Connect with us

CONSILIUL UE

PUBLIC DEBATES and DELIBERATIONS, 2979th JUSTICE and HOME AFFAIRS Council, Brussels, 30 November 2009

Published

on

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Astăzi se reiau negocierile pentru șefia Parchetului European. Eurodeputații au ”mandat fără echivoc” în tratativele cu țările UE: ”Laura Codruţa Kövesi, procuror-șef al UE”

Published

on

© Harvard University

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai vor avea marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

Un anunț în acest sens a fost făcut de liderul delegației române din Grupul PPE, eurodeputatul Rareș Bogdan.

”Zi crucială mâine, la Strasbourg, pentru Laura Codruța Kövesi!! La ora 10:30 are loc prima rundă de negocieri dintre reprezentanții Parlamentului European și cei ai Consiliul UE pentru desemnarea Procurorului Șef european. Vă reamintesc, săptămâna trecută a fost stabilită echipa noastră de negocieri. Mandatul încredințat de Parlamentul European este fără echivoc: Kövesi, Procuror șef al UE!”, a scris Bogdan, pe Facebook.

De asemenea, un purtător de cuvânt al președinției finlandeze a Consiliului UE a declarat pentru Agerpres că preşedinţia Consiliului UE, împreună cu ceilalţi doi membri care constituie echipa de negociere – din Croaţia şi Portugalia -, a luat notă de formarea noii echipe de negociere a PE şi este gata să reia negocierile cât de repede posibil.

“Următoarea discuţie între trioul de negociere al Consiliului UE şi noua echipă de negociere a PE va avea loc marţi, 17 septembrie. Plecând de la primele contacte cu negociatorii PE, negociatorii Consiliului vor discuta apoi paşii următori în COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre ale UE)”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit unor surse de la Bruxelles citate de Agerpres, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE ia în calcul includerea acestui subiect pe agenda reuniunii de joi a COREPER.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE prezintă o nouă decizie de actualizare a normelor comune ale Uniunii Europene privind controlul exporturilor de arme

Published

on

©️ European Parliament

Consiliul Uniunii Europene, a publicat astăzi, 16 septembrie, o decizie de modificare privind controlul exporturilor de arme, precum și un ghid revizuit al utilizatorului, se arată în comunicatul oficial. 

Astfel, Consiliul UE ține seama de o serie de evoluții atât de la nivelul Uniunii Europene, cât de și la nivel internațional care au condus la noi obligații și angajamente pentru statele membre de la adoptarea Poziției comune din 2008.

Aceste evoluții includ, în special, intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme (TCA) la 24 decembrie 2014, care reglementează comerțul internațional cu arme convenționale.

Toate statele membre sunt state părți la TCA. TCA urmărește instituirea de standarde internaționale comune situate la cel mai înalt nivel posibil pentru reglementarea sau ameliorarea reglementării comerțului internațional cu arme convenționale, prevenirea și eradicarea comerțului ilicit cu arme convenționale și prevenirea deturnării acestora.

În concluziile sale, Consiliul reamintește că s-a angajat să consolideze controlul exporturilor de tehnologii și echipamente militare, precum și să intensifice cooperarea și să promoveze convergența în domeniul exporturilor de tehnologii și echipamente militare, în cadrul politicii externe și de securitate comune. Acest angajament este îndeplinit prin stabilirea, susținerea și punerea în aplicare a unor standarde comune ridicate în ceea ce privește gestionarea transferurilor de tehnologii și echipamente militare efectuate de toate statele membre.

Consiliul reafirmă necesitatea desfășurării într-un mod responsabil a comerțului cu echipamente și tehnologii militare. Acesta își reînnoiește angajamentul de a promova cooperarea și convergența în ceea ce privește politicile statelor membre vizând prevenirea exportului de tehnologii și echipamente militare care ar putea fi folosite în scopuri de represiune internă sau de agresiune internațională ori care ar putea contribui la instabilitatea regională.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE va organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending