Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, urmează să efectueze luni o vizită la Teheran, a anunțat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Abbas Mussavi, în contextul noilor tensiuni internaționale legate de dosarul nuclear iranian, anunță AFP, citat de Agerpres.

Josep Borrell ”se va deplasa mâine (luni) în Iran pentru prima dată de la intrarea sa în funcţie (la începutul lui decembrie). El urmează să se întâlnească cu ministrul de exerne (Mohammad Javad Zarif) şi cu alţi responsabili de rang înalt ai ţării noastre, pentru consultări”, a declarat purtătorul de cuvânt, într-un comunicat de presă ce nu cuprinde detalii despre ora sosirii sau durata vizitei.

Vizita șefului diplomației europene are loc într-o perioadă de tensiuni între Iran ți occidentali pe tema programului nuclear al Teheranului.

La 28 ianuarie, în parlamentul iranian a fost introdus un proiect de rezoluție ce prevede retragerea Teheranului din Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare din 1968, fundament al controlului armelor nucleare după Războiul Rece, inclusiv al acordului semnat în 2015.

Miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

Pe fondul escaladarii tensiunilor dintre Washington și Teheran ca urmare a uciderii comandantului unității de elită Forțele Quds, generalul Qassem Soleimani, Iranul a decis că nu va mai respecta niciuna dintre restricțiile impuse de acordul nuclear JCPOA din 2015 încheiat cu marile puteri.

Soarta acestui acord a devenit incertă încă din mai 2018, când președintele american Donald Trump a anunțat că va retrage Statele Unite din Acordul nuclear că Iranul, denunțând ”lipsurile sale dezastruoase”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

The so-called “Supreme Leader” of Iran, who has not been so Supreme lately, had some nasty things to say about the United States and Europe. Their economy is crashing, and their people are suffering. He should be very careful with his words!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) January 17, 2020

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson l-a îndemnat marți pe președintele american Donald Trump să înlocuiască acordul nuclear cu Iranul cu un text negociat de el și care să garanteze că Republica islamică nu va obține arma atomică, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Dacă este să scăpăm de el (acord, n.red.), să-l înlocuim şi să-l înlocuim cu un acord Trump. Acesta ar fi un mare pas înainte”, a declarat Boris Johnson la BBC.

”Preşedintele Trump este un negociator grozav, din spusele sale. Hai să lucrăm împreună să înlocuim JCPOA şi să obţinem în schimb acordul Trump”, a adăugat premierul britanic.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Pe fondul escaladării tensiunilor cu Statele Unite, care s-au acutizat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american, Teheranul atacând cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, gest ce a atras impunerea de noi sancțiuni economice asupra Iranului, anunțate de președintele american Donald Trump, Iranul a renunțat la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Miniștrii de externe din Franța, Germania și Regatul Unit i-au transmis o scrisoare Înaltulul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell privind rezolvarea „prin dialog constructiv” a litigiului legat de nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear din 2015.

”Din perspectiva americană, este un acord greşit, expiră şi, în plus, a fost negociat de preşedintele (Barack) Obama. Din punctul lor de vedere, are multe, multe defecte”, a adăugat Johnson.

”Nu vreau un conflict militar între noi, Statele Unite şi Iran, haideţi să calmăm lucrurile”, a adăugat premierul britanic.

În același interviu, Boris Johnson a mai spus că guvernul are în vedere o campanie de strângere de fonduri pentru ca emblematicul Big Ben să răsune pe 31 ianuarie, marcând astfel ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Clopotul de 13.7 tone a rămas tăcut de când în 2017 au început lucrările de renovare la Turnul Elisabeta care îl găzduieşte, răsunând doar pentru evenimente importante precum sărbătorirea Anului Nou.