Connect with us

U.E.

Propunerea Germaniei privind condițiile pentru începerea negocierilor asupra ultimului pilon al uniunii bancare în zona euro, primită cu un amestec de precauție și entuziasm din partea statelor membre

Published

on

© European Union

Propunerea Germaniei privind condițiile pentru începerea negocierilor asupra schemei europene de garantare a depozitelor bancare, ultimul pilon pentru definitivarea uniunii bancare în zona euro, a fost primită cu un amestec de precauție și entuziasm din partea statelor membre, potrivit unui comunicat de presă ulterior reuniunii Eurogrupului. 

Miniștrii finanțelor din zona euro au convenit joi să ia decizii echilibrate și responsabile în zona sensibilă a reglementării deținerii de obligațiuni suverane de către bănci, pentru a nu supune sectorul unui dezavantaj competitiv. 

Întâlnirea  a avut pe agendă discuții privind soluțiile pentru deblocarea schemei europene de garantare a depozitelor bancare, piesa lipsă a uniunii bancare, dar totodată și cel mai controversat pilon, care se adaugă la sistemul unic de supraveghere și la mecanismul unic de rezoluție a problemelor cu care s-ar putea confrunta marile bănci din zona euro. 

EDIS este o umbrelă comună la nivel european prin care se dorește protejarea economiilor cetățenilor europeni și a întreprinderilor mici. Obiectivul EDIS este garantarea aceluiași nivel de protecție în toată Europa pentru toate depozitele sub 100.000 EUR, indiferent de starea finanțelor naționale sau depercepția de pe piață a economiilor naționale.

Germania s-a opus EDIS, schemă propusă încă din 2015, de teama că va fi obligată să plătească nota de plată a falimentelor bancare din alte state membre, și a invocat dreptul cetăţenilor săi de a nu suferi pagubele iresponsabilităţii bancherilor din alte țări. 

Cu toate acestea, ministrul german al finanțelor, Olaf Scholz, a indicat miercuri că Germania nu va mai zădărnici planurile de finalizare a uniunii bancare în zona euro, Berlinul fiind dispus să-și relaxeze poziția față de un sistem comun de protejare a depozitelor de economii. Într-un articol de opinie pentru Financial Times, Scholz a scris că ,,rolul global al Europei va fi subminat dacă nu va finaliza integrarea sectorului financiar al zonei euro”.

Ministrul german și-a mențiunt poziția și în marja reuniunii Eurogrupului, de ieri, când a declarat că finalizarea uniunii bancare este „cheia pentru creștere și pentru Europa” și a subliniat că Germania ar fi dispusă să discute despre instituirea unei scheme europene de garantare a depozitelor, care ar oferi ajutor deponenților din UE în caz de faliment, în schimbul acceptării unei reglementări privind deținerea de obligațiuni suverane de către băncile din zona euro, relatează Euronews

Scholz, a propus, miercuri, ca pentru a crește stabilitatea băncilor, zguduită grav de criza din Grecia, acestea nu ar mai trebui să trateze obligațiunile guvernamentale ca fiind lipsite de riscuri, ci să le atașeze prevederi care să indice riscurile de care sunt însoțite. De asemenea, Scholz a propus ca legislația UE să asigure că băncile beneficiază de un stimulent financiar pentru a nu acumula prea multe datorii aparținând unui singur suveran ca măsură de protecție în cazul în care un guvern se confruntă cu probleme financiare și deine obligațiuni cu risc ridicat, ca în cazul Greciei.

Sistemul propus de Scholz ar acționa ca un mecanism de siguranță pentru fondurile naționale, contribuind la asigurarea faptului că guvernele își pot onora obligația legală de a proteja depozite de până la 100.000 EUR în cazul unui colaps bancar.

În schimbul sprijinului acordat EDIS, Scholz a cerut, de asemenea, o armonizare a schemelor naționale de insolvență, reducerea suplimentară a „împrumuturilor neperformante” ale băncilor și un acord asupra unei propuneri de bază comună de impozitare consolidată, informează Financial Times

Propunerea germană a fost primită cu precauție de miniștrii finanțelor din zona euro, reuniți ieri la Bruxelles, președintele Eurogrupului, Mario Centeno, precizând că se prefigurează o ,,discuție dificilă”, însă și-a arătat și entuziasmul legat de faptul că intervenția Germaniei ,,semnalează un angajament clar de a colabora cu partenerii europeni”, potrivit unui comunicat. 

Centeno a avertizat că modificarea tratamentului prudențial al datoriei suverane din zona euro „este o problemă foarte sensibilă”, pe care europenii o tratează „foarte în serios și cu multă precauție”, având în vedere impactul potențial asupra piețelor financiare, potrivit Reuters

Băncile ar putea fi obligate să caute zeci de miliarde de euro pentru a-și securiza expunerea la datoria publică, pe lângă noile dispoziții de capital pe care vor trebui să le implementeze începând cu anul viitor, în concordanță cu noile standarde internaționale.

În acest context, Centeno a subliniat schimbarea de ,,dispoziție” din încăpere și și-a exprimat speranța că în decembrie toate statele membre vor cădea de acord cu o foaie de parcurs în vederea începerii negocierilor cu privire la ,,acest doar foarte important”. 

,,Observ acum un angajament clar din partea tuturor miniștrilor de a se angaja într-o dezbatere atât de necesară pentru finalizarea uniunii bancare. Următorul pas este de a stabili o foaie de parcurs pentru a începe negocierile politice privind EDIS în decembrie”, a declarat președintele Eurogrupului, care a mai transmis că mesajul care trebuie să rămână după întâlnirea ministerială este că se vor adopta ,,decizii echilibrate și suficient de responsabile pentru a proteja atât sectorul nostru financiar, cât și pentru a promova un sector financiar mai stabil la nivel european”. 

În acest sens, reprezentantul celei mai puternice economii din Uniunea Europeană și-a apărat propunerea, spunând că „va contribui la realizarea progreselor necesare pentru ca în toată Europa să înceapă o nouă dezbatere privind uniunea bancară”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru cercetare și industrie (ITRE) din Parlamentul European, a participat în cadrul evenimentului ”Asistenții Medicali și Moașele în Avagarda Schimbării” unde a atras atenția că România nu trebuie să rateze oportunitatea unică de reformă a sistemului de sănătate prin fondurile europene destinate special sectorului sănătății.

„Sistemul de sănătate din România a văzut progrese semnificative în ultimii ani și trebuie să recunoaștem cu toții. Pe de altă parte însă, dacă ne comparăm cu media europeană sau chiar cu țări din centrul și estul Europei, sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim pentru a ajunge la un standard satisfăcător. Ceea ce va fi diferit în anii următori față de toți acești ani care au trecut după 1989, este că avem o oportunitate unică a unor fonduri europene dedicate special sănătății, și aici sub coordonare și implicarea președintelui României, cu sprijinul tuturor forțelor politice și a profesioniștilor din sănătate, se conturează câteva oportunități importante pe care nu trebuie să le ratăm sub nicio formă în anii următori”, a transmis Cristian Bușoi în discursul său.


În cadrul intervenției, deputatul european a făcut referire la mai multe instrumente finanicare, cu ajutorul cărora autoritățile române pot schimb fața sistemului de sănătate din România.

Avem în Planul Național de Redresare și Reziliență o sumă importantă rezervată sănătății. Urmează în luna mai negocieri cu CE, dar vorbim de investiții de 3 miliarde de euro, care astăzi este suma propusă pentru domeniul sănătății”, a menționat europarlamentarul liberal.

Reamintim că Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

„Se pregătește un Program operațional special destinat sănătății, pentru prima dată în istoria României de când am aderat la Uniunea Europeană, suma pe care o propune este de 4,7 miliarde de euro, dacă vom fi capabili să atragem acești bani, vor aduce investiții importante și vor reuși să genereze un act medical de calitate și o satisfacție a personalului medical și a pacientului”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final. Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat în mai multe direcții.

Referitor la programul european emblematic în materie de sănătate, Cristian Bușoi a precizat că programul EU4Health va aduce dincolo de pregătirea sistemelor de sănătate din Europa penru viitoarele crize sanitare, alte măsuri importante: interconectarea dosarelor electronice ale pacienților, un program de date agregate la nivel european, crearea unei rezerve sanitare sau personal medical de intervenție în caz de criză sanitară.

Acești bani importanți nu vor rezolva toate probleme, dar vor face o diferență considerabilă și vor reprezenta o oportunitate unică de care trebuie să profităm”, a conchis acesta în intervenția sa.

Citiți și analiza Calea Europeană: 10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) i-a adesat o întrebare comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, prin intermediul căreia i-a solicitat acestuia să-i comunice instrumentele de care dispune Comisia Europeană în vederea combaterii sărăciei extreme din Uniunea Europeană.

Oficialul Executivului european i-a transmis astfel europarlamentarului român că ”obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziune socială a Uniunii Europene prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială”.

”Înainte de declanșarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sărăcia era în continuă scădere în UE, cunoscând un declin important al ratei deprivării materiale severe. Pandemia de COVID-19 riscă să inverseze aceste progrese, deși simulările arată că creșterea poate fi limitată la măsurile adoptate. Acestea includ cele 100 de miliarde EUR din noul instrument SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) și mobilizarea fondurilor UE existente prin intermediul pachetelor CRII și CRII+”, a explicat Schmit în răspunsul furnizat în urma interpelării depuse de Daniel Buda.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale a subliniat că ”strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă a evidențiat faptul că echitatea rămâne unul dintre cele patru principii care ghidează redresarea”.

”Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziunea socială a Uniunii prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială. Planurile naționale de redresare sunt menite să atenueze impactul social și economic al crizei. Aceste resurse se vor adăuga fondurilor politicii de coeziune. Mai mult, REACT-EU asigură resurse suplimentare pentru politica de coeziune și programul pentru persoanele cele mai defavorizate în 2021 și 2022. Fondul social european Plus (FSE+), dedicat ocupării forței de muncă, educației și politicilor sociale prevede că statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE + incluziunilor sociale, inclusiv 5 % pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și 3 % suplimentar pentru persoanele cele mai defavorizate”, i-a transmis Nicolas Schmit europarlamentarului român. 

Interprelarea lui Daniel Buda apare în contextul în care Banca Mondială semnalează că această criză sanitară provocată de COVID-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi ca urmare a efectelor economice provocate de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală

România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență prin Planul Național de Redresare și Rezilientă care este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a transmis că România a fost lăudată pentru consultările publice organizate în vederea elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce a reieșit că alte 13 state membre nu au dialogat cu partenerii sociali.

Dragoș Pîslaru a transmis acest mesaj în contextul în care mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de redresare și reziliență, adică acele documente strategice care le vor oferi acces la 672,5 miliarde de euro pentru reforme și investiții. De asemenea, Parlamentul European va primi de la Comisie planurile de îndată ce vor fi disponibile.

Mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de…

Posted by Dragoș Pîslaru on Monday, 19 April 2021

 

Fac parte din grupul Parlamentului European de monitorizare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, una dintre victoriile obținute în negocierile cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană. M-am interesat în ultimele luni și cu precădere în această săptămână de stadiul de redactare al planurilor. Am vorbit cu zeci de organizații de tineret, cu autorități locale și regionale, parteneri sociali, cu companii. Iar zilele trecute am vorbit cu 40 de organizații și forumuri naționale de tineret. Și mi-a părut rău să văd că nu își văd viitorul atât de luminos pe cât noi l-am imaginat pentru ei în acest mecanism. De ce? Fiindcă guvernele multor state membre nu au invitat absolut deloc la dialog organizațiile de tineret pe durata elaborării planurilor naționale, în ciuda faptului că Parlamentul European a insistat pe faptul că un plan național nu poate niciodată să fie coerent dacă nu există transparență și consultare cu cetățenii, cu organizațiile societății civile, cu autorități locale și regionale. În acest moment am informații că 13 state membre nu au ținut cont de Articolul 18 al Mecanismului de Redresare și Reziliență, care prevede că acestea trebuie să trimită Comisiei Europene un rezumat al consultărilor realizate cu parteneri sociali, organizații ale societății civile, în special organizații de tineret. Ce vor trimite, o foaie goală? România a fost lăudată. 12 dezbateri publice cu 3900 de participanți care au dat naștere la 1700 de propuneri de reforme și investiții. Și m-am bucurat că putem da un exemplu că se poate, că scuzele de lipsă de timp și de resurse nu pot exista atunci când vorbim de măsuri cu impact crucial asupra societății”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru a mai spus că, alături de Dacian Cioloş, Luis Garicano și Valérie Hayer, a înaintat o scrisoare către vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis și către Comisarul pe Economie Paolo Gentiloni în care le-au prezentat ceea ce au aflat și le-au adresat trei întrebări cu privire la acțiunile întreprinse de Comisia Europeană pentru a se asigura că statele membre consultă actorii naționali; consecințele pentru țările care nu au făcut acest lucru; și la modul în care Comisia Europeană poate asigura PE că societatea civilă și autoritățile locale vor fi implicate cu adevărat în implementarea planurilor. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene,weekendul trecut, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Citiți și Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, întâlniri cu „multe ore de discuții” cu echipele tehnice ale Comisiei Europene: Suntem pe drumul cel bun

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi36 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO1 hour ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș17 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA17 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE19 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending