Numirea lui Cosmin Boiangiu în fruntea Agenției Europene a Muncii (ELA) este „o veste excelentă” pentru România, acesta fiind un „profesionist desăvârșit” și un „negociator excelent” care a obținut „victorii neașteptate pentru România”, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), care a colaborat îndeaproape cu diplomatul român.

Cosmin Boiangiu, în prezent, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a primit susținerea unei largi majorități a statelor membre pentru alegerea în funcția de director executiv al Autorității Europene pentru Muncă, potrivit unui anunț făcut joi de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

„O veste excelentă pentru România, dar și pentru mine personal! Cosmin Boiangiu va fi noul Director Executiv al Agenției Europene a Muncii (ELA)! Îl cunosc bine pe Cosmin. Am lucrat cu el în 2016, el era omul cheie care pregătea pentru România, în Reprezentanța noastră pe lângă UE, toate dosarele pentru Consiliul de Miniștri EPSCO pe muncă și afaceri sociale. Apoi, în 2019, a fost unul dintre oamenii de bază ai Președinției Române a Consiliului UE. Este un profesionist desăvârșit, un negociator excelent, a dus mereu dosare grele în spate și a reușit deseori să obțină victorii neașteptate pentru România”, scrie Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, colaborarea cu Cosmin Boiangiu pe teme de muncă și social a continuat odată cu preluarea mandatului de europarlamentar și în calitate de coordonator Renew Europe în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), mai spune Pîslaru, subliniind că „a fost mereu o plăcere”, iar numirea celui dintâi la șefia ELA „este o mândrie pentru România și o mare victorie, la care, trebuie să recunosc, am contribuit și noi, Renew Europe, semnificativ!”, punctează eurodeputatul român. „Am avut un mesaj puternic de susținere pentru Cosmin și acest mesaj l-am dus fără ezitare către toți decidenții! Așa se convertește munca serioasă și competentă din Parlamentul European în influență și în poziții cheie pentru România”, explică Pîslaru.

Diplomat de carieră, Boiangiu este, din anul 2016, reprezentant permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană. În această calitate a prezidat reuniunile COREPER I pe durata Președinției române a Consiliului UE (semestrul I 2019) și a negociat numeroase acte legislative europene în domeniul social. Anterior, în perioada 2012-2016, Cosmin Boiangiu a deținut funcția de ambasador al României în Slovenia. CV-ul său este disponibil aici.

Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și-a început activitatea în octombrie 2019 , la doi ani după ce președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de autorității în discursul din 2017 privind starea Uniunii adresat Parlamentului European.

Autoritatea Europeană a Muncii are următoarele obiective: facilitarea accesului cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și obligațiile lor; înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației Uniunii care intră în domeniul său de aplicare, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate; medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii transfrontaliere.

Activitățile Autorității Europene a Muncii sunt legate de normele privind mobilitatea forței de muncă: libera circulație și detașarea lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și legislația specifică din sectorul transportului rutier.

Autoritatea Europeană a Muncii are sediul la Bratislava.

Uniunea Europeană se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni, este mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în apropierea scrutinului de la 1 noiembrie. 

„Pe 1 noiembrie au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, în condiții de pandemie, care au determinat și o bună parte a observatorilor internaționali să stea acasă. Ce mesaj transmite UE înaintea acestor alegeri? Același pe care l-a transmis și acum 6 ani, când a semnat Acordul de Asociere cu Chișinăul: democrația și statul de drept produc prosperitate. Iar atunci când un guvern sau altul nu s-a achitat de aceste obligații asumate, când banii nu au adus bunăstarea oamenilor, ci a unor oligarhi, atunci UE a introdus principiul condiționalității și a ales să vireze banii direct comunităților, și nu guvernului. UE trebuie să îi sprijine în continuare pe cetățenii moldoveni și să se asigure că ei văd efectele banilor pe care UE îi investește în drumuri, școli sau specializarea lucrătorilor din justiție și poliție”, scrie eurodeputatul pe Facebook. 

Potrivit acestuia, „până la finalul lui 2018, Republica Moldova primise mai mult de un miliard de euro din partea UE,  peste 70 % din exporturile Republicii Moldova merg către state ale UE, iar oamenii de afaceri afectați de embargoul Rusiei și-au recuperat pierderile grație contractelor cu parteneri din țările europene”. În plus, „în statele UE trăiesc peste un milion de suflete moldovenești”, mai spune Marinescu.  „Pentru aceștia, dar și pentru cei rămași în țară, alegerile de pe 1 noiembrie sunt extrem de importante” deoarece „încrederea este baza oricărei cooperări”.

„Atât UE cât și cetățenii moldoveni, trebuie să aibă încredere în parlamentul și guvernul de la Chișinău, căci fără încredere, nu se poate construi nimic durabil”, subliniază Marian-Jean Marinescu. 

Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție germană, a impus joi măsuri restrictive pentru două persoane și un organism care au fost responsabile sau au luat parte la atacul cibernetic asupra Parlamentului Federal German (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015 și care a vizat și contul biroului de parlamentar al cancelarului Angela Merkel, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acest atac cibernetic a vizat sistemul de informații al parlamentului și a afectat capacitatea sa de a opera timp de câteva zile. O cantitate semnificativă de date a fost furată și conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cele ale cancelarului Angela Merkel, au fost afectate”, arată comunicatul citat.

Sancțiunile menționate au fost propuse oficial de Germania în luna iulie și constau în interdicție de călătorie și înghețare a activelor impuse persoanelor fizice și o înghețare a activelor impuse corpului. În plus, persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor enumerate.

Decizia Consiliului înseamnă că un total de 8 persoane și 4 entități și organisme au fost vizate de măsuri restrictive în legătură cu atacurile cibernetice care vizează UE sau statele sale membre.

Sancțiunile sunt una dintre opțiunile disponibile în cadrul Uniunii pentru un răspuns diplomatic comun la activitățile cibernetice rău intenționate  și sunt menite să prevină, să descurajeze, să descurajeze și să răspundă la continuarea și creșterea comportamentului rău intenționat în spațiul cibernetic.

Sancțiunile sunt bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice. Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Actele juridice relevante, inclusiv numele persoanelor fizice și ale organismului în cauză, au fost publicate în Jurnalul Oficial.

Incidentul de acum cinci ani a fost cel mai mare atac cibernetic efectuat până în prezent împotriva Parlamentului German. 

Cancelarul Angela Merkel a reclamat atacul cibernetic din partea Rusiei drept unul “scandalos” și care “afectează o cooperare de încredere” cu Rusia, legătură pe care liderul german spunea că se străduiește să o îmbunătățească „zilnic”.