păstra memoria”, a adăugat ambasadorul Israelului.

De asemenea, în opinia lui Saranga, faptul că premierul Ludovic Orban se află pe 27 ianuarie la Auschwitz, împreună cu preşedintele Israelului şi mulţi alţi demnitari, arată că România şi-a asumat responsabilitatea şi are obligaţia de a păstra memoria Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending