Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, avertizează: ”Alianța dintre grupul lui Macron și socialiștii europeni este un lucru grav pentru România”

Published

on

Noul vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, eurodeputatul Siegfried Mureșan, a criticat luni alianța din hemiciclu între grupul Renew al lui Emmanuel Macron și socialiștii europeni împotriva popularilor europeni, avertizând că acest lucru este ”grav pentru România”.

Într-o postare pe Facebook, Mureșan scrie că această colaborare ”dintre grupul lui Macron și socialiști este mult mai strânsă decât colaborarea lor cu PPE”, precizând că acest lucru a fost vizibil ”în fiecare zi în negocierile pentru formarea majorității”.

Siegfried Mureșan, care este și purtător de cuvânt al PPE, spune că acest lucru nu este surprinzător, dar avertizează asupra consecințelor.

”Acest lucru nu este surprinzător. Emmanuel Macron însuși a fost membru al Partidului Socialist din Franța și a fost ministru în Guvernul președintelui socialist al Franței, Francois Hollande. Acest lucru nu este surprinzător, dar este grav pentru România. Este grav, deoarece PPE este partidul care a sprijinit mereu România. PPE a luptat pentru statul de drept din România, în timp ce socialiștii europeni erau la braț cu PSD. PPE a susținut-o pe doamna Kovesi, în timp ce socialiștii europeni au votat împotriva ei. Sigur că și Guvernul Franței a votat împotriva ei în Consiliu. Socialiștii europeni au fost apărătorii PSD-ului și vor fi in continuare, după o scurtă “înghețare a relațiilor” pe durata campaniei. Acest subiect merită monitorizat deoarece este foarte important pentru România”, spune Mureșan.

Reacția sa apare după ce negocierile din cadrul Consiliului European privind numirea unui președinte al Comisiei Europene nu au produs niciun rezultat, iar un nou summit va avea loc pe 30 iunie.

Tensiunile au atins cote ridicate joi, înaintea Consiliului European, după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager.

În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Posibilitatea unui nou summit european dedicat exclusiv procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE, idee vehiculată recent în interiorul instituțiilor UE, a fost astfel validată pentru data de 30 iunie, înainte ca viitorul Parlament European să se întrunească, pentru prima dată, în sesiune plenară, începând cu 2 iulie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, pentru Financial Times: Franța va informa în viitorul apropiat că a decis să o sprijine pe Laura Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

© European Parliament

Franța a căzut de acord pentru a o susține pe Laura Codruța Kövesi la funcția de procuror șef european, în ciuda faptului că are un candidat propriu, a relatat marți seară Financial Times, citând o declarație a lui Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European.

Dacian Cioloș, liderul grupului din care fac parte și eurodeputații Renaissance susținuți de președintele francez Emmanuel Macron, a declarat pentru Financial Times că anunțul susținerii din partea Franței va veni în mod formal în următoarele zile.

Guvernul francez va informa Consiliul în viitorul apropiat că a decis să o sprijine pe Laura Codruța Kövesi și sper că acest lucru va permite mai ușor luarea unei decizii”, a adăugat Dacian Cioloș, citat în context și de Politico Europe.

Cotidianul Financial Times relatează, citând surse franceze și românești, că decizia Franței de a o susține pe Laura Codruța Kövesi vine după ce Emmanuel Macron a ieșit triumfător de la negocierile de luna trecută privind pozițiile de conducere din Uniunea Europeană, inclusiv pentru conducerea Băncii Centrale Europene, acest post urmând a fi ocupat de franțuzoaica Christine Lagarde, scrie Digi24.

Un oficial francez de rang înalt a declarat sub protecția anonimatului că schimbarea de atitudine în privința Parchetului UE a venit din nevoia de echilibru geografic pentru pozițiile superioare ale UE, deoarece Estul Europei nu a primit niciuna.

Precizările lui Cioloș apar după că francezul Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kövesi pentru şefia Parchetului European, a afirmat că încă este candidat pentru acest post, după apariţia informaţiilor din presă privind ieşirea sa din cursă ca urmare a numirii sale la conducerea Parchetului financiar francez.

Pe de altă parte, presa franceză a scris recent că Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, este privilegiat să preia șefia Parchetului Național Financiar francez, dacă nu reușește să obțină postul de procuror șef european.

Ulterior acestui anunț, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

Mai întâi, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a spus că șansele Laurei Codruța Kövesi pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO au crescut pentru că prioritatea Franței era obținerea poziției de președinte al Băncii Centrale Europene, ceea ce și-a adjudecat.

Apoi, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a precizat că ”în ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kövesi”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu, la prima intervenție în Parlamentul European: Dați perspectivă europeană Republicii Moldova, altfel va rămâne așa cum este, o țară în zona gri

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu a cerut marți, în plenul Parlamentului European, oficialilor europeni să ”dea perspectivă europeană” Republicii Moldova, pentru a scoate țara din impas. 

Problema Republicii Moldova este că nu știe care este viitorul, UE refuză să-i dea perspectiva intrării în Uniunea Europeană, mai devreme sau mai târziu, atunci când va fi pregătită. Republica Moldova este o țară care se află în zona gri și nici un politician nu poate spune românilor din Republica Moldova, doamna Mogherini, Republica Moldova e locuită de români. Nici un politician nu poate spune care e viitorul acestei țări, aflată întte Ucraina, Transnistria controlată de Mosova și frontieră UE”, a spus Băsescu.

Concluzie, dați perspectivă europeană Republicii Moldova, altfel va rămâne așa cum este o lungă perioadă de timp”, a mai adăugat fostul președinte al României.

Băsescu, un susținător al parcursului european al Republicii Moldova în calitate de președinte al României, a făcut aceste afirmații în condițiile în care miniștrii de Externe din țările UE au participat la un dejun de lucru cu omologul lor din Republica Moldova, Nicolae Popescu.

În context, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a anunțat reluarea sprijinului bugetar al Uniunii pentru Republica Moldova.

Recent, Republica Moldova a depășit o criză politică generată de o dualitate la putere, coaliția dintre blocul pro-european ACUM al premierului Maia Sandu și PSRM-ului președintelui pro-rus Igor Dodon revendicând puterea după alegerile din luna februarie.

Criza a luat sfârșit la 14 iunie prin cedarea puterii de către Partidul Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc și preluarea acesteia de către coaliția ACUM – PSRM, cu instalarea unui guvern pro-european condus de Maia Sandu alături de socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon.

De la acel moment, premierul Maia Sandu a întreprins mai multe vizite externe, prima la București, continuând la Bruxelles, Kiev și Berlin.

Amintim în context că șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European din 20-21 iunie să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Ursula von der Leyen, cu un pas mai aproape de a fi aleasă președintă a Comisiei Europene. Dacian Cioloș anunță că grupul Renew Europe o va vota pe candidata propusă de Consiliul European

Published

on

© European Parliament/ Photo collage

Ursula von der Leyen, candidata propusă de Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, este cu un pas mai aproape de a fi votată de Parlamentul European în această calitate.

Cu o oră înaintea începerii procedurii de alegere a sa în funcție, desfășurată prin vot secret, liderul Renew Europe Dacian Cioloș a anunțat că al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European – cu 108 membri – va vota în favoarea lui von der Leyen.

Grupul meu o va sprijini astăzi pe doamna Von der Leyen. Așteptăm să lucrăm intens cu ea pentru a conduce Europa înainte. Avem mult de muncă. Să reînnoim Europa împreună”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Anunțul lui Cioloș, apărut la câteva ore după dezbaterea dintre von der Leyen și membrii Parlamentului European, sporește șansele candidatei apărute în urma negocierilor maraton dintre liderii statelor membre.

Până marți, von der Leyen beneficia doar de susținerea clară a grupului PPE în Parlamentul European, care este alcătuit din 182 de membri.

În contextul deciziei grupului Renew Europe, Ursula von der Leyen ar avea în acest moment securizate minim 290 de voturi, ea având nevoie de cel puțin 374 de voturi în favoarea sa pentru a fi aleasă președinte al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a dezbătut marți, timp de peste cinci ore, cu membrii Parlamentului European prioritățile cu care dorește să conducă Comisia Europeană în următorii cinci ani (disponibile aici).

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic. Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Mecanismul privind statul de drept, listele transnaționale și un echilibru politic și geografic în noua Comisie Europeană au fost solicitările pe care grupul condus de Dacian Cioloș i le-a înaintat lui von der Leyen săptămâna trecută.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending