Connect with us

ROMÂNIA

Proiect de țară în domeniul cercetării și inovației în sănătate: Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Local American Working Group lansează Hubul de Inovație în Sănătate din România

Published

on

© Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group (LAWG) au lansat Hubul de Inovație în Sănătate, în cadrul unui eveniment amplu derulat la Palatul Parlamentului, care a reunit reprezentanți ai membrilor fondatori, precum și membri ai autorităților publice din sănătate și guvernamentale relevante, ai corpului diplomatic și ai mediului privat din România, informează un comunicat al Ministerului Sănătății remis CaleaEuropeană.ro.

“Hubul de Inovație în Sănătate reprezintă un element central, necesar, al unui sistem modern de sănătate, care își propune stimularea cercetării și inovării în acest domeniu în România, promovând parteneriatul între autorități publice, mediul academic, entități neguvernamentale și industria farmaceutică inovatoare. În decembrie 2022 ne-am asumat, împreună cu partenerii din G6-UMF și LAWG, prin semnarea unui Memorandum de cooperare, să operaționalizăm acest proiect până la jumătatea anului 2023 și iată că azi am finalizat această primă etapă, prin semnarea Protocolului de Colaborare. Lansarea Hubului de Inovație în Sănătate reprezintă un pas esențial într-un proiect de țară  prin care ne dorim să aducem inovația globală în România. Ministerul Sănătății susține cu tărie acest proiect cu impact pozitiv major asupra întregii societăți”, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.

Hubul de Inovație în Sănătate își propune, prin proiectele strategice ce vor fi derulate, să încurajeze echipe de cercetători și antreprenori români să dezvolte soluții inovative pragmatice pentru prioritățile din domeniul sănătății – așa cum sunt acestea identificate în Strategia Națională în Sănătate 2023-2030 – „Pentru sănătate, împreună”- care să genereze o contribuție netă la dezvoltarea sistemului de sănătate și a economiei din România.

Prin implementarea acestui proiect de țară, România și cercetătorii români se conectează la platforme globale de inovație și cercetare, unul dintre obiectivele Hubului de Inovație în Sănătate fiind facilitarea accesului și schimbului de bune practici în domeniul inovației în sănătate, într-o manieră accelerată, cu structuri similare la nivel internațional.

Direcțiile strategice asumate de Hubul de Inovație în Sănătate pentru a doua parte a anului 2023 sunt: studiile clinice, educație și promovarea sănătății în afecțiuni cronice prioritare, dar și digitalizare în sănătate. Primul proiect ce urmează să fie derulat în cadrul Hubului de Inovație în Sănătate se referă la domeniul studiilor clinice și are în vedere realizarea unui plan de acțiuni concrete care să fie demarate cât mai curând, cu indicatori de performanță măsurabili, care să contribuie la realizarea unui model competitiv în această arie extrem de importantă pentru inovație, cu impact socio-economic major pentru pacienții români, medici, mediul universitar și academic și pentru sistemul de sănătate, pentru prima dată în țara noastră.

“Lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și focusul pe care acesta îl are în domeniul studiilor clinice, prin intermediul proiectelor pe care își propune să le deruleze, este mai mult decât îmbucurătoare, pentru că doar prin intermediul unor parteneriate puternice, solide și cu viziune pe termen lung putem dezvolta cu adevărat această arie de interes major. Un prim astfel de proiect va fi lansat în luna iulie 2023, urmărind să realizeze o analiză a situației curente în domeniul studiilor clinice, dar și să genereze direcții de dezvoltare strategică viitoare prin asumarea unor indicatori de performanță și de impact măsurabili în cadrul unui plan de acțiune la nivel național cu ținte anuale și multianuale, pornind de la măsurarea statusului în 2023. Obiectivele Hubului de Inovație în domeniul studiilor clinice sunt aliniate cu obiectivele instituției pe care o coordonez, iar acest proiect de primă generație reprezintă primul pas în îndeplinirea acestora, în beneficiul pacienților și al întregului sistem de sănătate”, a afirmat și Dr. Farm Răzvan Prisada, Președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Mediul academic, motor al inovației în cercetare

Asociația Alianța Universitară G6-UMF, în calitate de reprezentant al mediului academic medical și farmaceutic din România, are un rol esențial atât în promovarea intereselor învățământului superior medical, cât și în crearea unui cadru comun de cooperare în domeniile educaționale și științifice.

“Prin lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și derularea de proiecte concrete în cadrul acestuia, contribuim decisiv la modernizarea sistemului de sănătate din România. Avem, astfel, ambiția de a crea o platformă unică care să încurajeze tinerii cercetători și antreprenori din România pentru a iniția și derula proiecte complexe, interdisciplinare, care să transforme practica medicală curentă. Prin semnarea Protocolului de Colaborare punem azi bazele unui platforme naționale menite să contribuie la dezvoltarea capacității României de a genera inovație prin cercetători români de top, ancorați în descoperirile științifice ale momentului, prin intermediul unui parteneriat public-privat unic în România”, a declarat Prof. Univ. Dr. Octavian Crețu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara și Președintele în exercițiu al Alianței Universitare G6-UMF. 

“România și sistemul de sănătate sunt în fața a multiple oportunități și depinde de noi să le fructificăm la maximum în beneficiul pacienților. Prin crearea Hubului de Inovație în Sănătate din România, venim în întâmpinarea acestor oportunități, fiind în același timp cu privirea și spre viitor pentru crearea unora noi. Ne propunem, astfel, ca împreună cu partenerii noștri, Ministerul Sănătății și LAWG, să stimulăm dezvoltarea de soluții inovative pragmatice pentru prioritățile strategice din sănătate în domeniul studiilor clinice, al prevenției și al digitalizării, împreună cu cercetători de top din mediul universitar medical românesc, prin intermediul proiectelor pe care le vom lansa în perioada imediat următoare”, a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București.

“Direcțiile Hubului de Inovație în Sănătate vor fi în concordanță cu prioritățile Strategiei Naționale în Sănătate 2023-2030. Prin intermediul acestei inițiative, împreună cu colegii din G6-UMF și partenerii din LAWG și Ministerul Sănătății, ne propunem să dezvoltăm capacitatea de cercetare și inovare pentru întreg sectorul de sănătate din România, cu rezultate concrete ce pot fi integrate în furnizarea serviciilor medicale, în beneficiul pacienților români. Mediul academic demonstrează astfel, încă o dată, că este un motor al inovației în cercetare din România”, a afirmat Prof. Univ. Dr. Dan Ionut Gheonea, Rectorul Universității de Medicină și Famacie din Craiova.

“ Hubul de Inovație în Sănătate în România a fost gândit ca  un forum colaborativ care să faciliteze accesul și schimbul de bune practici în domeniul inovației în sănătate. Fiecare dintre noi, la nivelul Universității pe care o conduce, dezvoltă și implementează proiecte inovative, cu rezultate concrete în beneficiul pacienților și al comunității academice. Avem același obiectiv în cadrul Hubului de Inovație în Sănătate, împreună cu partenerii noștri: dezvoltarea și implementarea de proiecte prin care vom avea o contribuție directă la dezvoltarea capacității de cercetare, dezvoltare, inovare pentru sectorul de sănătate din România, iar azi a fost făcut primul pas în îndeplinirea acestui scop”, a declarat Prof. Univ. Dr. Anca Dana Buzoianu, Rectorul  Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

“Universitățile de Medicină și Farmacie sunt un pilon esențial al inovației în domeniul sănătății, atât la nivel național, cât și la nivelul regiunii din care fiecare dintre noi face parte. Prin Hubul de Inovație, care ia ființă azi, și prin proiectele dedicate din sfera studiilor clinice, a prevenției și promovării sănătății, precum și a digitalizării, suntem cu un pas mai aproape de modernizarea sistemului de sănătate prin transformarea practicii medicale în beneficiul pacienților români. Împreună cu partenerii instituționali și din mediul privat ne propunem să venim cu acțiuni concrete care să transforme cercetarea științifică și practica clinică din România”, a menționat Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Gr.T.Popa” Iași.

“Inovația în sănătate este o prioritate la nivel european și național, iar Universitățile de Medicină și Farmacie sunt în prima linie în această privință. Experiența acumulată și rezultatele obținute de fiecare dintre noi în implementarea de proiecte de inovație sunt garanția că parteneriatul dintre Ministerul Sănătății, Alianța G6-UMF și LAWG va avea un impact pozitiv major asupra practicii clinice și de cercetare din România. Hubul de Inovație în Sănătate este cu adevărat un proiect național, iar semnarea Protocolului de Colaborare este piatra de temelie în această direcție”, a declarat Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei, Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” Târgu Mureș.

Parteneriat pentru un sistem de sănătate la standarde europene

Asociația Local American Working Group (LAWG) este un promotor al inovației în sănătate din România și susține dezvoltarea politicilor publice în sprijinul unui sistem de sănătate eficient, centrat pe pacient, cu acces crescut la inovație. LAWG reunește companiile farmaceutice lidere la nivel mondial în domeniul cercetării și biotehnologiei, care își dedică activitatea dezvoltării medicamentelor inovative.

“Parteneriatul dintre Alianța Universitară G6-UMF, Ministerul Sănătății și Local American Working Group pentru crearea Hubului de Inovație în Sănătate reprezintă un element central în implementarea viziunii României cu privire la inovație în domeniul sănătății. Prin intermediul acestei inițiative avem posibilitatea de a aduce împreună unele dintre cele mai bune minți românești care să lucreze pentru a transforma sistemul de sănătate din România pentru generațiile prezente și viitoare prin proiecte pragmatice, ancorate în Strategia Națională în domeniul sănătății, în trei domenii prioritare: studii clinice, prevenție și promovarea sănătății, digitalizare.  Prin lansarea de azi a Hubului de Inovație în Sănătate marcăm un moment deosebit de important care aduce mai aproape inovația medicală de pacienții români, pentru un sistem de sănătate la standarde europene”, a declarat Radu Rășinar, Președintele Local American Working Group.

“Lansarea, astăzi, a Hubului de Inovație în Sănătate, împreună cu G6-UMF și Ministerul Sănătății, arată puterea parteneriatelor în crearea unor rezultate mai bune pentru pacienții români.  Mai mult, așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu parteneri din sectorul privat și organizații neguvernamentale, universități internaționale care pun accent pe cercetare, precum și în cadrul unor proiecte similare la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi <Spațiul european al datelor privind sănătatea> sau inițiativa europeană <1+ milioane de genomuri>, care au potențialul de a îmbunătăți prevenţia bolilor, a permite tratamente mai personalizate și a sprijini cercetarea inovatoare”, a afirmat Frank Loeffler, Vicepreședinte Local American Working Group

“Lansarea Hubului de Inovație în Sănătate este rezultatul unui parteneriat unic între Ministerul Sănătății, mediul academic, prin G6-UMF, și industria farmaceutică inovativă reprezentată de LAWG, prin care ne propunem să contribuim la creșterea rezilienței și sustenabilității sistemului de sănătate din România prin implementarea de proiecte care să rezolve nevoi stringente. Pentru noi, succesul se măsoară în realizarea de indicatori de performanță măsurabili, abordând teme relevante pentru un sistem de sănătate modern, cum sunt studiile clinice, iar anul 2023 suntem siguri că va aduce cel puțin un proiect finalizat în cadrul Hubului de Inovație , cu efecte directe asupra întregului sistem de sănătate din România”, a concluzionat Adriana Stara, Secretar General al Local American Working Group.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

Published

on

© Ministerul Finanțelor

România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni dacă deficitul bugetar excesiv nu este redus, a declarat ministrul finanțelor, Marcel Boloș,  miercuri seara, după ședința de guvern în care a fost analizat, în primă lectură, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care urmează să fie aprobate prin angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului.  

Acesta a mai precizat că Bruxelles-ul „a solicitat în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar și pentru a reintra cu evoluția în limitele asumate în relația cu Comisia Europeană”.

„La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din PIB. În curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a spus Marcel Boloș.

 

Când au fost publicate rezultatele execuţiei bugetare pe luna iunie, Comisia Europeană s-a autosesizat, a dezvăluit Marcel Boloș.

De altfel, ministrul declara pentru Digi24, la jumătatea lunii septembrie, că „simulările pe care Comisia Europeană le-a făcut pentru noi, nu arată deloc bine”. „Deficitul bugetar ajunge la cote alarmante, situație în care noi intrăm într-o zonă în care măsurile care sunt la dispoziția Comisiei, ne-au spus și când am fost în iulie, la fața locului, ne-au spus ce ne așteaptă de pe urma acestei situații pe care o avem – suspendarea fondurilor europene. Ar fi dramatic. Toate fondurile. Și din politica de coeziune, și din PNRR. Dar nu-i o noutate. Ticăie ceasul. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Ar fi nedrept pentru generațiile viitoare”. 

Ministrul e explicat că, la nivelul Comisiei Europene, sunt două regulamente în vigoare – unul aferent Politicii de Coeziune și celălalt aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență-, care permit suspendarea banilor europeni dacă România nu ia măsuri de corectare a deficitului excesiv.

„La nivelul Comisiei Europene sunt două regulamente în vigoare. Un regulament pe politica de coeziune, unde menționează foarte clar că atunci când un stat este în procedură de deficit bugetar excesiv Comisia Europeană își rezervă dreptul de a-i suspenda fondurile europene. În al doilea regulament, specific mecanismului de redresare și reziliență, se spune că se suspendă și Comisia Europeană poate chiar să taie parțial fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului bugetar și fac mențiunea că procedura de deficit bugetar excesiv este una corectivă, adică suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ținta de deficit bugetar. Cu alte cuvinte, nu avem de ales decât implementarea măsurilor care să ducă spre acest obiect – de ajustare bugetară. În caz contrar, pe înțelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a explicat ministrul finanțelor.

De asemenea, acesta a precizat că mai există un risc colateral care este generat de finanțatorii instituționali care, în astfel de momente, își cresc costurile finanțărilor, văzând că nu se respectă angajamentele pe care le avem față de Comisia Europeană.

Potrivit lui Marcel Boloș, România ar putea pierde „75 miliarde de euro pe care nu ne permitem să-i avem suspendaţi”.

Continue Reading

ONU

România a semnat Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, dovadă a dorinței comunității internaționale de a proteja oceanele

Published

on

© MAE

 Ministrul de externe Luminița Odobescu a semnat miercuri, la sediul ONU, Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, în marja participării la segmentul la nivel înalt a celei de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, semnificația politică a tratatului este deosebită, demonstrând nivelul actual de ambiție al comunității internaționale, interesul pentru protecția mediului și protecția oceanelor.

Tratatul, adoptat la 19 iunie 2023, prin consens, după aproximativ 20 de ani de negocieri, vine în aplicarea Convenției privind dreptul mării de la Montego Bay și reglementează  aspecte privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, precum: conservarea resurselor genetice marine și protecția biodiversității inclusiv prin stabilirea unor arii marine protejate, modul de realizare a evaluării impactului asupra mediului, modul de împărțire a beneficiilor, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților statelor în curs de dezvoltare.

Implicarea activă a României în finalizarea tratatului reflectă poziția constantă a țării noastre de promotor al dreptului internațional și al proceselor onusiene.

În context, România încurajează celelalte statele ONU să semneze și să ratifice cât mai rapid și într-un număr cât mai mare acest tratat, fiind necesară ratificarea de un număr de 60 de state pentru intrarea sa în vigoare.

În 2019, un raport al ONU a avertizat că un milion de specii de plante și animale riscă să dispară în decenii. Experții consideră că principalele cauze ale acestei potențiale distrugeri sunt schimbările climatice, alături de pierderea habitatului, poluarea și dezvoltarea.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție ONU din partea Europei de Est, având drept rival un judecător din Rusia

Published

on

© MAE

Fostul ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, conform site-ului Organizației Națiunilor Unite.

Aurescu este co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și va concura pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.

În vreme ce Bogdan Aurescu este nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus.

Miercuri, în plenul Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul țărilor lumii pentru “candidatura solidă” a României la Curtea Internațională de Justiție

Președintele a indicat că respectarea deplină și promovarea dreptului internațional rămân în centrul politicii externe a României. “Cu titlu de exemplu, România pledează pentru o acceptare extinsă de către state a jurisdicției Curții Internaționale de Justiție”, a arătat el.

“Și contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru candidatura noastră solidă la Curtea Mondială!”, a conchis Iohannis, candidatul din partea României fiind Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.

Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027).

În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse. Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.

Curtea Internațională de Justiție de la Haga are 15 judecători și este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.48 mins ago

Polonia nu mai dorește să aprovizioneze Ucraina cu arme, anunță premierul Mateusz Morawiecki: Ne concentrăm pe modernizarea armatei noastre

Victor Negrescu1 hour ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Șefa diplomației române, în Consiliul de Securitate ONU: România sprijină pe deplin Formula de Pace propusă de Ucraina. Pacea nu poate recompensa agresorul

ONU2 hours ago

România a semnat Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, dovadă a dorinței comunității internaționale de a proteja oceanele

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Din Consiliul de Securitate al ONU, Charles Michel acuză Moscova că încearcă ”să restaureze vechiul imperiu rus” și cere națiunilor să nu închidă ochii în fața acestei crime

ONU3 hours ago

De la tribuna ONU, Maia Sandu face apel pentru extinderea UE: Este singura cale de a proteja libertatea, pacea și democrația în Moldova și Europa

ROMÂNIA4 hours ago

Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție ONU din partea Europei de Est, având drept rival un judecător din Rusia

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis consideră că inițiativa premierului Ciolacu de a da în judecată Austria dacă își menține veto-ul pe Schengen este “abordare care trebuie foarte bine analizată”

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, întâlnire cvadrilaterală la New York cu Zelenski, von der Leyen și vicepremierul Bulgariei: Vom crea un sistem de autorizare pentru exporturile cerealelor ucrainene care să nu afecteze fermierii din România

Victor Negrescu1 hour ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE16 hours ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

ONU16 hours ago

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Ridicarea oficială a MCV este un moment istoric pentru democrația noastră, însă nu și etapa finală în reforma sistemului judiciar din România

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă

JUSTIȚIE6 days ago

Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE

U.E.7 days ago

Ursula von der Leyen lansează prima navă portcontainer alimentată cu metanol curat, fabricat cu energie solară: O reprezentare a deciziei UE de ”a fi pionier în lupta împotriva schimbărilor climatice”

ROMÂNIA7 days ago

Marcel Ciolacu a anunțat un sprijin de urgență de 60 milioane de euro pentru fermierii din sectorul vegetal afectați de războiul din Ucraina și de importul de cereale

Trending