Propunerea Germaniei privind condițiile pentru începerea negocierilor asupra schemei europene de garantare a depozitelor bancare, ultimul pilon pentru definitivarea uniunii bancare în zona euro, a fost primită cu un amestec de precauție și entuziasm din partea statelor membre, potrivit unui comunicat de presă ulterior reuniunii Eurogrupului.
Miniștrii finanțelor din zona euro au convenit joi să ia decizii echilibrate și responsabile în zona sensibilă a reglementării deținerii de obligațiuni suverane de către bănci, pentru a nu supune sectorul unui dezavantaj competitiv.
Întâlnirea a avut pe agendă discuții privind soluțiile pentru deblocarea schemei europene de garantare a depozitelor bancare, piesa lipsă a uniunii bancare, dar totodată și cel mai controversat pilon, care se adaugă la sistemul unic de supraveghere și la mecanismul unic de rezoluție a problemelor cu care s-ar putea confrunta marile bănci din zona euro.
EDIS este o umbrelă comună la nivel european prin care se dorește protejarea economiilor cetățenilor europeni și a întreprinderilor mici. Obiectivul EDIS este garantarea aceluiași nivel de protecție în toată Europa pentru toate depozitele sub 100.000 EUR, indiferent de starea finanțelor naționale sau depercepția de pe piață a economiilor naționale.
Germania s-a opus EDIS, schemă propusă încă din 2015, de teama că va fi obligată să plătească nota de plată a falimentelor bancare din alte state membre, și a invocat dreptul cetăţenilor săi de a nu suferi pagubele iresponsabilităţii bancherilor din alte țări.
Cu toate acestea, ministrul german al finanțelor, Olaf Scholz, a indicat miercuri că Germania nu va mai zădărnici planurile de finalizare a uniunii bancare în zona euro, Berlinul fiind dispus să-și relaxeze poziția față de un sistem comun de protejare a depozitelor de economii. Într-un articol de opinie pentru Financial Times, Scholz a scris că ,,rolul global al Europei va fi subminat dacă nu va finaliza integrarea sectorului financiar al zonei euro”.
Ministrul german și-a mențiunt poziția și în marja reuniunii Eurogrupului, de ieri, când a declarat că finalizarea uniunii bancare este „cheia pentru creștere și pentru Europa” și a subliniat că Germania ar fi dispusă să discute despre instituirea unei scheme europene de garantare a depozitelor, care ar oferi ajutor deponenților din UE în caz de faliment, în schimbul acceptării unei reglementări privind deținerea de obligațiuni suverane de către băncile din zona euro, relatează Euronews.
Scholz, a propus, miercuri, ca pentru a crește stabilitatea băncilor, zguduită grav de criza din Grecia, acestea nu ar mai trebui să trateze obligațiunile guvernamentale ca fiind lipsite de riscuri, ci să le atașeze prevederi care să indice riscurile de care sunt însoțite. De asemenea, Scholz a propus ca legislația UE să asigure că băncile beneficiază de un stimulent financiar pentru a nu acumula prea multe datorii aparținând unui singur suveran ca măsură de protecție în cazul în care un guvern se confruntă cu probleme financiare și deine obligațiuni cu risc ridicat, ca în cazul Greciei.
Sistemul propus de Scholz ar acționa ca un mecanism de siguranță pentru fondurile naționale, contribuind la asigurarea faptului că guvernele își pot onora obligația legală de a proteja depozite de până la 100.000 EUR în cazul unui colaps bancar.
În schimbul sprijinului acordat EDIS, Scholz a cerut, de asemenea, o armonizare a schemelor naționale de insolvență, reducerea suplimentară a „împrumuturilor neperformante” ale băncilor și un acord asupra unei propuneri de bază comună de impozitare consolidată, informează Financial Times.
Propunerea germană a fost primită cu precauție de miniștrii finanțelor din zona euro, reuniți ieri la Bruxelles, președintele Eurogrupului, Mario Centeno, precizând că se prefigurează o ,,discuție dificilă”, însă și-a arătat și entuziasmul legat de faptul că intervenția Germaniei ,,semnalează un angajament clar de a colabora cu partenerii europeni”, potrivit unui comunicat.
Centeno a avertizat că modificarea tratamentului prudențial al datoriei suverane din zona euro „este o problemă foarte sensibilă”, pe care europenii o tratează „foarte în serios și cu multă precauție”, având în vedere impactul potențial asupra piețelor financiare, potrivit Reuters.
Băncile ar putea fi obligate să caute zeci de miliarde de euro pentru a-și securiza expunerea la datoria publică, pe lângă noile dispoziții de capital pe care vor trebui să le implementeze începând cu anul viitor, în concordanță cu noile standarde internaționale.
În acest context, Centeno a subliniat schimbarea de ,,dispoziție” din încăpere și și-a exprimat speranța că în decembrie toate statele membre vor cădea de acord cu o foaie de parcurs în vederea începerii negocierilor cu privire la ,,acest doar foarte important”.
,,Observ acum un angajament clar din partea tuturor miniștrilor de a se angaja într-o dezbatere atât de necesară pentru finalizarea uniunii bancare. Următorul pas este de a stabili o foaie de parcurs pentru a începe negocierile politice privind EDIS în decembrie”, a declarat președintele Eurogrupului, care a mai transmis că mesajul care trebuie să rămână după întâlnirea ministerială este că se vor adopta ,,decizii echilibrate și suficient de responsabile pentru a proteja atât sectorul nostru financiar, cât și pentru a promova un sector financiar mai stabil la nivel european”.
În acest sens, reprezentantul celei mai puternice economii din Uniunea Europeană și-a apărat propunerea, spunând că „va contribui la realizarea progreselor necesare pentru ca în toată Europa să înceapă o nouă dezbatere privind uniunea bancară”.