Connect with us

RUSIA

Putin și Scholz, față în față pentru prima dată: Rusia nu vrea “un război în Europa”, dar invocă un “genocid” în estul Ucrainei. Germania susține că securitatea nu poate fi obținută decât împreună și nu împotriva Rusiei

Published

on

© Kremlin

Olaf Scholz a efectuat marți vizita sa inaugurală în calitate de cancelar german la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o reuniune a cărei agendă a fost dominată de criza de securitate cu care se confruntă Europa pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina și la capătul căreia ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua să abordeze problemele de securitate europeană prin dialog.

“Cel mai important lucru este să gestionăm relațiile dintre țări prin discuții bune între noi”, a spus Scholz la întâlnirea cu Putin, care a durat trei ore și care s-a desfășurat în aceeași încăpere în care președintele rus a petrecut șase ore la discuții cu omologul francez Emmanuel Macron săptămâna trecută. Spre deosebire de Macron, care s-a deplasat la Kiev după vizita la Kremlin, Scholz a venit la Moscova după ce a efectuat luni o vizită la Kiev.

Într-o conferință de presă comună după întâlnire, cancelarul a declarat că speră ca în viitorul apropiat “blocajele” din dialog să fie rezolvate prin noi discuții la nivel înalt.

Este datoria noastră absolută, în calitate de șefi de guvern, ca Europa să nu asiste la o dezescaladare în război“, a declarat Scholz, citat de Deutsche Welle

Olaf Scholz susține că o securitate durabilă nu poate fi obținută împotriva Rusiei, ci doar cu Rusia. Vladimir Putin afirmă că nu dorește un război în Europa

Cancelarul german a declarat că acumularea de trupe la granița ucraineană “poate fi văzută ca o amenințare”. Cu toate acestea, “acum auzim că mai multe trupe sunt retrase, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv și sperăm că vor urma și altele”, a adăugat el.

© Kremlin

I-am spus clar președintelui Putin că noi, germanii și europenii, nu putem obține o securitate durabilă decât împreună și nu împotriva Rusiei. Este nevoie de acțiuni curajoase din partea noastră, a tuturor. Avem datoria imperativă de a lucra pentru pace“, a declarat Scholz, care a devenit al treilea cancelar federal ce tratează cu Vladimir Putin, după Gerhard Schroeder, devenit între timp un reprezentant al intereselor economice și energetice ale Rusiei, și Angela Merkel.

Cancelarul a adăugat că “inviolabilitatea frontierelor… nu trebuie negociată”, referindu-se la Ucraina.

Dialogul nu se poate încheia într-o fundătură, asta ar fi un dezastru pentru toată lumea“, a adăugat el, “este important să mergem pe calea diplomației pentru a evita un război în Europa”.

De cealaltă parte, Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu vrea război şi doreşte ”să continue lucrul în comun” cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei legate de Ucraina, dar a descris situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un ”genocid”, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.

”Dorim noi război? Desigur că nu. De aceea am avansat propuneri pentru un proces de negociere”, al cărui rezultat trebuie să fie un acord care să răspundă intereselor tuturor părţilor, a declarat Vladimir Putin, potrivit Agerpres.

”Am fost deja martorii unui război în Europa declanşat de blocul NATO împotriva Iugoslaviei. O mare operaţiune militară cu bombardamente împotriva uneia dintre capitalele europene, Belgrad”, a amintit preşedintele rus, întețindu-și retorica la adresa Alianței Nord-Atlantice.

“Suntem pregătiți să lucrăm în continuare împreună. Suntem pregătiți să mergem pe calea negocierilor”, a spus Putin la conferința de presă.

Moscova cere respectarea principiului indivizibilității securității

Președintele rus s-a referit apoi la comentariul anterior al lui Scholz, potrivit căruia “oamenilor din această generație le este greu să își imagineze un război în Europa”.

În ceea ce privește NATO, Putin a spus că “țările au dreptul de a se alătura alianțelor militare, așa cum susțin întotdeauna colegii noștri din NATO, dar este de asemenea important să ne menținem securitatea proprie nu cu prețul securității altor țări”.

Moscova ”nu poate închide ochii la modul în care SUA şi NATO tratează principiul indivizibilităţii securităţii”, a subliniat Putin.

Principiul indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Chestiunea aderării Ucrainei la NATO trebuie lămurită acum, a insistat Putin în declaraţia de la conferinţa de presă cu Scholz.

Cancelarul german, curtat de președintele rus la capitolul economic

Liderul rus a adăugat că Germania “este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Rusiei” și a spus că intenționează să coopereze în continuare cu Berlinul. El a subliniat rolul legăturilor economice dintre cele două, Germania fiind al doilea partener comercial al Rusiei, după China, precizarea fiind importantă în contextul vehiculării întregului spectru de sancțiuni pe care Occidentul le pregătește dacă Rusia va ataca Ucraina, între acestea regăsindu-se și suspendarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, și diversificarea resurselor energetice cu care Europa se va aproviziona, cu sprijinul SUA.

Referindu-se la gazoductul Nord Stream 2, el a declarat: “Permiteți-mi să precizez că suntem dispuși să continuăm să transportăm gaz prin Ucraina și după 2024”.

© Kremlin

Vladimir Putin confirmă retragerea parțială a trupelor ruse de la frontiera cu Ucrainei

Pe de altă parte, Putin a confirmat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, dar a acuzat totodată Occidentul că nu a venit cu un răspuns constructiv la cererile Rusiei privind securitatea europeană şi că încearcă să-şi consolideze securitatea în detrimentul Rusiei.

Întrebat la conferinţa de presă dacă Rusia va continua retragerea trupelor concentrate în apropierea Ucrainei, liderul de la Kremlin a răspuns că aceasta va depinde de evoluţia situaţiei. ”Cum va acţiona Rusia ? Conform planului. Şi din ce este compus acesta? Din situaţia reală de pe teren. Cine poate spune cum va evolua situaţia ? Nimeni, deocamdată. Nu depinde doar de noi”, a explicat Putin.

După ce a comasat importante forţe militare la frontiera ucraineană, Rusia a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997.

© Kremlin

Kremlinul a confirmat marţi retragerea unei părţi din forţele ruse staţionate lângă frontiera cu Ucraina, în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov l-a sfătuit luni pe Vladimir Putin să continue discuțiile diplomatice cu Occidentul pe marginea propunerilor de securitate reciproce pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei, și care sunt considerate pretenții nefondate de către aliați, și pe care Statele Unite și Alianța le-au avansat Rusiei la finele lunii ianuarie.

În declaraţia dată marţi, Putin a spus că doreşte continuarea negocierilor asupra acestor cereri, menţionând de asemenea ca subiect distinct controlul rachetelor cu rază intermediară de acţiune. ”Suntem pregătiţi să continuăm lucrul în comun. Suntem pregătiţi să mergem pe calea negocierii”, a afirmat liderul de la Kremlin, subliniind că nu renunţă la respectivele cereri şi că ele fac parte dintr-un ”complex” de tratative ruso-occidentale.

Putin descrie situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un ”genocid”

El şi-a exprimat în mod special nemulţumirea faţă de situaţia din cele două republici separatiste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, unde în opinia sa are loc un ”genocid” şi a insistat ca acest conflict să fie soluţionat în cadrul procesului de pace prevăzut de acordurile de Minsk. Afirmațiile lui au venit după ce Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a votat marţi un apel adresat preşedintelui de a recunoaşte independenţa celor două republici care compun Donbasul.

Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi de asemenea prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate.

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Cancelarul german Olaf Scholz, care luni a fost la Kiev înainte să vină la Moscova, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a promis că va prezenta actele normative privind statutul special al Donbasului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

MAE: Un diplomat din cadrul Ambasadei Rusiei a fost declarat persona non grata pe teritoriul României

Published

on

© MAE

Un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost declarat, vineri, persona non grata pe teritoriul României, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MAE, motivul deciziei luate de autorităţile române este că acesta ar fi desfăşurat activităţi care contravin prevederilor Convenţiei de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice.

“Aceste elemente au fost comunicate părţii ruse astăzi, 24 mai 2024, în cursul convocării la sediul MAE, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe Luminiţa Odobescu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Federaţiei Ruse la Bucureşti”, precizează sursa citată.

Un cetăţean român a fost arestat preventiv, el fiind acuzat de procurorii DIICOT de infracţiunea de trădare, după ce a trimis la Ambasada Rusiei de la Bucureşti imagini cu obiective militare româneşti sau aparţinând NATO amplasate lângă Tulcea, dar şi imagini cu un convoi militar care se deplasa spre Ucraina.

“Din probatoriul administrat în cauză a reieşit că, începând cu anul 2022, acesta a procedat la supravegherea unor obiective militare româneşti sau aparţinând NATO amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informaţii cu caracter militar şi efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă şi deplasarea personalului în zona de graniţă cu Ucraina, pe care le-a transmis către diplomaţi din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti. În urma percheziţiilor domiciliare efectuate au fost identificate şi ridicate mai multe mijloace de probă”, a anunţat DIICOT, printr-un comunicat de presă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuters: Oameni din anturajul lui Putin susțin că liderul de la Kremlin dorește încetarea focului în Ucraina pe actualele linii ale frontului

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să oprească războiul din Ucraina cu o încetare a focului negociată care să recunoască actualele linii ale câmpului de luptă, au declarat patru surse rusești pentru Reuters, afirmând că liderul de la Kremlin este pregătit să lupte în continuare dacă Kievul și Occidentul nu răspund.

Trei dintre surse, familiarizate cu discuțiile din anturajul lui Putin, au declarat că veteranul lider rus și-a exprimat frustrarea față de un grup restrâns de consilieri cu privire la ceea ce el consideră a fi încercările susținute de Occident de a bloca negocierile și față de decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a exclude discuțiile.

“Putin poate lupta atât timp cât este nevoie, dar Putin este de asemenea pregătit pentru o încetare a focului – pentru a îngheța războiul”, a declarat un alt membru al celor patru, o sursă rusă de rang înalt care a lucrat cu Putin și care are cunoștință de conversațiile la nivel înalt de la Kremlin.

Acesta, la fel ca și ceilalți citați în acest articol, a vorbit sub rezerva anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al subiectului.

Pentru acest reportaj, Reuters a vorbit cu un total de cinci persoane care lucrează sau au lucrat cu Putin la nivel înalt în lumea politică și a afacerilor. Cea de-a cincea sursă nu a comentat înghețarea războiului pe fronturile actuale.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat, ca răspuns la o solicitare de a reacționat, că șeful Kremlinului a precizat în repetate rânduri că Rusia este deschisă la dialog pentru a-și atinge obiectivele, afirmând că țara nu dorește “război etern”.

Ministerele ucrainene de externe și de apărare nu au răspuns la întrebări.

Perspectiva unei încetări a focului, sau chiar a unor discuții de pace, pare în prezent îndepărtată.

Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea în termenii lui Putin nu este o soluție. El a promis să recupereze teritoriile pierdute, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.

El a semnat un decret în 2022 care a declarat în mod oficial că orice discuții cu Putin sunt “imposibile”.

Una dintre surse a prezis că niciun acord nu ar putea avea loc cât timp Zelenski este la putere, cu excepția cazului în care Rusia îl ocolește și ajunge la o înțelegere cu Washingtonul.

Cu toate acestea, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută la Kiev că nu crede că Putin este interesat de negocieri serioase.

Ucraina se pregătește pentru discuțiile găzduite de Elveția luna viitoare, cu scopul de a unifica opinia internațională cu privire la modul de a pune capăt războiului. Discuțiile au fost convocate la inițiativa lui Zelenski, care a declarat că Putin nu ar trebui să participe, iar Elveția nu a invitat Rusia.

Moscova a declarat că discuțiile nu sunt credibile dacă nu este prezentă, în timp ce Ucraina și Elveția doresc ca aliații Rusiei, inclusiv China, să participe.

Continue Reading

RUSIA

SUA susțin că Rusia a lansat o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi pe orbita joasă a Pământului

Published

on

© DoD photo by U.S. Army Sgt. James K. McCann

Rusia a lansat ceea ce este probabil o armă spațială capabilă să atace alți sateliți pe orbita joasă a Pământului, a susținut marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, conform DPA, citat de Agerpres.

Acesta a explicat că lansarea a avut loc pe 16 mai și că satelitul rus este acum pe aceeași orbită cu satelitul guvernului american.

Întrebat dacă satelitul rus a ameninţat satelitul american, Ryder a spus: ”Ei bine, este o armă de apărare spaţială pe aceeaşi orbită cu un satelit al guvernului american”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului dublează mesajul transmis de reprezentantul SUA la ONU, Robert Wood, săptămâna trecută, când Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins rezoluția Rusiei privind interzicerea tuturor armelor în spațiu.

De altfel, Statele Unite au precizat că nu este pentru prima dată când Moscova lansează astfel de arme spațiale, făcând trimitere la momente din 2019 și 2022.

Washingtonul a încercat să prevină o cursă periculoasă a înarmării în spațiu, cu precădere o cursă a înarmării nucleare, și a depus alături de Japonia o rezoluție, care a fost însă respinsă de Rusia.

Documentul ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte sau să desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, care sunt deja interzise în conformitate cu un tratat internațional din 1967.

Ambasadoarea SUA la ONU a anunțat rezoluția SUA-Japonia în martie după ce, la mijlociul lunii februarie,  Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, John Kirby, a declarat că SUA au informații că Rusia dezvoltă o armă antisatelit, despre care Washingtonul crede că nu este încă operațională.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ALEGERI EUROPENE 202418 mins ago

Giorgia Meloni revendică un rol cheie în “construirea unei majorități diferite” de partide conservatoare și de extremă-dreapta în Parlamentul European

U.E.20 mins ago

Polonia dezvăluie detaliile ”Scutului Estic”, un program militar de 2,35 mld. de euro pentru întărirea frontierelor estice

SUA24 mins ago

SUA încearcă să tempereze îngrijorările partenerilor europeni după recentele decizii ale lui Biden: Vom continua să vă furnizăm gaz natural lichefiat

SĂNĂTATE1 hour ago

Săptămâna europeană de luptă împotriva cancerului. CE va lansa o nouă acțiune privind programele de screening, cu o finanțare de 30 mil. euro

EDUCAȚIE2 hours ago

Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de ponderea persoanelor cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare

U.E.2 hours ago

Frustrările la adresa Ungariei cresc în UE. Lituania și alte state membre critică dur blocarea deciziilor privind ajutorul militar pentru Ucraina

NATO3 hours ago

Ucraina “are mâinile legate” dacă nu poate ataca Rusia cu armele aliaților, avertizează secretarul general NATO, cerând aliaților să ridice aceste restricții

CONSILIUL UE3 hours ago

Actul privind industria cu zero emisii nete, una dintre pietrele de temelie ale unei noi politici industriale, a fost adoptat. Acesta va utiliza puterea pieței unice pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniu

INTERNAȚIONAL3 hours ago

China, Japonia și Coreea de Sud vor relua discuțiile privind un acord de liber schimb tripartit și vor continua eforturile de stabilitate în Peninsula Coreeană

ROMÂNIA3 hours ago

În contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la UE din R. Moldova, trebuie să sprijinim această țară pentru a combate ingerința Rusiei, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski face apel la Biden și la Xi să sprijine prin prezența lor summit-ul mondial pentru pace din Elveția

U.E.4 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.4 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA4 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL6 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL7 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA1 week ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

Trending