SUA, Regatul Unit, Germania şi Franţa s-au declarat sâmbătă îngrijorate de activităţile nucleare ale Iranului, ele cerând guvernului de la Teheran să revină la masa negocierilor cu comunitatea internaţională, într-o declarație comună adoptată în marja summitului G20 de la Roma de preşedintele american Joe Biden, premierul britanic Boris Johnson, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron.

Cei patru lideri occidentali s-au întâlnit pentru a discuta despre strategia viitoare în tratativele cu Iran privind programul său nuclear.

“Noi, președintele Franței, cancelarul Germaniei, prim-ministrul Regatului Unit și președintele Statelor Unite, ne-am întâlnit astăzi la Roma pentru a discuta despre riscurile pe care le reprezintă pentru securitatea internațională escaladarea programului nuclear al Iranului. Ne-am exprimat hotărârea noastră de a ne asigura că Iranul nu va putea niciodată să dezvolte sau să obțină o armă nucleară și am împărtășit îngrijorarea noastră gravă și crescândă cu privire la faptul că, în timp ce Iranul a întrerupt negocierile privind revenirea la Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) din iunie, a accelerat ritmul măsurilor nucleare provocatoare, cum ar fi producția de uraniu puternic îmbogățit și de uraniu metalic îmbogățit. Iranul nu are o nevoie civilă credibilă pentru niciuna dintre aceste măsuri, dar ambele sunt importante pentru programele de arme nucleare“, se arată în declarația publicată de Casa Albă.

Având în vedere că acești pași au devenit și mai alarmanți din cauza reducerii simultane a cooperării și transparenței Iranului cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cei patru lideri au convenit că progresele continue ale Iranului în domeniul nuclear și obstacolele în calea activității AIEA vor pune în pericol posibilitatea revenirii la JCPOA.

“Situația actuală subliniază importanța unei soluții negociate care să prevadă revenirea Iranului și a SUA la respectarea deplină a JCPOA și să ofere baza pentru un angajament diplomatic continuu în vederea soluționării punctelor de dispută rămase – atât preocupările noastre, cât și ale Iranului”, arată declarația.

Liderii au salutat angajamentul clar demonstrat de președintele Biden de a readuce SUA la deplina conformitate cu JCPOA și de a rămâne în deplină conformitate, atâta timp cât Iranul face același lucru.

“Suntem convinși că este posibil să se ajungă rapid la o înțelegere privind revenirea la respectarea deplină și să se asigure pe termen lung că programul nuclear iranian este exclusiv în scopuri pașnice”, au mai precizat semnatarii.

Potrivit celor patru țări aliate, revenirea la conformitatea cu JCPOA va oferi o ridicare a sancțiunilor cu implicații de lungă durată pentru creșterea economică a Iranului, dar acest lucru va fi posibil numai dacă Iranul își schimbă cursul.

“Îi solicităm președintelui Raisi să profite de această oportunitate și să revină de urgență la un efort de bună credință pentru a încheia negocierile noastre. Aceasta este singura modalitate sigură de a evita o escaladare periculoasă, care nu este în interesul niciunei țări”, au subliniat Biden, Merkel, Johnson și Macron.

Liderii au salutat eforturile diplomatice regionale ale partenerilor din Golf în vederea detensionării tensiunilor și au arătat că revenirea la JCPOA ar avea ca rezultat atât ridicarea sancțiunilor, permițând consolidarea parteneriatelor regionale, cât și reducerea riscului unei crize nucleare care ar deraia diplomația regională.

“De asemenea, afirmăm hotărârea noastră comună de a aborda preocupările mai largi în materie de securitate ridicate de acțiunile Iranului în regiune. Ne angajăm să continuăm să colaborăm îndeaproape cu Federația Rusă, Republica Populară Chineză și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, în calitate de coordonator, în vederea soluționării acestei probleme critice”, au conchis Joe Biden, Angela Merkel, Boris Johnson și Emmanuel Macron.

Statele Unite au solicitat joi noului președinte iranian, Ebrahim Raissi, să revină ”rapid” la negocierile privind dosarul nuclear iranian, suspendate în ultimele săptămâni, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Pentru noi, aceasta este o prioritate urgentă”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price. ”Acest proces nu poate continua la nesfârşit”, a precizat acesta, refuzând totuşi să dea un ultimatum.

”Cerem Iranului să revină rapid la masa negocierilor pentru a încerca să ne încheiem activitatea”, a spus Ned Price.

”Mesajul nostru către preşedintele Raissi este acelaşi cu mesajul către predecesorul său. Sperăm că Iranul va profita acum de oportunitatea de a găsi soluţii diplomatice”, a adăugat oficialul american.

Noul președinte iranian, ultraconsevator, a depus jurământul joi în fața Paralementului, arătându-și deschiderea ”oricărui plan diplomatic” pentru ridicarea sancțiunilor care subminează economia țării, în vreme ce a atras atenția că Iranul nu va ceda în fața ”presiunii și a sancțiunilor”.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a afirmat că este pregătit să revină la acordul din 2015 menit să împiedice Teheranul să se doteze cu bombă atomică, acord din care predecesorul său Donald Trump a retras Statele Unite, cu condiţia ca Iranul să respecte din nou restricţiile asupra programului său nuclear.

Pentru a salva acest acord, Washingtonul va trebui să ridice sancţiunile împotriva Iranului suspendate în 2015, dar restabilite în timpul administraţiei Trump.

Puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în contextul în care Iranul și-a manifestat intenția sa de a începe îmbogățirea uraniului cu puritate de 60%, gest calificat de Statele Unite ca fiind unul ”provocator”.

Uniunea Europeană și-a exprimat recent speranța că Teheranul şi marile puteri ale lumii încă pot ajunge la o înţelegere pentru a reanima acordul din 2015 asupra programului nuclear iranian, în contextul schimbării conducerii. 

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a calificat miercuri anunțul Iranului cu privire la intenția sa de a începe îmbogățirea uraniului cu puritate de 60% ca fiind ”provocator”, afirmând că această decizie ridică semne de întrebare cu privire la seriozitatea cu care Teheranul abordează negocierile nucleare de la Viena, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Iranul a precizat că va îmbogăți uraniu cu 60%, un pas importat spre 90% cât este necesar pentru utilizarea sa în scopuri militare, de la nivelul de 20% atins până în prezent, ca răspuns la ceea ce susține că a fost un act de saborate a instalației sale nucleare cheie de la Natanz din partea Israelului.

”Luăm foarte în serios anunţul provocator al intenţiei de a începe îmbogăţirea uraniului cu 60%”, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă la sediul NATO din Bruxelles.

”Trebuie să vă spun că pasul acesta pune sub semnul întrebării seriozitatea Iranului în ceea ce priveşte discuţiile nucleare, aşa cum subliniază imperativul revenirii la respectarea comună a a JCPOA (Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune)”, a declarat Blinken, referindu-se la acronimul sub care este cunoscut acordul nuclear.

După o primă sesiune de discuţii, săptămâna trecută, negocierile urmează să fie reluate joi la Viena, în Austria, în încercarea de a readuce SUA în acordul internaţional asupra programului nuclear iranian, convingând în acelaşi timp Teheranul să revină la respectarea angajamentelor pe care le-a abandonat.

La finalul primelor negocieri de la Viena cu Iranul, la care SUA nu participă direct, americanii au declarat că au făcut propuneri ”foarte serioase” şi că se aşteaptă la o oarecare ”reciprocitate” din partea Republicii Islamice.