„Punctele forte ale Europei nu pot compensa vulnerabilitățile”, a avertizat luni fostul președinte al Banca Centrală Europeană și fost prim-ministru al Italiei, Mario Draghi, în contextul schimbării rapide a ordinii economice globale. El a susținut un discurs la KU Leuven, în Belgia, în care a vorbit despre poziția actuală a Europei pe scena internațională și a formulat o serie de observații relevante, informează The Guardian.
Draghi a fost de acord cu cei care avertizează că actuala ordine economică mondială se prăbușește – declarând-o deschis „defunctă” și „moartă” – însă a atras atenția că „prăbușirea acestei ordini nu reprezintă, în sine, principala amenințare: (…) adevărata amenințare este ceea ce ar putea să o înlocuiască”.
În special, el a afirmat că UE se confruntă cu SUA care „pune accentul pe costurile pe care le-a suportat, ignorând beneficiile pe care le-a obținut” de-a lungul deceniilor, și cu China care „controlează noduri critice în lanțurile de aprovizionare globale și este dispusă să exploateze această pârghie, inundând piețele, blocând livrări esențiale și forțând pe alții să suporte costul propriilor sale dezechilibre”.
Draghi a subliniat că UE ar trebui să își diversifice urgent politica comercială și să își consolideze poziția în lanțurile de aprovizionare critice, pe măsură ce rivalitățile globale se intensifică.
El a avertizat că această schimbare a echilibrelor de putere „impune Europei să treacă de la o confederație la o federație”
„În domeniile în care Europa s-a federat, cum ar fi comerțul, concurența, piața unică și politica monetară, suntem respectați ca putere și negociem ca o singură entitate. În domeniile în care nu ne-am federat, cum ar fi apărarea, politica industrială și afacerile externe, suntem tratați ca o adunare vagă de state de dimensiuni medii, care pot fi divizate și tratate în consecință. Iar acolo unde comerțul și securitatea se intersectează, punctele noastre forte nu ne pot proteja punctele slabe”, a subliniat Mario Draghi.
Draghi a adăugat tranșant că „o Europă unită în domeniul comerțului, dar fragmentată în materie de apărare, va ajunge să își vadă puterea comercială folosită împotriva propriei dependențe de securitate, așa cum se întâmplă deja în prezent”.
Fostul premier italian a afirmat că luarea în considerare de către Uniunea Europeană a amenințărilor formulate de Statele Unite privind Groenlanda „a impus claritate cu privire la capacitatea de acțiune”, iar un răspuns ferm în fața unei amenințări directe „a avut un ecou în rândul publicului pe care niciun comunicat al summitului nu l-ar fi putut avea”.
De asemenea, Draghi a îndemnat luni Europa să depășească „vechile diviziuni” pentru a deveni o „adevărată putere”.
„Printre toți cei prinși în prezent în focul încrucișat dintre Statele Unite și China, doar europenii au posibilitatea de a deveni ei înșiși o adevărată putere. Prin urmare, trebuie să decidem: vrem să rămânem doar o piață mare, supusă priorităților altora? Sau vrem să facem pașii necesari pentru a deveni o putere?”, a apreciat Mario Draghi, potrivit Agerpres.
El a insistat că, individual, „majoritatea statelor europene nici măcar nu sunt puteri de mijloc”. „În materie de apărare, politică industrială sau afaceri externe, suntem tratați ca o colecție disparată de state de dimensiuni medii, care pot fi divizate și tratate în consecință”, a deplâns italianul.
În acest context al transformărilor economice și geopolitice accelerate, liderii europeni caută să își consolideze răspunsul politic.
„Anul trecut am ales să dedic o sesiune informală de dezbateri între lideri apărării – acea reuniune a dat un impuls puternic construirii unei Europe a apărării. În 2026, aș dori să dăm același impuls politic domeniului competitivității”, a transmis Costa.
