Connect with us

U.E.

Propunerea Germaniei privind condițiile pentru începerea negocierilor asupra ultimului pilon al uniunii bancare în zona euro, primită cu un amestec de precauție și entuziasm din partea statelor membre

Published

on

© European Union

Propunerea Germaniei privind condițiile pentru începerea negocierilor asupra schemei europene de garantare a depozitelor bancare, ultimul pilon pentru definitivarea uniunii bancare în zona euro, a fost primită cu un amestec de precauție și entuziasm din partea statelor membre, potrivit unui comunicat de presă ulterior reuniunii Eurogrupului. 

Miniștrii finanțelor din zona euro au convenit joi să ia decizii echilibrate și responsabile în zona sensibilă a reglementării deținerii de obligațiuni suverane de către bănci, pentru a nu supune sectorul unui dezavantaj competitiv. 

Întâlnirea  a avut pe agendă discuții privind soluțiile pentru deblocarea schemei europene de garantare a depozitelor bancare, piesa lipsă a uniunii bancare, dar totodată și cel mai controversat pilon, care se adaugă la sistemul unic de supraveghere și la mecanismul unic de rezoluție a problemelor cu care s-ar putea confrunta marile bănci din zona euro. 

EDIS este o umbrelă comună la nivel european prin care se dorește protejarea economiilor cetățenilor europeni și a întreprinderilor mici. Obiectivul EDIS este garantarea aceluiași nivel de protecție în toată Europa pentru toate depozitele sub 100.000 EUR, indiferent de starea finanțelor naționale sau depercepția de pe piață a economiilor naționale.

Germania s-a opus EDIS, schemă propusă încă din 2015, de teama că va fi obligată să plătească nota de plată a falimentelor bancare din alte state membre, și a invocat dreptul cetăţenilor săi de a nu suferi pagubele iresponsabilităţii bancherilor din alte țări. 

Cu toate acestea, ministrul german al finanțelor, Olaf Scholz, a indicat miercuri că Germania nu va mai zădărnici planurile de finalizare a uniunii bancare în zona euro, Berlinul fiind dispus să-și relaxeze poziția față de un sistem comun de protejare a depozitelor de economii. Într-un articol de opinie pentru Financial Times, Scholz a scris că ,,rolul global al Europei va fi subminat dacă nu va finaliza integrarea sectorului financiar al zonei euro”.

Ministrul german și-a mențiunt poziția și în marja reuniunii Eurogrupului, de ieri, când a declarat că finalizarea uniunii bancare este „cheia pentru creștere și pentru Europa” și a subliniat că Germania ar fi dispusă să discute despre instituirea unei scheme europene de garantare a depozitelor, care ar oferi ajutor deponenților din UE în caz de faliment, în schimbul acceptării unei reglementări privind deținerea de obligațiuni suverane de către băncile din zona euro, relatează Euronews

Scholz, a propus, miercuri, ca pentru a crește stabilitatea băncilor, zguduită grav de criza din Grecia, acestea nu ar mai trebui să trateze obligațiunile guvernamentale ca fiind lipsite de riscuri, ci să le atașeze prevederi care să indice riscurile de care sunt însoțite. De asemenea, Scholz a propus ca legislația UE să asigure că băncile beneficiază de un stimulent financiar pentru a nu acumula prea multe datorii aparținând unui singur suveran ca măsură de protecție în cazul în care un guvern se confruntă cu probleme financiare și deine obligațiuni cu risc ridicat, ca în cazul Greciei.

Sistemul propus de Scholz ar acționa ca un mecanism de siguranță pentru fondurile naționale, contribuind la asigurarea faptului că guvernele își pot onora obligația legală de a proteja depozite de până la 100.000 EUR în cazul unui colaps bancar.

În schimbul sprijinului acordat EDIS, Scholz a cerut, de asemenea, o armonizare a schemelor naționale de insolvență, reducerea suplimentară a „împrumuturilor neperformante” ale băncilor și un acord asupra unei propuneri de bază comună de impozitare consolidată, informează Financial Times

Propunerea germană a fost primită cu precauție de miniștrii finanțelor din zona euro, reuniți ieri la Bruxelles, președintele Eurogrupului, Mario Centeno, precizând că se prefigurează o ,,discuție dificilă”, însă și-a arătat și entuziasmul legat de faptul că intervenția Germaniei ,,semnalează un angajament clar de a colabora cu partenerii europeni”, potrivit unui comunicat. 

Centeno a avertizat că modificarea tratamentului prudențial al datoriei suverane din zona euro „este o problemă foarte sensibilă”, pe care europenii o tratează „foarte în serios și cu multă precauție”, având în vedere impactul potențial asupra piețelor financiare, potrivit Reuters

Băncile ar putea fi obligate să caute zeci de miliarde de euro pentru a-și securiza expunerea la datoria publică, pe lângă noile dispoziții de capital pe care vor trebui să le implementeze începând cu anul viitor, în concordanță cu noile standarde internaționale.

În acest context, Centeno a subliniat schimbarea de ,,dispoziție” din încăpere și și-a exprimat speranța că în decembrie toate statele membre vor cădea de acord cu o foaie de parcurs în vederea începerii negocierilor cu privire la ,,acest doar foarte important”. 

,,Observ acum un angajament clar din partea tuturor miniștrilor de a se angaja într-o dezbatere atât de necesară pentru finalizarea uniunii bancare. Următorul pas este de a stabili o foaie de parcurs pentru a începe negocierile politice privind EDIS în decembrie”, a declarat președintele Eurogrupului, care a mai transmis că mesajul care trebuie să rămână după întâlnirea ministerială este că se vor adopta ,,decizii echilibrate și suficient de responsabile pentru a proteja atât sectorul nostru financiar, cât și pentru a promova un sector financiar mai stabil la nivel european”. 

În acest sens, reprezentantul celei mai puternice economii din Uniunea Europeană și-a apărat propunerea, spunând că „va contribui la realizarea progreselor necesare pentru ca în toată Europa să înceapă o nouă dezbatere privind uniunea bancară”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending