Olaf Scholz a efectuat marți vizita sa inaugurală în calitate de cancelar german la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o reuniune a cărei agendă a fost dominată de criza de securitate cu care se confruntă Europa pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina și la capătul căreia ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua să abordeze problemele de securitate europeană prin dialog.

“Cel mai important lucru este să gestionăm relațiile dintre țări prin discuții bune între noi”, a spus Scholz la întâlnirea cu Putin, care a durat trei ore și care s-a desfășurat în aceeași încăpere în care președintele rus a petrecut șase ore la discuții cu omologul francez Emmanuel Macron săptămâna trecută. Spre deosebire de Macron, care s-a deplasat la Kiev după vizita la Kremlin, Scholz a venit la Moscova după ce a efectuat luni o vizită la Kiev.

Într-o conferință de presă comună după întâlnire, cancelarul a declarat că speră ca în viitorul apropiat “blocajele” din dialog să fie rezolvate prin noi discuții la nivel înalt.

“Este datoria noastră absolută, în calitate de șefi de guvern, ca Europa să nu asiste la o dezescaladare în război“, a declarat Scholz, citat de Deutsche Welle

Olaf Scholz susține că o securitate durabilă nu poate fi obținută împotriva Rusiei, ci doar cu Rusia. Vladimir Putin afirmă că nu dorește un război în Europa

Cancelarul german a declarat că acumularea de trupe la granița ucraineană “poate fi văzută ca o amenințare”. Cu toate acestea, “acum auzim că mai multe trupe sunt retrase, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv și sperăm că vor urma și altele”, a adăugat el.

© Kremlin

“I-am spus clar președintelui Putin că noi, germanii și europenii, nu putem obține o securitate durabilă decât împreună și nu împotriva Rusiei. Este nevoie de acțiuni curajoase din partea noastră, a tuturor. Avem datoria imperativă de a lucra pentru pace“, a declarat Scholz, care a devenit al treilea cancelar federal ce tratează cu Vladimir Putin, după Gerhard Schroeder, devenit între timp un reprezentant al intereselor economice și energetice ale Rusiei, și Angela Merkel.

Cancelarul a adăugat că “inviolabilitatea frontierelor… nu trebuie negociată”, referindu-se la Ucraina.

“Dialogul nu se poate încheia într-o fundătură, asta ar fi un dezastru pentru toată lumea“, a adăugat el, “este important să mergem pe calea diplomației pentru a evita un război în Europa”.

De cealaltă parte, Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu vrea război şi doreşte ”să continue lucrul în comun” cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei legate de Ucraina, dar a descris situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un ”genocid”, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.

”Dorim noi război? Desigur că nu. De aceea am avansat propuneri pentru un proces de negociere”, al cărui rezultat trebuie să fie un acord care să răspundă intereselor tuturor părţilor, a declarat Vladimir Putin, potrivit Agerpres.

”Am fost deja martorii unui război în Europa declanşat de blocul NATO împotriva Iugoslaviei. O mare operaţiune militară cu bombardamente împotriva uneia dintre capitalele europene, Belgrad”, a amintit preşedintele rus, întețindu-și retorica la adresa Alianței Nord-Atlantice.

“Suntem pregătiți să lucrăm în continuare împreună. Suntem pregătiți să mergem pe calea negocierilor”, a spus Putin la conferința de presă.

Moscova cere respectarea principiului indivizibilității securității

Președintele rus s-a referit apoi la comentariul anterior al lui Scholz, potrivit căruia “oamenilor din această generație le este greu să își imagineze un război în Europa”.

În ceea ce privește NATO, Putin a spus că “țările au dreptul de a se alătura alianțelor militare, așa cum susțin întotdeauna colegii noștri din NATO, dar este de asemenea important să ne menținem securitatea proprie nu cu prețul securității altor țări”.

Moscova ”nu poate închide ochii la modul în care SUA şi NATO tratează principiul indivizibilităţii securităţii”, a subliniat Putin.

Principiul indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Chestiunea aderării Ucrainei la NATO trebuie lămurită acum, a insistat Putin în declaraţia de la conferinţa de presă cu Scholz.

Cancelarul german, curtat de președintele rus la capitolul economic

Liderul rus a adăugat că Germania “este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Rusiei” și a spus că intenționează să coopereze în continuare cu Berlinul. El a subliniat rolul legăturilor economice dintre cele două, Germania fiind al doilea partener comercial al Rusiei, după China, precizarea fiind importantă în contextul vehiculării întregului spectru de sancțiuni pe care Occidentul le pregătește dacă Rusia va ataca Ucraina, între acestea regăsindu-se și suspendarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, și diversificarea resurselor energetice cu care Europa se va aproviziona, cu sprijinul SUA.

Referindu-se la gazoductul Nord Stream 2, el a declarat: “Permiteți-mi să precizez că suntem dispuși să continuăm să transportăm gaz prin Ucraina și după 2024”.

© Kremlin

Vladimir Putin confirmă retragerea parțială a trupelor ruse de la frontiera cu Ucrainei

Pe de altă parte, Putin a confirmat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, dar a acuzat totodată Occidentul că nu a venit cu un răspuns constructiv la cererile Rusiei privind securitatea europeană şi că încearcă să-şi consolideze securitatea în detrimentul Rusiei.

Întrebat la conferinţa de presă dacă Rusia va continua retragerea trupelor concentrate în apropierea Ucrainei, liderul de la Kremlin a răspuns că aceasta va depinde de evoluţia situaţiei. ”Cum va acţiona Rusia ? Conform planului. Şi din ce este compus acesta? Din situaţia reală de pe teren. Cine poate spune cum va evolua situaţia ? Nimeni, deocamdată. Nu depinde doar de noi”, a explicat Putin.

După ce a comasat importante forţe militare la frontiera ucraineană, Rusia a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997.

© Kremlin

Kremlinul a confirmat marţi retragerea unei părţi din forţele ruse staţionate lângă frontiera cu Ucraina, în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov l-a sfătuit luni pe Vladimir Putin să continue discuțiile diplomatice cu Occidentul pe marginea propunerilor de securitate reciproce pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei, și care sunt considerate pretenții nefondate de către aliați, și pe care Statele Unite și Alianța le-au avansat Rusiei la finele lunii ianuarie.

În declaraţia dată marţi, Putin a spus că doreşte continuarea negocierilor asupra acestor cereri, menţionând de asemenea ca subiect distinct controlul rachetelor cu rază intermediară de acţiune. ”Suntem pregătiţi să continuăm lucrul în comun. Suntem pregătiţi să mergem pe calea negocierii”, a afirmat liderul de la Kremlin, subliniind că nu renunţă la respectivele cereri şi că ele fac parte dintr-un ”complex” de tratative ruso-occidentale.

Putin descrie situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un ”genocid”

El şi-a exprimat în mod special nemulţumirea faţă de situaţia din cele două republici separatiste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, unde în opinia sa are loc un ”genocid” şi a insistat ca acest conflict să fie soluţionat în cadrul procesului de pace prevăzut de acordurile de Minsk. Afirmațiile lui au venit după ce Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a votat marţi un apel adresat preşedintelui de a recunoaşte independenţa celor două republici care compun Donbasul.

Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi de asemenea prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate.

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Cancelarul german Olaf Scholz, care luni a fost la Kiev înainte să vină la Moscova, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a promis că va prezenta actele normative privind statutul special al Donbasului.