Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Punerea în aplicare a Agendei europene pentru Securitate – Comisia ia măsuri pentru combaterea terorismului și a traficului ilegal de arme de foc și explozivi

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi un pachet de măsuri cu scopul de a intensifica lupta împotriva terorismului și a traficului ilegal de arme de foc și explozivi. Pachetul de măsuri include două elemente principale: o propunere de directivă privind terorismul, care va consolida arsenalul UE pentru prevenirea atacurilor teroriste prin încadrarea la categoria infracțiuni a actelor pregătitoare, cum ar fi antrenamentul și deplasarea în străinătate în scopuri teroriste, precum și complicitatea, instigarea și tentativa de a săvârși acte teroriste, și un plan de acțiune pentru intensificarea luptei împotriva infractorilor și teroriștilor care obțin și utilizează arme și explozivi, printr-un control mai strict asupra deținerii și importului ilegal în UE. Atacurile teroriste care au avut loc la Paris la 13 noiembrie au arătat încă o dată că Europa trebuie să își intensifice reacția comună în fața terorismului și să ia măsuri concrete în lupta împotriva terorismului și a traficului ilegal de arme de foc și explozivi.

rp_eu-countries-flags1-1024x642.jpgCe problemă abordează propunerea de directivă privind terorismul?

Statele membre UE se confruntă cu un număr tot mai mare de cetățeni ai UE care călătoresc în străinătate cu scopul de a se alătura mișcărilor teroriste. În timp ce fenomenul “luptătorilor teroriști străini” nu este nou, numărul de persoane care călătoresc în zonele de conflict, în special din Siria și Irak, pentru a lupta sau a se antrena cu grupările teroriste este fără precedent.

Cel mai recent raport Europol asupra situației și trendului terorismului din UE arată că amploarea actuală a fenomenului este în creștere: până la sfârșitul anului 2014, peste 3000 de persoane au plecat din UE în zonele de conflict, iar până în acest moment numărul ar fi crescut la 5000. Numărul de întoarceri este, de asemenea, raportat că ar fi crescut în mai multe state membre.

Propunerea de directivă tratează drept infracțiuni:

  • Deplasările efectuate în scopuri teroriste, atât în interiorul, cât și în afara UE, pentru a combate fenomenul luptătorilor teroriști străini;
  • Finanțarea, organizarea și facilitarea acestor deplasări, inclusiv prin oferirea de sprijin material și logistic, inclusiv furnizarea de arme de foc și explozivi, de adăpost, de mijloace de transport, de servicii, bunuri și active;
  • Participarea la antrenamente în scopuri teroriste. Autoritățile responsabile de asigurarea respectării legii vor avea posibilitatea de a ancheta activitățile de antrenament susceptibile de a conduce la comiterea de infracțiuni de terorism și de a urmări în justiție persoanele care beneficiază de un astfel de antrenament.
  • Furnizarea de fonduri utilizate pentru comiterea infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor legate de activități teroriste sau grupări teroriste.

De ce normele actuale nu sunt suficiente?

Având în vedere că legislația UE privind terorismul datează din 2002, cu ultima actualizare în 2008, este nevoie ca aceasta să fie consolidată în conformitate cu evoluțiile din domeniul terorismului pentru a aborda noi infracțiuni, cum ar fi călătoria în străinătate în scopuri teroriste, primirea de training și infracțiunea finanțării terorismului, care nu sunt încă incluse în legislația UE.

Cum vor ajuta noile măsuri la prevenirea atacurilor teroriste

Directiva propusă prevede incriminarea actelor de natură pregătitoare, cum ar fi recrutarea teroriștilor, permițând autorităților competente să intervină într-un stadiu timpuriu pentru a preveni pregătirea și planificarea de acte teroriste. În plus, directiva propusă va impune statelor membre să incrimineze deja încercarea de astfel de acțiuni pregătitoare, inclusiv recrutarea, formarea sau călătoria facilitând astfel prevenirea și întreruperea timpurie ale viitoarelor activități teroriste.

Prin stabilirea definițiilor comune ale infracțiunilor de terorism, directiva propusă va asigura că nu există lacune de aplicare în UE și că actele respective se pedepsesc cu sancțiuni suficient de intimidante.

Cum va aborda Directiva problema finanțării terorismului?

Prezenta propunere de directivă introduce o definiție exhaustivă a infracțiunii de finanțare a terorismului, care acoperă furnizarea de fonduri care sunt utilizate pentru a comite infracțiuni de terorism și infracțiunile legate de grupuri teroriste sau activități teroriste.

Cum se aliniază Directiva la standardele internaționale?

Noua directivă completează cadrul legal existent al UE privind incriminarea infracțiunilor legate de activitățile teroriste. De asemenea, pune în aplicare în legislația UE dispozițiile Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 2178 (2014) privind luptătorii teroriști externi, Protocolul adițional adoptat recent la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului și Recomandările FATF privind finanțarea terorismului.

Ce face Comisia pentru a proteja drepturile victimelor?

Directiva propusă privind combaterea terorismului consolidează drepturile victimelor terorismului la sprijin și asistență. În conformitate cu Directiva privind Drepturile Victimelor, propunerea de directivă prevede că structurile de sprijin specifice sunt la locul lor și gata să ofere sprijin emoțional și psihologic și informații victimelor terorismului imediat după un atac și atât timp cât este necesar. De asemenea, o atenție deosebită ar trebui să fie acordată victimelor terorismului care provin din alte state membre. Sprijinul și accesul la informații ar trebui să fie disponibile pentru aceștia și atunci când se întorc în țările lor de origine.

Cum se asigură propunerea de directivă că drepturile fundamentale sunt respectate?

Propunerea reamintește importanța respectării drepturilor fundamentale în stabilirea, precum și în punerea în aplicare a dispozițiilor penale în cauză. Acestea includ dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare. Directiva reamintește, de asemenea, importanța respectării libertății de exprimare și de informare, dreptul de azil, interzicerea generală a discriminării și libertatea de circulație și de ședere.

Planul de Acțiune al UE împotriva traficului ilicit și utilizării armelor de foc și explozibili

Comisia Europeană a adoptat astăzi și un plan de acțiune care vizează traficul ilegal de arme de foc și explozivi în UE. Scopul acestuia este perfecționarea modalităților de detectare, investigare și confiscare a armelor de foc, explozivilor și precursorilor de explozivi care se intenționează a fi utilizați în scopuri criminale și teroriste.

Acest plan de acțiune completează măsurile adoptate la 18 noiembrie 2015 care vizează înăsprirea controalelor privind achiziționarea și deținerea legală de arme de foc și implementarea unor standardele minime comune pentru dezactivarea armelor de foc.

Câteva din elementele noi propuse de Plan sunt:

-propune un rol de monitorizare centrală pentru Europol, prin Unitatea de Referire la Internet recent înființată, în ceea ce privește traficul și vânzările online de arme de foc, explozibili și precursorii substanțelor explozibile;

-consolidează angajamentul cu industriile armelor de foc și industriile chimice, cu agențiile de aplicare a legiilor naționale relevante și cu Europol pentru a evalua impactul progreselor tehnologice cu privire la disponibilitățiile potențiale ale armelor de foc și explozibililor:

-invită Europol să elaboreze un Sistem de Analiză Europol pentru a produce instrumente de evaluare și de cunoștințe cu scopul de a permite notificări de avertizare timpurie.

Pentru mai multe informații puteți consulta:

Propunere de directivă privind terorismul

Planul de acțiune al UE pentru combaterea comerțului ilegal și a utilizării armelor de foc și a explozivilor

Agenda europeană privind securitatea

Delia Radovan

.

.

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending