Connect with us

MAREA BRITANIE

Proiectul de lege controversat prin care Regatul Unit încalcă Acordul de retrage a fost adoptat de Camera Comunelor. Boris Johnson spune că acesta este ”esențial pentru menţinerea integrităţii politice şi economice”

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Proiectul de lege al premierului britanic, Boris Johnson, prin care Londra operează modificări, încălcând astfel dreptul internațional, asupra Protocolului privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, a trecut luni de un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida faptului că o parte a taberei conservatoare și-a exprimat opoziția, anunță AFP, citat de Agerpres.

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. De altfel, un membru al Executivului Johnson, Brandon Lewis, a admis săptămâna trecută că propunerea va încălca dreptul internațional ”într-un mod limitat”. Guvernul a argumentat în favoarea acestei legislații, precizând că este esențială pentru a asigura un comerț fără sincope între cele patru provincii ale Regatului Unit, informează Politico Europe.

Un grup format din personalități politice din cadrul Partidului Conservator condus de Johnson, printre care fostul premier David Cameran, artizanul Brexitului, sau fostul prim-ministru Theresa May, au respins acest proiect.

Cu toate acestea, legislația a trecut cu cu 340 de voturi pentru şi 263 împotrivă, după o zi de dezbateri aprinse în Camera Comunelor pe tema Brexitului.

Votul nu constitue o surpriză având în vedere majoritatea confortabilă de care dispune partidul premierului Boris Johnson în camera inferioară a parlamentului britanic, dar continuarea procedurilor parlamentare ar putea fi mai incertă, în special în privinţa examinării, la începutul săptămânii viitoare, a unui amendament ce ar impune o blocare în parlament înaintea oricărei modificări a acordului de părăsire a UE.

Potrivit parcursului legislativ, proiectul de lege urmează să fie supus votului Camerei Lorzilor, unde există temerea privind riscul ca adoptarea proiectului de lege să afecteze credibilitatea Marii Britanii pe scena internaţională.

Premierul Boris Johnson a venit în Camera Comunelor pentru a-şi susţine propunerea pe care o consideră ”esenţială pentru menţinerea integrităţii politice şi economice a Marii Britanii”. El a acuzat UE că foloseşte dispoziţiile menite să asigure pacea în Irlanda de Nord ca ”pârghie” în negocierile în curs şi că ameninţă să creeze ”o frontieră vamală în propria noastră ţară”.

Proiectul său de lege reprezintă o ”plasă de siguranţă” sau o ”poliţă de asigurare” la care Londra nu va trebui să recurgă dacă va ajunge la un acord cu Bruxelles-ul.

”Niciun prim-ministru britanic, niciun guvern, niciun parlament nu ar putea accepta” astfel de condiţii, a argumentat Johnson, răspunzând în special criticilor formulate de cinci dintre predecesorii săi, de la John Major la Theresa May.

În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

În opinia Londrei, UE ameninţă cu refuzul includerii Marii Britanii pe lista ţărilor autorizate să exporte produse alimentare către acest teritoriu, ceea ce ar împiedica importurile în Irlanda de Nord din restul ţării.

În urma celei de-a 8-a runde de negocieri cu Regatul Unit în vederea încheierii unui acord comercial și de securitate care va configura viitoarea relație, Michel Barnier a anunțat că Uniunea Europeană își va intensifica eforturile pentru a fi pregătită pentru toate scenariile la finalul perioadei de tranziție post-Brexit.

”Pentru a maximiza șansele obținerii unui acord, Uniunea Europeană a dat dovadă de flexibilitate pentru a identifica o soluție care să vină în întâmpinarea liniilor roșii ale Regatului Unit, respectând pe deplin suveranitatea acestuia, cu precădere în ceea ce privește rolul Curții de Justiție a UE, viitoarea autonomie legislativă a Regatului Unit și pescuit. Cu toate acestea, de cealaltă parte, Regatul Unit nu dat dovadă de o implicare reciprocă privind interesele și principiile UE”, a precizat Barnier.

Acesta a atras atenția că, pentru a încheia un viitor acord, ”încrederea reciprocă este și va fi esențială”.

