Connect with us

U.E.

Propunerea Consiliului UE privind CFM 2021-2027 a fost înaintată: 25% din bugetul de 1087 miliarde de euro este alocat acțiunilor climatice

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea, potrivit unui comunicat. 

„Finlanda a remarcat opiniile statelor membre și a făcut o propunere echilibrată care ține cont atât de noile priorități, cât și de domeniile politice tradiționale. Lucrările președinției noastre cu privire la CFM s-au încheiat, iar președintele Consiliului European va fi acum responsabil de negocieri ”, spune ministrul finlandez pentru afaceri europene, Tytti Tuppurainen.

Finanțare suplimentară pentru noile priorități ale UE

În calitate de titular actual al Președinției Consiliului UE, Finlanda propune ca UE să aloce următoarele în cadrul său financiar:

  • 323 miliarde EUR pentru politica de coeziune (dezvoltare regională)
  • 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă
  • 356 miliarde EUR pentru alte programe, inclusiv noile priorități

Propunerea președinției este prezentată în prețuri pentru 2018 și ține cont de decizia Regatului Unit de a părăsi UE.

Finanțarea pentru celelalte programe ale UE, inclusiv noile priorități, reprezintă cea mai mare pondere din propunerea Președinției și este cu 37% mai mare decât în ​​cadrul financiar actual. Propunerea ar permite UE să crească cheltuielile, de exemplu, pentru cercetare și inovare, acțiuni climatice, gestionarea migrației și securitate globală.

Reducerile pe coeziune și finanțare agricolă din propunerea Președinției au fost reechilibrate, în comparație cu reducerile propuse de Comisia Europeană.

„Investiția în noile priorități este importantă, astfel încât să putem aborda provocările schimbărilor climatice, să creăm o creștere durabilă în Europa și să protejăm securitatea cetățenilor noștri. În același timp, trebuie să recunoaștem nevoile speciale ale regiunilor și să sprijinim dezvoltarea agricolă ”, explică ministrul Tuppurainen.

„De asemenea, este demn de remarcat faptul că finanțarea pentru agricultură, în special pentru dezvoltarea rurală, oferă, de asemenea, un sprijin puternic pentru acțiunile climatice. În total, 40% din fondurile alocate agriculturii ar trebui să fie cheltuite pentru acțiuni climatice ”, adaugă ministrul Tuppurainen.

Cel puțin 25% din bugetul total este destinat finanțării climei

Comisia Europeană a propus ca 25% din cheltuielile bugetare ale UE să fie utilizate pentru a sprijini obiectivele climatice. Președinția finlandeză propune ca 25% să fie minim pentru noua perioadă a CFM.

Așa cum a propus Comisia, propunerea Președinției conține, de asemenea, un mecanism care creează condiționalitatea dintre respectarea statului de drept și primirea fondurilor UE.

Negocierile vor continua în Consiliul European

În calitate de președinție a Consiliului UE, Finlanda a pregătit o propunere în conformitate cu orientările politice și calendarul oferite de Consiliul European. Propunerea se bazează pe negocierile bilaterale purtate cu statele membre în toamnă și pe discuțiile la Consiliul Afaceri Generale și la Consiliul European.

În urma depunerii propunerii președinției, președintele Consiliului European se va ocupa acum de negocieri. Negocierile vor fi încheiate atunci când Parlamentul European își va da acordul pentru noul cadru financiar multianual.

Improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului

Parlamentul European și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că este îngrijorată de „reducerile severe” propuse pentru bugetul pe șapte ani al UE,  la o conferinţă de presă, ea menţionând printre sectoarele care ar putea fi afectate gestionarea frontierelor, apărarea, sectorul digital şi eforturile de ecologizare a economiei, relatează Agerpres

La rândul său, David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu îi invită pe fermieri să împărtășească opiniile privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, completând sondajul lansat de Comisia Europeană

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European, îi invită pe fermierii și operatorii de aprovizionare cu alimente să își exprime opiniile în ceea ce privește practicile comerciale neloiale, folosind sondajul lansat de Comisia Europeană.

Acesta este valabil în toate limbile Uniunii Europene și este valabil până la 15 martie 2024.

”Fermierii și micii furnizori pot transmite dacă s-au confruntat cu practici comerciale neloiale sau dacă legislația în vigoare le oferă o protecție suficientă împotriva cumpărătorilor mai puternici din punct de vedere economic. Comisia Europeană va ține seama de mesajele celor implicați, atunci când va prezenta statelor membre mai multe acțiuni referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale și asigurarea respectării acesteia”, a menționat acesta într-o postare publicată pe Facebook.

În aprilie 2022, a intrat în vigoare în România legea prin care fermierii și furnizorii mici și mijlocii sunt protejați de mai multe practici comerciale neloiale. Actul normativ vizează transpunerea Directivei UE 2019/633.

Directiva are scopul de a proteja micii fermieri în relația cu marii producători. Printre practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise se numără: plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor, obligarea furnizorului la plata produselor irosite şi refuzul contractelor scrise.

”Această lege a fost necesară pentru că fermierii români sunt vulnerabili în fața marilor comercianți. Aceștia au o forță de negociere mai mare, iar micii producători depind de prezența produselor lor în lanțurile marilor rețele comerciale”, a conchis Dan Motreanu.

Sondajul poate fi accesat AICI

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a votat în PE pentru extinderea Uniunii Europene: Extinderea a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente politice și geopolitice ale UE

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru coeziune, a votat, la finalul sesiunii plenare de la Strasbourg, raportul referitor la aprofundarea integrării Uniunii Europene în vederea extinderilor viitoare.

„Extinderea a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente politice și geopolitice ale Uniunii Europene care reprezintă o investiție geostrategică în pacea, democrația, stabilitatea, securitatea, protecția climei și prosperitatea pe termen lung pe întregul continent European. Procesele de pregătire pentru extindere ar trebui să se desfășoare în paralel atât în UE, cât și în țările în curs de aderare”, a transmis Corina Crețu într-un mesaj pe Facebook.

Ea a subliniat că, aderarea la Uniunea Europeană este o procedură bazată pe merite și că fiecare candidat trebuie să fie evaluat pe baza meritelor proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga în ansamblu.

„În același timp Instituțiile Europene trebuie să se pregătească pentru îmbrățișarea noilor membri. Invităm Comisia Europeană să efectueze o evaluare la jumătatea perioadei a Regulamentului IPA III și să propună includerea Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei pe lista beneficiarilor acestui mecanism”, a adăugat Corina Crețu. 

Mai mult, aceasta a precizat că țările din Balcanii de Vest trebuie susținute în procesul de reformare, inclusiv prin realizarea Planului economic și de investiții și a noului Plan de creștere pentru Balcanii de Vest.

„Consider că provocarea dar și oportunitatea pe care o prezintă extinderea Uniuni Europene necesită o politică de extindere mai complexă, care să instituie un parcurs progresiv clar către aderarea la UE, inclusiv integrarea treptată în politicile comune, precum piața unică, pentru țările care încheie negocierile pe anumite capitole de politică sau care înregistrează progrese considerabile în realizarea reformelor legate de aderarea la UE”, a conchis eurodeputatul român.

Continue Reading

U.E.

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

Published

on

© European Union 2024

Premierul polonez Donald Tusk a făcut joi un apel ca potenţialul militar al Rusiei să fie egalat la nivel european, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit în discursul său anual despre starea națiunii invocând progresele ţării sale în materie de armament, notează EFE, potrivit Agerpres.

“Europa trebuie să înţeleagă că această nouă cursă a înarmării pe care Rusia o impune lumii şi agresiunea rusă în Ucraina trebuie să provoace o trezire în toate capitalele europene şi în UE pe ansamblu”, a declarat Tusk în cadrul unei apariţii la Varşovia alături de premierul leton Evika Silina.

O astfel de trezire trebuie să ducă la “decizii care să egaleze potenţialul militar al Rusiei şi să facă ca Europa să fie mai bine înarmată şi mai bine pregătită, nu mai rău”, a subliniat el.

“Cuvintele lui Putin cu privire la faptul că Rusia se înarmează şi trece de facto la o economie de război sunt reale. Nu sunt doar nişte declaraţii agresive”, a spus Tusk, adăugând că deciziile anunţate de liderul rus de a creşte autonomia Rusiei şi de a-şi moderniza forţele armate trebuie luate “absolut în serios”.


Citiți și 

UE dorește să ”schimbe paradigma, de la răspuns de urgență la pregătire pentru apărare”, urmând să prezinte o strategie europeană pentru industria din domeniu (Politico)

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO


Putin a avertizat NATO că consecinţele desfăşurării de trupe aliate în Ucraina vor fi “tragice”, respingând în acelaşi timp ca “absurde” acuzaţiile potrivit cărora Moscova se gândeşte să atace Europa.

“Ei (occidentalii) au vorbit despre posibilitatea de a trimite contingente militare occidentale în Ucraina (…) Dar consecinţele acestor intervenţii ar fi într-adevăr mult mai tragice”, a declarat preşedintele rus în discursul rostit în Gostinîi Dvor, un Palat al Congresului situat lângă Piaţa Roşie din Moscova, potrivit AFP.

“Ei trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor. Tot ceea ce inventează ei în acest moment, pe lângă faptul că înspăimântă întreaga lume, este o ameninţare reală de conflict cu folosirea armelor nucleare şi, prin urmare, de distrugere a civilizaţiei”, a continuat preşedintele rus.

Putin a anunţat joi că Rusia a îndeplinit planurile de dezvoltare a tuturor rachetelor şi armelor cele mai noi anunţate de Kremlin în 2018, dintre care unele au fost deja livrate forţelor armate ruse şi chiar folosite în războiul din Ucraina.

“Am făcut deja sau am încheiat lucrările pentru tot ceea ce am planificat în domeniul armamentului, ceea ce am anunţat în mesajul meu din 2018”, a spus el în discursul său despre starea naţiunii în faţa celor două camere ale parlamentului.

“Se lucrează în continuare la o gamă întreagă de sisteme de arme foarte noi. Vom afla mai târziu despre noi realizări ale oamenilor de ştiinţă şi ale producătorilor noştri de arme”, a subliniat el în discursul care a durat două ore şi şase minute şi a fost proiectat în cinematografe din diferite regiuni ale Rusiei, ca parte a campaniei sale electorale.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Dan Motreanu31 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu îi invită pe fermieri să împărtășească opiniile privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, completând sondajul lansat de Comisia Europeană

Corina Crețu41 mins ago

Corina Crețu a votat în PE pentru extinderea Uniunii Europene: Extinderea a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente politice și geopolitice ale UE

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 hour ago

Ministerul Finanțelor a primit primul Aviz Formal în procesul de aderare la OCDE, anunță Marcel Boloș: Aderarea este un pas vital pentru România în călătoria către dezvoltare și stabilitate economică

U.E.13 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.13 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA17 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine activ opoziția democratică a Rusiei

NATO18 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE19 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA2 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO6 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.7 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending