Connect with us

NEWS

Putin: Vom reduce livrarile de gaz catre Europa, prin Ucraina, daca Kievul nu plateste facturile

Rusia va reduce livrarile de gaz prin Ucraina catre Europa, daca ucrainenii nu isi platesc factura.

Published

on

INTERNAȚIONAL

Directorul general al FMI Kristalina Georgieva avertizează: Economia globală riscă o reîntoarcere la Marea criză economică. Tendințele economice actuale sunt similare cu cele din anii 1920

Published

on

© International Monetary Fund/ Facebook

Directorul general al Fondului Monetar Internațional a atras atenția că economia globală riscă o criză comparabilă cu cea de la finalul anilor 1920, cunosctă ca ”Marea Depresiune”, marcată de inechitate și instabilitatea financiară, informează The Guardian.

În cadrul unui discurs susținut la Institutul de Economie Internațională Peterson, din Washington, Kristalina Georgieva a declarat că recentele cercetări ale FMI, care compară stadiul economiei actuale cu cel al celei din 1920, care a culminat cu căderea piețelor din 1929, arată un trend similar.

În vreme ce decalajele economice dintre state s-au redus în ultimele două decenii, inegalitățile au crescut în interiorul țărilor, a spus Georgieva, dând drept exemplu Regatul Unit.

”În Marea Britanie, spre exemplu, 10% (n.r. din cei aflați la vârful piramidei) controlează acum o bogăție echivalentă cu cea controlată de 50% din populație (n.r. aflată la baza piramidei). Această situație se reflectă și la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), unde veniturile și decalajele economice au atins un nivel record”, a mai spus directorul general FMI.

”În anumite privințe, aceste tendințe îngrijorătoare sunt reminiscente debutului de secol XX, când forțele gemene ale tehnologiei și integrării economice au dus la prima epocă de aur, furtunoșii ani 20 (n.r. Roaring Twenties), iar, în cele din urmă, la dezastru financiar”, a spus Georgieva, făcând referire la Marea criză economică din 1929, al cărei semnalizator și catalizator a fost prăbușirea piețelor financiare americane și britanice.

Aceasta a avertizat că noile subiecte legate de criza climatică și un protecționism comercial accentuat în înseamnă că următorii 10 ani vor fi, cel mai probabil, caracterizați de tensiuni sociale și volatilitate pe piețele financiare.

În contextul tensiunilor dintre SUA și Europa, ”sistemul global comercial are nevoie de o actualizare semnificativă”, a mai declarat șefa Fondului Monetar Internațional.

Georgieva a mai spus că incertitudinile afectează nu doar mediul de afaceri, ci și oamenii, având în vedere creșterea inechităților în interiorul multor țări.

”Inechitățile excesive împiedică dezvoltarea … și pot alimenta populismul și neînțelegerile politice”, a avertizat Georgieva.

În cadrul unui studiu privind noile estimări economice mondiale, prezentat înainte ca acesta să fie dat publicității, săptămâna viitoare, FMI a subliniat modul în care accesul la sectorul financiar din China și India din anii 1990 ”a creat condițiile pentru creșterile economice din anii 2000”.

”Acest lucru a contribuit la scoaterea din sărăcie a unui miliard de oameni”, a precizat Georgieva, semnalând însă excesele care au provocat criza financiară globală din 2008, notând că, pentru mulți, criza nu s-a încheiat, una din patru persoane din Europa fiind în pericol de sărăcie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă mâine la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, defășurată la Bruxelles

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa duminică la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), desfășurată la Bruxelles, unde va susține o intervenție și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism şi discriminare, dar şi a modalităţilor concrete de contracarare a acestor tendinţe.

Conform unui comunicat al MAE, evenimentul este organizat de Preşedinţia luxemburgheză a organizaţiei şi are drept obiectiv principal adoptarea unui mesaj politic semnificativ prin care să fie reafirmate principiile Declaraţiei de la Stockholm, documentul fondator al IHRA din anul 2000.

Ministrul român al afacerilor externe va susține o intervenție în deschiderea evenimentului și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism și discriminare, precum și despre modalitățile concrete de contracarare a acestor tendințe. Reuniunea ministerială se va încheia prin semnarea unei Declarații ministeriale.

Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) este o organizație internațională cu sediul la Berlin, care numără 31 de state membre, 11 state observator și 7 parteneri internaționali permanenți.

IHRA a fost fondată în anul 1998 și își desfășoară activitatea pe baza Declarației de la Stockholm, acționând în scopul consolidării memoriei, cercetării și educației despre Holocaust.

România a deținut în perioada martie 2016 – martie 2017 Președinția-în-exercițiu a IHRA. Cele trei priorități ale României au fost consolidarea educației despre Holocaust, încurajarea cercetării academice și combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discriminării.

Cel mai semnificativ rezultat obținut de Alianță pe durata Președinției României a constat în adoptarea Definiției de lucru a antisemitismului, în cadrul reuniunii plenare a organizației de la București, din luna mai 2016.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending