Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că discuțiile președintelui Donald Trump cu liderul rus Vladimir Putin, pentru a începe negocierea încheierii războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului, relatează The Guardian.
„Nu există nicio trădare acolo. Există o recunoaștere a faptului că întreaga lume și Statele Unite au investit și sunt interesate de pace, de o pace negociată, așa cum a spus președintele Trump, de oprirea crimelor. Și, prin urmare, acest lucru va necesita ca ambele părți să recunoască lucruri pe care nu doresc să le recunoască”, a declarat Hegseth jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării din cadrul NATO.
Hegseth a mai afirmat, în context, că „lumea este norocoasă să-l aibă pe președintele Trump”, „cel mai bun negociator”, singurul care poate aduce la masa de negociere părțile implicate.
Noul șef al Pentagonului a subliniat că agresiunea rusă asupra Ucrainei a reprezentat „o resetare la setările din fabrică pentru NATO” și un moment de „realizare a faptului că această alianță trebuie să fie robustă, puternică și reală”. Hegseth a continuat ideea afirmând că a face față agresiunii ruse este „o responsabilitate europeană importantă” și și-a reiterat apelul către țările membre de a-și mări alocarea pentru apărare ca procent din PIB, care ar trebui să ajungă în cele din urmă la 5%.
„Acesta este motivul pentru care președintele Trump a solicitat creșterea cheltuielilor de apărare la nivel general pentru NATO, pentru ca țările europene să recunoască că aceasta este o amenințare urgentă și reală la adresa continentului, iar această agresiune trebuie să fie un semnal de alarmă”, a spus el.
În deschiderea reuniunii de joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că creșterea cheltuielilor pentru apărare „va fi prioritatea numărul unu”, deoarece „trebuie să cheltuim mult mai mult, în special în Europa și Canada”, relatează The Guardian.
El recunoaște că membrii și-au crescut cheltuielile în ultimii ani, dar „totuși, este departe de a fi suficient – trebuie să facem mult, mult mai mult”.
El a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a crește producția de apărare și despre un răspuns unit la „campaniile rusești de destabilizare împotriva țărilor noastre”.
Subiectul Ucraina va fi discutat la prânz, în cadrul unei reuniuni la care se vor alătura miniștrilor NATO ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas.
Trump a luat prin surprindere Ucraina și aliații europeni ai Washingtonului miercuri, după ce a anunțat pe social media că a vorbit telefonic cu Vladimir Putin timp de 90 de minute miercuri și informând că va începe „imediat” negocieri directe cu președintele rus pentru a salva „milioane de vieți”. De asemenea, el a precizat că au fost făcute invitații reciproce pentru a avea întrevederi față în față atât la Washington, cât și la Moscova. Ulterior, i-a telefonat președintelui ucrainean Voldomir Zelenski pentru a-l informa de convorbirea avută cu omologul rus.
La scurt timp, În cadrul declarațiilor de presă din Biroul Oval, Trump a declarat că prima sa întâlnire în persoană cu Putin va avea loc în Arabia Saudită într-un „viitor nu prea îndepărtat”. Șeful de la Casa Albă a mai precizat că eforturile Ucrainei de a adera la NATO sunt irealizabile. „Nu cred că este fezabil”, a răspuns Trump când a fost întrebat de ziariști despre aspirațiile Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică.
Poziția sa a venit după intervenția noului secretar american al apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei întâlniri cu aliații europeni la sediul NATO, care a afirmat că o revenire la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este nerealistă și că administrația americană nu vede aderarea Kievului la NATO ca parte a unei soluții la război.
În context, aliații europeni ai SUA și-au semnalat îngrijorarea cu privire la apelul telefonic dintre președintele american și Vladimir Putin și au făcut front comun pentru susținerea Ucrainei.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a reacționat, afirmând că este „regretabil” faptul că Washingtonul a făcut „concesii” Rusiei înainte ca negocierile de pace să înceapă.
„În opinia mea, ar fi fost mai bine să se discute despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi teritoriale la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.
Într-o declarație comună de miercuri, miniștrii de externe ai principalelor puteri europene, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au subliniat că „Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.
De la începutul invaziei totale a Rusiei asupra Ucrainei în 2022, o poziție constantă a puterilor occidentale a fost că nu ar trebui luate decizii privind viitorul Ucrainei fără implicarea Kievului.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că este esențial ca „Ucraina să fie implicată îndeaproape” în orice discuții despre situația din țară.
Mesajul a fost întărit și de ministrul britanic al apărării, John Healey, care a avertizat că „nu poate exista nicio negociere despre Ucraina fără Ucraina, iar vocea Ucrainei trebuie să fie în centrul oricăror discuții”.
De asemenea, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat cu fermitate rolul central pe care trebuie să-l aibă Europa în cadrul unor negocieri vizând conflictul ruso-ucrainean, precum și faptul că „independența și integritatea teritorială a Ucrainei sunt necondiționate”.
„Prioritatea noastră trebuie să fie acum consolidarea Ucrainei și furnizarea de garanții solide de securitate. În orice negociere, Europa trebuie să aibă un rol central”, a transmis aceasta într-o declarație pe X.
Într-o abordare optimistă după ce aliații europeni au reacționat cu surprindere și prudență la apelul telefonic Trump – Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut „o conversație semnificativă” cu președintele Statelor Unite și că sunt încrezători că puterea Americii, împreună cu Ucraina și cu toți partenerii noștri, este suficientă pentru a împinge Rusia spre pace”. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată fără Kiev și fără participarea europenilor.