Pactul verde european este unul foarte bun, dar dacă nu are sustenabilitate, nu conduce spre o creștere economică și nu implică pe toată lumea, atunci va fi un eșec, a avertizat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
“Foarte mulți dintre dumneavoastră au întrebat mai mult sau mai puțin precis care este viziunea mea despre ce trebuie să se schimbe în Uniunea Europeană. (…) Unele probleme sistemice și unele probleme importante au fost deja discutate în Parlamentul European, dar și de către cetățeni, pe stradă, la piață și la reuniuni. Aceasta este – și cred că ați finalizat, chiar înainte să ajung eu la plenară, o discuție despre Politica Agricolă Comună”, a spus președintele, în sesiunea de dezbateri cu eurodeputații subsecventă discursului.
El a remarcat că deciziile referitoare la politica agricolă comună s-au luat în 2020.
“Iată un subiect pe care avem o decizie încă din 2020, de acum patru ani. Iar oamenii mă întreabă, firește, iar eu îi întreb pe alții la rândul meu, de ce ne-au trebuit patru ani și proteste enorme în toată Europa pentru a regândi anumite aspecte ale Politicii Agricole Comune. Poate că s-ar fi putut întâmpla mai repede? Vorbim despre mediu, despre schimbările climatice, totul e corect, sigur. În primul rând, eu sunt foarte implicat în aceste subiecte și sunt convins că trebuie să luptăm împotriva schimbărilor climatice. Eu consider că trebuie să protejăm mediul și că putem să facem asta. Am demonstrat că putem, am demonstrat-o în România și avem o politică foarte bună în domeniu, dar trebuie să facem mai mult. Acum avem Pactul verde (Green Deal), care e foarte bun, dar dacă nu e sustenabil și dacă nu duce la creștere economică și dacă nu reușim să implicăm pe toată lumea, atunci va fi un eșec“, a avertizat președintele.
Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.
Cu o zi în urmă, fermierii au continuat protestele, agricultorii francezi manifestând în fața Parlamentului European în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se adresa eurodeputaților cu privire la concluziile summitului Consiliului European din 1 februarie, reuniune, de asemenea, marcată de demonstrațiile agricultorilor.
De altfel, săptămâna trecută, după summitul UE, președinta Comisiei Europene s-a întâlnit cu reprezentanții fermierilor, promițând “reducerea poverilor administrative pentru agricultori”.
În timp ce fermierii protestau la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au scris în concluziile summitului că “Consiliul European a discutat despre provocările din sectorul agricol și despre preocupările exprimate de agricultori”.
“Reamintind rolul esențial al politicii agricole comune, acesta invită Consiliul și Comisia să continue lucrările, după cum este necesar. Consiliul European va continua să monitorizeze situația”, se arată în concluziile adoptate.
Comisia Europeană a răspuns pe 31 ianuarie preocupărilor agricultorilor din UE, propunând pentru 2024 o derogare de la condiția ca 4% din suprafața agricolă a fermierilor să fie lăsată pârloagă (necultivat). Tot atunci, Comisia a reînnoit măsurile comerciale speciale în sprijinul Ucrainei și al R. Moldova și propune mecanisme pentru protejarea pieței UE de exporturile agricole ucrainene. De asemenea, Comisia a lansat pe 25 ianuarie și un ”dialog strategic privind viitorul agriculturii în UE” cu scopul de a depolariza dezbaterile legate de agricultură și de tranziția ecologică.