În pofida amplificării tensiunilor, negocierile vor fi reluate marți la Bruxelles, discuțiile de până acum cunoscând un blocaj ca urmare a pozițiilor divergențe ale UE și Regatului Unit cu pivire la două domenii: garantarea unei concurențe echitabile și condițiile accesului în apele britanice pentru pescarii din statele membre UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

Published

on

© Biroul Parlamentului European în România

O proporţie de 97% dintre cetăţenii europeni din ţările Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia care au cerut statut de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au primit din partea autorităţilor britanice acordul de a rămâne în această ţară după Brexit, potrivit datelor furnizate de Ministerul britanic de Interne.

Din numărul total al cererilor primite de autoritățile Regatului Unit (4.916.280), cele mai multe au fost depuse de cetățeni polonezi (911.240), urmați de români (836.980) și italieni (472.300).

 

© gov.uk

În perioada 28 august 2018-31 decembrie 2020, un număr de 4.514.250 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea în cazul a 2.432.940 de persoane (54%) a fost acordat statutul de rezident permanent. 1.949.950 au primit statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit şi posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puţin cinci ani de locuit în această ţară. 47.870 de cerceri au fost nule sau retrase, 49.210 au fost calificate drept non-valide, iar unui număr de 34.240 de persoane li s-a refuzat cererea de rezidenţă.

© gov.uk

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (4.446.320), Scoția (245.410) și Țara Galilor (81.280).

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Orice cetățean român care, fie se găsește deja pe teritoriul Marii Britanii, fie a intrat pe teritoriul Marii Britanii până la 31 decembrie 2020, poate să aplice pentru acest statut până la 30 iunie 2021. De la 1 ianuarie 2021, cetăţenii europeni din Marea Britanie sunt condiţionaţi să-şi demonstreze statutul atât autorităţilor dar şi atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar sau să-şi dovedească dreptul de muncă în această ţară.

Pentru a veni în sprjinul românilor din Marea Britanie Ambasada României în Regatul Unit a precizat anterior că informaţii referitoare la procedura de înregistrare sunt disponibile pe pagina de internet a Home Office (https://www.gov.uk/), pe pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe la secţiunea Brexit (http://www.mae.ro/brexit), şi pe paginile de internet a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la secţiunea Brexit (www.ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit şi https://londra.mae.ro/node/2171).

În plus, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a pus la dispoziție un număr de telefon ( 07503882992 ) și o adresă de e-mail ( londra.brexit@mae.ro )  prin care românii pot solicita informaţii şi sprijin în legătură cu procedura de înregistrare în EUSS.  

De asemenea, trebuie amintit că cetățenii străini, inclusiv cei din statele membre ale Uniunii Europene, care doresc să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 pot aplica online pentru viză de muncă începând din data de 1 decembrie, în cadrul unui sistem bazat pe puncte.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit a acceptat cererea UE de a prelungi până la 30 aprilie aplicarea provizorie a acordului comercial post-Brexit

Published

on

© European Communities, 2008

Regatul Unit a acceptat marți solicitarea Uniunii Europene de a prelungi până la 30 aprilie perioada provizorie de aplicare a acordului comercial post-Brexit, pentru a da Parlamentului European răgazul necesar pentru ca această instituție să ratifice documentul, anunță Guvernul de la Londra, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o scrisoare adresată vicepreşedintelui Comisiei Europene, Maros Sefcovic, responsabil pentru relațiile interinstituționale și perspectivă, ministrul britanic de stat Michael Gove a confirmat acordul Londrei pentru această prelungire, adăugând că Marea Britanie doreşte să nu mai survină apoi şi alte întârzieri.

Comisia Europeană a propus la 10 februarie prelungirea cu două luni a aplicării provizorii a acordului coemrcial post-Brexit cu Regatul Unit, până când textul va putea fi tradus în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene și ratificat de Parlamentul European.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat care a decis să desprindă de blocul comunitar, după o apartenență de aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acordul de peste 2000 de pagini include prevederi fără precedent, cu tarife și cote zero pentru toate bunurile și reglementează o gamă largă de domenii, de la aviație și transport la cooperarea nucleară.

Deoarece negocierile nu au putut fi finalizate decât într-un stadiu foarte avansat înainte de expirarea perioadei de tranziție la 31 decembrie, iar Parlamentul European nu și-a putut exercita în timp util dreptul de control democratic, în conformitate cu tratatele, pentru a dezbate și aproba Acordul, creând posibilitatea unui vid normativ de la 1 ianuarie, Comisia Europeană a propus aplicarea acordului cu titlu provizoriu, pentru o perioadă limitată, până la 28 februarie 2021.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prima reuniune G7 în era Joe Biden: Cele mai puternice democrații ale lumii au discutat despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei și un tratat global pentru sănătate

Published

on

© No. 10/ Flickr

Liderii G7, grupul celor șapte țări industrializate care au o pondere de aproape jumătate din economia globală, au discutat vineri, pentru prima oară după instalarea lui Joe Biden la Casa Albă, despre o reconstruire mai verde a economiilor afectate de pandemia de COVID-19, prin liber schimb, și despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei, informează o declarație comună adoptată de liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene.

Summit-ul G7, primul la care au participat președintele Joe Biden și prim-miniștrii Yoshihide Suga și Mario Draghi, a avut loc prin videoconferință și a fost prezidat de premierul britanic Boris Johnson, care speră să organizeze în perioada 11-13 iunie un summit în persoană la Carbis Bay, Cornwall.

Liderii au cerut o apărare mai puternică împotriva unei eventuale viitoare pandemii, discutând inclusiv posibilitatea unui tratat global pentru sănătate, după ce UE și SUA și-au anunțat creșterea contribuțiilor la un miliard de euro, respectiv două până la patru miliarde de dolari, la COVAX – mecanismul destinat dezvoltării și producerii de vaccinuri anti-COVID-19.

De asemenea, statele G7 au convenit obiectivul neutralității climatice până la orizontul anului 2050, având în vedere că prima lor reuniune virtuală a fost organizată simbolic în prima zi în care Statele Unite au revenit în cadrul acordului pentru climă de la Paris, conform ordinului executiv semnat de Joe Biden la 20 ianuarie, în prima zi a președinției sale.

“Vom face progrese în ceea ce privește atenuarea, adaptarea și finanțarea în conformitate cu Acordul de la Paris și vom realiza o transformare ecologică și tranziții de energie curată care reduc emisiile și creează locuri de muncă bune pe o cale către zero până cel târziu în 2050”, au subliniat aceștia.

Referitor la China, liderii G7 au spus că “se vor consulta reciproc cu privire la abordări colective față de politicile și practicile care nu sunt orientate spre piață”.

Ulterior, patru dintre liderii statelor G7, plus președinții Comisiei Europene și Consiliului European, s-au adresat virtual unei ediții speciale a Conferinței de Securitate de la München, Joe Biden făcând un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, pledând și pentru un parteneriat cu democrațiile din Indo-Pacific. Semnalul său a fost întâmpinat de cancelarul german Angela Merkel, de liderii instituțiilor UE și de secretarul general al NATO, care au vorbit despre o agendă comună transatlantică în fața regimurilor autoritare care subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

Atât în contextul reuniunii G7, cât și în cadrul participării la Conferință, premierul Boris Johnson și-a anunțat intenția de a invita la summitul G7 trei țări democratice din Asia-Pacific – India, Australia și Coreea de Sud, subliniind că grupul celor șapte reprezintă “cea mai mare reuniune a democrațiilor liberale bazate pe comerț liber”.

“Am transmis clar că America a revenit la masă și sunt angajat să lucrez cu ei (n.r. – liderii din G7) pentru a controla pandemia și a aborda provocările comune”, a scris și Joe Biden, pe Twitter, el anunțând deja în mai multe rânduri că rivalitatea SUA-China va lua forma unei competiții extreme.

Videoconferința liderilor G7 a fost “un schimb foarte constructiv” în timpul căruia au fost discutate lupta împotriva pandemiei, redresarea economiei globale și cooperarea în Africa, a declarat și cancelarul german Angela Merkel, ea subliniind că acest lucru a fost “în special” făcut posibil prin schimbarea venirea lui Joe Biden la Casa Albă, care “consolidează multilateralismul”.

Prima reuniune a liderilor G7 cu Joe Biden la Casa Albă a reprezentat o revenire a tonului cooperării cu aliații și cu partenerii, într-o distanțare clară față de politica fostei administrații conduse de Donald Trump, cu care liderii G7 au avut parte de summit-uri tensionate în anii 2017-2019, în timp ce summit-ul din 2020, care trebuia să aibă loc la Camp David, a fost anulat din cauza pandemiei.

G7, format din Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Canada, are un produs intern brut cumulat de aproximativ 40 de trilioane de dolari – aproape jumătate din economia globală.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE13 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D13 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu15 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE15 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending