Connect with us

RUSIA

Putin și Scholz, față în față pentru prima dată: Rusia nu vrea “un război în Europa”, dar invocă un “genocid” în estul Ucrainei. Germania susține că securitatea nu poate fi obținută decât împreună și nu împotriva Rusiei

Published

on

© Kremlin

Olaf Scholz a efectuat marți vizita sa inaugurală în calitate de cancelar german la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o reuniune a cărei agendă a fost dominată de criza de securitate cu care se confruntă Europa pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina și la capătul căreia ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua să abordeze problemele de securitate europeană prin dialog.

“Cel mai important lucru este să gestionăm relațiile dintre țări prin discuții bune între noi”, a spus Scholz la întâlnirea cu Putin, care a durat trei ore și care s-a desfășurat în aceeași încăpere în care președintele rus a petrecut șase ore la discuții cu omologul francez Emmanuel Macron săptămâna trecută. Spre deosebire de Macron, care s-a deplasat la Kiev după vizita la Kremlin, Scholz a venit la Moscova după ce a efectuat luni o vizită la Kiev.

Într-o conferință de presă comună după întâlnire, cancelarul a declarat că speră ca în viitorul apropiat “blocajele” din dialog să fie rezolvate prin noi discuții la nivel înalt.

Este datoria noastră absolută, în calitate de șefi de guvern, ca Europa să nu asiste la o dezescaladare în război“, a declarat Scholz, citat de Deutsche Welle

Olaf Scholz susține că o securitate durabilă nu poate fi obținută împotriva Rusiei, ci doar cu Rusia. Vladimir Putin afirmă că nu dorește un război în Europa

Cancelarul german a declarat că acumularea de trupe la granița ucraineană “poate fi văzută ca o amenințare”. Cu toate acestea, “acum auzim că mai multe trupe sunt retrase, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv și sperăm că vor urma și altele”, a adăugat el.

© Kremlin

I-am spus clar președintelui Putin că noi, germanii și europenii, nu putem obține o securitate durabilă decât împreună și nu împotriva Rusiei. Este nevoie de acțiuni curajoase din partea noastră, a tuturor. Avem datoria imperativă de a lucra pentru pace“, a declarat Scholz, care a devenit al treilea cancelar federal ce tratează cu Vladimir Putin, după Gerhard Schroeder, devenit între timp un reprezentant al intereselor economice și energetice ale Rusiei, și Angela Merkel.

Cancelarul a adăugat că “inviolabilitatea frontierelor… nu trebuie negociată”, referindu-se la Ucraina.

Dialogul nu se poate încheia într-o fundătură, asta ar fi un dezastru pentru toată lumea“, a adăugat el, “este important să mergem pe calea diplomației pentru a evita un război în Europa”.

De cealaltă parte, Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu vrea război şi doreşte ”să continue lucrul în comun” cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei legate de Ucraina, dar a descris situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un ”genocid”, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.

”Dorim noi război? Desigur că nu. De aceea am avansat propuneri pentru un proces de negociere”, al cărui rezultat trebuie să fie un acord care să răspundă intereselor tuturor părţilor, a declarat Vladimir Putin, potrivit Agerpres.

”Am fost deja martorii unui război în Europa declanşat de blocul NATO împotriva Iugoslaviei. O mare operaţiune militară cu bombardamente împotriva uneia dintre capitalele europene, Belgrad”, a amintit preşedintele rus, întețindu-și retorica la adresa Alianței Nord-Atlantice.

“Suntem pregătiți să lucrăm în continuare împreună. Suntem pregătiți să mergem pe calea negocierilor”, a spus Putin la conferința de presă.

Moscova cere respectarea principiului indivizibilității securității

Președintele rus s-a referit apoi la comentariul anterior al lui Scholz, potrivit căruia “oamenilor din această generație le este greu să își imagineze un război în Europa”.

În ceea ce privește NATO, Putin a spus că “țările au dreptul de a se alătura alianțelor militare, așa cum susțin întotdeauna colegii noștri din NATO, dar este de asemenea important să ne menținem securitatea proprie nu cu prețul securității altor țări”.

Moscova ”nu poate închide ochii la modul în care SUA şi NATO tratează principiul indivizibilităţii securităţii”, a subliniat Putin.

Principiul indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Chestiunea aderării Ucrainei la NATO trebuie lămurită acum, a insistat Putin în declaraţia de la conferinţa de presă cu Scholz.

Cancelarul german, curtat de președintele rus la capitolul economic

Liderul rus a adăugat că Germania “este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Rusiei” și a spus că intenționează să coopereze în continuare cu Berlinul. El a subliniat rolul legăturilor economice dintre cele două, Germania fiind al doilea partener comercial al Rusiei, după China, precizarea fiind importantă în contextul vehiculării întregului spectru de sancțiuni pe care Occidentul le pregătește dacă Rusia va ataca Ucraina, între acestea regăsindu-se și suspendarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, și diversificarea resurselor energetice cu care Europa se va aproviziona, cu sprijinul SUA.

Referindu-se la gazoductul Nord Stream 2, el a declarat: “Permiteți-mi să precizez că suntem dispuși să continuăm să transportăm gaz prin Ucraina și după 2024”.

© Kremlin

Vladimir Putin confirmă retragerea parțială a trupelor ruse de la frontiera cu Ucrainei

Pe de altă parte, Putin a confirmat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, dar a acuzat totodată Occidentul că nu a venit cu un răspuns constructiv la cererile Rusiei privind securitatea europeană şi că încearcă să-şi consolideze securitatea în detrimentul Rusiei.

Întrebat la conferinţa de presă dacă Rusia va continua retragerea trupelor concentrate în apropierea Ucrainei, liderul de la Kremlin a răspuns că aceasta va depinde de evoluţia situaţiei. ”Cum va acţiona Rusia ? Conform planului. Şi din ce este compus acesta? Din situaţia reală de pe teren. Cine poate spune cum va evolua situaţia ? Nimeni, deocamdată. Nu depinde doar de noi”, a explicat Putin.

După ce a comasat importante forţe militare la frontiera ucraineană, Rusia a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997.

© Kremlin

Kremlinul a confirmat marţi retragerea unei părţi din forţele ruse staţionate lângă frontiera cu Ucraina, în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov l-a sfătuit luni pe Vladimir Putin să continue discuțiile diplomatice cu Occidentul pe marginea propunerilor de securitate reciproce pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei, și care sunt considerate pretenții nefondate de către aliați, și pe care Statele Unite și Alianța le-au avansat Rusiei la finele lunii ianuarie.

În declaraţia dată marţi, Putin a spus că doreşte continuarea negocierilor asupra acestor cereri, menţionând de asemenea ca subiect distinct controlul rachetelor cu rază intermediară de acţiune. ”Suntem pregătiţi să continuăm lucrul în comun. Suntem pregătiţi să mergem pe calea negocierii”, a afirmat liderul de la Kremlin, subliniind că nu renunţă la respectivele cereri şi că ele fac parte dintr-un ”complex” de tratative ruso-occidentale.

Putin descrie situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un ”genocid”

El şi-a exprimat în mod special nemulţumirea faţă de situaţia din cele două republici separatiste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, unde în opinia sa are loc un ”genocid” şi a insistat ca acest conflict să fie soluţionat în cadrul procesului de pace prevăzut de acordurile de Minsk. Afirmațiile lui au venit după ce Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a votat marţi un apel adresat preşedintelui de a recunoaşte independenţa celor două republici care compun Donbasul.

Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi de asemenea prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate.

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Cancelarul german Olaf Scholz, care luni a fost la Kiev înainte să vină la Moscova, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a promis că va prezenta actele normative privind statutul special al Donbasului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Relațiile cu Rusia se află la cel mai scăzut nivel din istoria R. Moldova și nu există premise de îmbunătățire atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, subliniază ministrul de externe Mihai Popşoi

Published

on

© Mihai Popșoi/ Facebook

Relațiile cu Rusia sunat la cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova și nu există premise de îmbunătățire a acestor relații atât timp cât barbaria în Ucraina continuă, a subliniat ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, care asigură și prerogativele de vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, conform portalului IPN, informează Agerpres.

”Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria modernă a Republicii Moldova. Acest lucru reflectă realitatea cruntă prin care trece regiunea noastră, mai cu seamă vecinii şi prietenii noştri ucraineni. Atât timp cât ucrainenii trec zilnic printr-un calvar de nedescris, nu vedem premise de îmbunătăţire a relaţiei noastre cu Rusia. Atât timp cât această barbarie continuă, nu există premise în acest sens. Noi rămânem fermi în a sprijini suveranitatea şi integritatea Ucrainei”, a declarat Mihai Popşoi, invitat la emisiunea ”Dimensiunea diplomatică” de la TRM.

Oficialul moldovean a amintit și de încercările Rusiei la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, sprijinind separatismul din regiunea transnistreană, încălcând suveranitatea acestei țări prin refuzul de a-și retrage trupele şi muniţiile și organizând alegeri ilegale. 

De altfel, Republica Moldova a decis în acest context să expulzeze un angajat al Ambasadei Rusiei pentru ”acțiuni incompatibile cu statutul diplomatic”.

Amintim că în proiectul Strategiei de securitate națională a Republicii Moldova, prezentat de Maia Sandu la mijlocul lunii octombrie, Chișinăul definește pentru prima dată Rusia drept amenințare care intenționează să “lichideze statalitatea”

Continue Reading

RUSIA

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar german Gerhard Schröder susţine în continuare că prietenia sa cu preşedintele rus Vladimir Putin ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina, notează joi DPA.

”Lucrăm împreună cu înţelepciune de mulţi ani. Poate că acest lucru poate încă să ajute la găsirea unei soluţii negociate, nu văd o altă modalitate”, a spus Schröder într-un interviu acordat agenţiei de presă germane, potrivit Agerpres.

Gerhard Schröder este prieten cu Putin încă din perioada când primul era cancelar al Germaniei (1998 – 2005). El continuă să lucreze pentru majoritatea companiilor ruseşti participante la proiectul energetic Nord Stream din Marea Baltică.

Deşi a descris atacul rus contra Ucrainei drept o ”greşeală fatală”, Schröder nu a renunţat la relaţia sa cu Putin. Conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) l-a marginalizat din acest motiv, dar o procedură de excludere a sa din această formaţiune politică a eşuat.

Atunci când a fost întrebat de ce nu renunţă la prietenia cu liderul rus, în pofida zecilor de mii de decese şi a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, Gerhard Schröder a răspuns că ”este adevărat că aceasta este o dimensiune care e diferită”.

El tinde să se plaseze în favoarea contribuţiei relaţiei sale personale cu Vladimir Putin la soluţionarea unei probleme politice extrem de dificile.

”De aceea cred că ar fi complet greşit să uităm toate lucrurile pozitive care s-au întâmplat între noi în politică, în trecut. Nu este stilul meu şi oricum nu fac aşa ceva”, a afirmat fostul şef al executivului german.

Schröder s-a referit la misiunea sa de mediere din martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse în Ucraina, când a spus că s-a întâlnit la Istanbul cu actualul ministru al apărării ucrainean Rustem Umerov, pe atunci parlamentar, după care s-a deplasat la Moscova pentru a discuta cu Putin. Totuşi, acea iniţiativă a eşuat, adaugă DPA.

Pe de altă parte, cancelarul german în funcție, social-democratul Olaf Scholz, a reamintit cu ultima sa convorbire telefonică cu Vladimir Putin a avut loc în decembrie 2022.

Scholz este aspru criticat pentru că refuză să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Ucraina, însă susține că Germania sprijină necondiționat Ucraina, în timp ce “face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu se va intensifica”.

Continue Reading

RUSIA

UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii

Published

on

© European Union, 2023

Uniunea Europeană condamnă organizarea alegerilor prezidențiale de către Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic de la Moscova cu represalii, potrivit unei declarații emise luni de Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Acesta evidențiază deteriorarea peisajului politic din Rusia, caracterizat de represiunea internă sistematică și de represiunea împotriva politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile și a presei independente. Citând textul, aceasta notează:

„Autoritățile ruse au continuat să intensifice represiunea internă sistematică prin reprimarea politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile, a mass-mediei independente și a altor voci critice prin utilizarea legislației represive și a sentințelor de închisoare motivate politic.”

Moartea șocantă a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi subliniază și mai mult represiunea accelerată și sistematică din Rusia. UE își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea spațiului politic, ceea ce duce la încălcarea drepturilor civile și politice și la limitarea candidaților care se opun agresiunii Rusiei de a se prezenta la alegeri. În plus, „UE regretă profund absența unei evaluări imparțiale, autoritățile rusești refuzând să invite observatori ai OSCE/ODIHR”.

De asemenea, UE „condamnă cu fermitate” organizarea ilegală de către Rusia a așa-numitelor „alegeri” în teritoriile ocupate temporar în Ucraina, inclusiv în Crimeea și în părți din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Aceste acțiuni încalcă dreptul internațional, inclusiv Carta ONU, precum și suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.  „UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată nici desfășurarea acestor așa-zise “alegeri” pe teritoriile Ucrainei, nici rezultatele lor”, transmite Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Acesta reiterează „sprijinul neabătut al UE” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Solicitarea ca Rusia să înceteze războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei și să își retragă forțele și echipamentele militare de pe teritoriul ucrainean este fără echivoc.

Declarația se încheie prin sublinierea faptului că cei implicați în organizarea acțiunilor ilegale din Ucraina „vor suporta consecințele”. Aceasta reafirmă angajamentul UE de a sprijini organizațiile societății civile ruse, apărătorii drepturilor omului și mass-media independente.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.11 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.12 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE14 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.17 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE17 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending