În 2022, în UE existau peste 1,4 milioane de profesioniști în domeniul sănătății care lucrau ca dentiști, fizioterapeuți sau farmaciști, arată cele mai recente date oferite de Eurostat.

Dintre cele 26 de țări pentru care sunt disponibile date, în 2022 existau 363 162 de medici stomatologi. Țara cu cea mai mare pondere a medicilor stomatologilor practicanți în raport cu populația a fost Cipru (cu 119,4 stomatologi la 100 000 de locuitori), urmată de Bulgaria (115,35 de medici stomatologi la 100 000 de locuitori) și România (114,73 de medici stomatologi la 100 000 de locuitori).

La celălalt capăt al ierarhiei, Irlanda a avut cei mai puțini dentiști la 100 000 de locuitori, cu 45,1, urmată de Malta cu 50,8 și Slovacia cu 54,7.

© Eurostat

În ceea ce privește ponderea medicilor stomatologi cu licență de practică, cea mai ridicată valoare din UE se înregistra în Suedia (179,13 medici stomatologi la 100 000 de locuitori), urmată de România ( 170,40 medici stomatologi la 100 000 de locuitori) și Lituania (150, 76 de medici stomatologi la 100 000 de locuitori).

© Eurostat

România stă bine și la capitolul numărului de absolvenți de stomatologie.

În anul 2022, peste 69.000 de medici au absolvit în Uniunea Europeană, adică 15,5 absolvenți de medicină la 100 000 de locuitori.

România a avut cea mai ridicată rată, cu 9,9 la 100 000 de locuitori, urmată de Portugalia (9,1) și Bulgaria (7,8).

Bulgaria își amână planurile de aderare la zona euro pentru 1 ianuarie 2026, după ce guvernul condus de premierul Rossen Zhelyazkov a anunțat că nu va solicita rapoarte de convergență de la Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) până la sfârșitul lunii ianuarie. Ministrul Finanțelor, Temenuzhka Petkova, a declarat joi că țara nu îndeplinește încă criteriul stabilității prețurilor, necesar pentru adoptarea monedei unice, transmit Novinite, preluat de Agerpres și Bloomberg.

„Diferența este mică, dar este un fapt: inflația medie actuală a Bulgariei este de 2,6%, comparativ cu 2,5% cerut pentru îndeplinirea criteriului de stabilitate a prețurilor,” a precizat Petkova. Ea a adăugat că, odată ce acest criteriu va fi îndeplinit, va fi obligată de parlament să solicite rapoartele de convergență în termen de 14 zile.

Deși guvernul susține că diferența este doar un obstacol tehnic, criticii sugerează că aceasta ar putea fi o scuză folosită de coaliția de guvernare – formată din GERB, Partidul Socialist Bulgar (BSP), populiștii „Există un Astfel de Popor” (ITN) și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) – pentru a sabota intenționat aderarea țării la zona euro.

„Când aceste condiții vor fi îndeplinite, fără îndoială voi face solicitarea,” a declarat Petkova reporterilor în Sofia, sugerând o temperare a ritmului pentru realizarea acestui obiectiv.

Coaliția actuală, care și-a stabilit ca prioritate adoptarea monedei euro, a respins miercuri amendamentele propuse la legea privind banca centrală, menite să asigure independența acesteia – un alt criteriu impus de BCE.

Deși premierul Rossen Zhelyazkov a declarat recent că solicitarea rapoartelor de convergență este „prioritatea numărul unu,” procesul a întâmpinat numeroase piedici în ultimii ani. Crizele bancare din UE, eșecurile Bulgariei în combaterea corupției, creșterea prețurilor generată de războiul din Ucraina și instabilitatea politică internă, cu șapte runde de alegeri din 2021 până în prezent, au întârziat acest demers.

Bulgaria a lucrat timp de ani de zile pentru a adera la zona euro, argumentând că adoptarea monedei unice va atrage investiții și va îmbunătăți nivelul de trai. Totuși, rezistența vine și din partea cetățenilor: doar jumătate dintre bulgari susțin aderarea, în timp ce naționaliștii și partidele favorabile Rusiei critică această inițiativă.

Uniunea Europeană cere țărilor candidate să îndeplinească mai multe criterii de convergență, inclusiv stabilitatea prețurilor. În trecut, BCE a exclus din calcul țările cu inflație semnificativ mai mică decât media UE, ceea ce a permis Croației să adopte euro în 2023. În cazul Bulgariei, însă, ajustările rămân necesare pentru a îndeplini cerințele stricte ale blocului european.

Parlamentul European va marca pe 29 ianuarie Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului cu un discurs special al lui Corrie Hermann în cadrul unei sesiuni plenare la Bruxelles, informează un comunicat oficial al Legislativului.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va deschide ședința solemnă pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie), miercuri, 29 ianuarie, la ora locală 12.00 (13.00 ora României). Intervenția va fi urmată de spectacol muzical cu interpretarea concertului lui Pál Hermann.

Corrie Hermann se va adresa apoi eurodeputaților și va vorbi despre tatăl său, violoncelistul și compozitorul de origine maghiară Pál Hermann, pe care naziștii l-au ucis în 1944. Spectacolul muzical va include violoncelul său original Gagliano.

După ce deputații vor păstra un minut de reculegere, ceremonia se va încheia cu o interpretare muzicală a piesei „Kaddish” de Maurice Ravel.

Corrie și Pál Hermann

Născut pe 27 martie 1902 la Budapesta, Pál Hermann a fost student al lui Béla Bartók și considerat unul dintre cei mai buni violonceliști ai epocii sale. S-a mutat la Berlin în anii 1920 și a susținut concerte în toată Europa pe violoncelul său Gagliano. În 1933, Hermann a fugit în Belgia și Franța. După arestarea sa de către naziști în Toulouse în 1944, el a reușit să arunce un bilet din tren, cerând ca violoncelul Gagliano să fie salvat de naziști. Biletul a fost găsit și un prieten al lui Hermann a mers 100 de kilometri pentru a salva instrumentul. El a intrat în casa lui Hermann, a înlocuit instrumentul Gagliano cu unul mai mic și a fugit cu cel original legat pe spate.

Hermann a fost ucis de naziști într-un lagăr din Țările Baltice în 1944. Violoncelul său a fost redescoperit 80 de ani mai târziu, fiind folosit de un concurent în Competiția Regina Elisabeta. În cadrul sesiunii plenare comemorative, fiica lui Pál Hermann, Corrie (Cornelia) Hermann, în vârstă de 92 de ani, va povesti despre tatăl său, despre soarta sa tragică și activitatea sa.