Premierul Marcel Ciolacu și-a depus sâmbătă, 5 octombrie, candidatura pentru funcția de președinte al României, declarându-se convis că țara noastră va avea „un președinte echilibrat și normal, care va ști în primul și în primul rând ce nu trebuie făcut”. 

„Am decis să depun astăzi candidatura la Preşedinţia României după o perioadă, din punctul meu de vedere, pe care românii nu şi-au dorit-o în mod deosebit, deoarece vreau să vă reamintesc că în ultimii 20 de ani am avut 17 guverne. Acesta a fost modul de abordare a foștilor președinţi ca să poată să îşi conserve puterea şi să îşi exercite o putere mai mare. Au preferat acest lucru în detrimentul României și al românilor. Cred că a venit timpul să privim, de această dată, cu echilibru şi responsabilitate această funcţie şi această demnitate în statul român”, a afirmat Marcel Ciolacu, după ce a depus, la sediul Biroului Electoral Central, lista semnăturilor pentru candidatura sa la alegerile prezidenţiale.

Marcel Ciolacu a declarat că vine cu un plan pentru România, cu un crez politic şi cu un angajament moral. Premierul a subliniat că, prin „planul pentru România”, se referă la reindustrializarea țării, finalizarea autostrăzilor și a întregii infrastructuri şi în domeniul educaţiei și al sănătăţii.

„Am un crez politic, acela de a uni, mai ales că nu îmi este foarte greu să fac comparaţie cu ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Eu cred că perioada în care trebuie preşedintele să se ocupe să distrugă un partid politic sau preşedintele trebuie să arate ură faţă de adversarii politici şi să îi considere pe adversarii politici duşmani politici, cred că acea perioadă trebuie să ia sfârşit”, a mai spus Marcel Ciolacu.

De asemenea, Marcel Ciolacu a precizat că planul pentru România, cât și crezul politic nu poate fi realizat decât împărțind puterea.

„Nu în ultimul rând, eu cred că președintele României trebuie să dea explicații. Trebuie să dea explicații asupra programului său, trebuie să dea explicații de ce face anumite deplasări, ce își propune în aceste deplasări, când se întoarce, să dea explicații ce a realizat, ce a câștigat pentru România, trebuie să meargă cu oamenii de afaceri și nu în ultimul rând trebuie să spună transparent care au fost cheltuielile deplasării și care a fost câștigul acelei deplasări. Sunt ferm convins că vom avea un președinte echilibrat și normal, care va ști, în primul și în primul rând, ce nu trebuie făcut”, a conchis Marcel Ciolacu. 

Marcel Ciolacu s-a născut pe 28 noiembrie 1967 în Buzău. Din 1992 este membru al PSD. Cariera sa publică și politică a început în 2005, când a ocupat funcția de prefect interimar între noiembrie 2005 și decembrie 2006, și apoi, în calitate de consilier local, a fost ales viceprimar pentru mandatul 2008–2012.

La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, Marcel Ciolacu a fost ales deputat din partea PSD în circumscripția electorală nr. 10 – Buzău.

În martie 2013, prim-ministrul Victor Ponta l-a numit în funcția de consilier onorific pe probleme de regionalizare și administrație publică, iar în 2014 a devenit secretar al Camerei Deputaților.

După demiterea premierului Sorin Grindeanu în 2017, Marcel Ciolacu a devenit vicepremier fără portofoliu în cabinetul condus de Mihai Tudose.

În septembrie 2017, Ciolacu a asigurat interimatul la MApN, succedându-l pe ministrul demisionar Adrian Țuțuianu. În septembrie 2018 a semnat scrisoarea disidenților din PSD care cereau demisia lui Liviu Dragnea. După încarcerarea acestuia din urmă, postul de președinte al Camerei Deputaților a rămas vacant. Astfel, pe 29 mai 2019, Marcel Ciolacu a fost ales în funcția de președinte al camerei inferioare a legislativului.

A preluat interimatul conducerii PSD după înfrângerea Vioricăi Dăncilă la alegerile prezidențiale din 2019. În august 2020 a devenit președinte cu drepturi depline al formațiunii social-democrate, iar din iunie 2023 ocupă funcția de prim-ministru al României. 

Președintele PNL și candidatul liberal al alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, a prezentat joi, în cadrul summitului RePatriot, proiectul Partidului Național Liberal de a aduce românii din diaspora înapoi în țară,  El a subliniat că își dorește foarte mult ca românii din străinătate să se întoarcă în țară, adăugând că implicarea Guvernului în facilitarea întoarcerii românilor în țară este “absolut necesară și importantă”.

“Am înțeles că sunt foarte mulți români care au venit în România pentru a participa la acest eveniment și sunt parte consistentă a pregătirii și desfășurării tuturor activităților, care dau consistență și valoare tuturor demersurilor pe care RePatriot le desfășoară atât în țară, cât și în străinătate. Mă bucur foarte mult și vreau să îi felicit pe cei 700 de laureați ai Summitului RePatriot – Top 100 Românii de Pretutindeni, am înțeles că aproximativ 50% dintre ei au venit să se bucure de această recunoaștere a ceea ce au realizat și a performanței care este recunoscută atât în țară, cât și în străinătate și, în același timp, pot să îmi exprim recunoștința pentru ceea ce faceți, unde ați luat cu dumneavoastră tot ceea ce înseamnă creativitate, inteligență, inițiativă românească și sunt convins că gândiți ca noi toți că trebuie să vină cumva pe acest fir al identității noastre, să se așeze cumva acasă, aici, în România”, a spus Ciucă la o întâlnire la vârf «Top 100 Românii de Pretutindeni – RePatriot».

El a adăugat că românii de pretutindeni trebuie să aleagă între a continua să lucreze acolo unde sunt și a se întoarce acasă. “Ne dorim foarte mult să vă întoarceți acasă și vă așteptăm să vă întoarceți acasă”, a subliniat liderul PNL

Președintele Senatului a adăugat că implicarea guvernului în facilitarea întoarcerii românilor în țară este “absolut necesară și importantă”. Ciucă a menționat și câteva inițiative și proiecte pentru care există angajament politic, printre care Start-Up Nation 2. În context, el a prezentat și propunerea legislativă liberală de a oferi acces prioritar al românilor care revin în țară la programele Prima Fermă, Prima Livadă, Prima Seră, programe care oferă finanțări cuprinse între 10.000 și 100.000 de euro pentru proiecte agricole.

Această propunere cuprinde și acces prioritar românilor care revin în țară și la Programul Anual pentru Investiții în Turism, dar posibilitatea de a-și putea cumpăra case prin programul Prima Casă din diaspora sau scutiri de impozite.

“Aceste inițiative sunt foarte bune, ne leagă cumva, dar este nevoie de mai mult decât atât. Avem nevoie de tot ceea ce înseamnă identitatea noastră, cultura noastră, tradiția noastră, educația noastră. Și cred că toate aceste chestiuni pot fi îndeplinite prin legătura dintre comunitatea de peste hotare și organele statului, prin tot ceea ce putem face acolo unde românii s-au coagulat deja – și avem comunități mari de zeci de mii, sute de mii de români – și unde organele statului ar trebui să se ocupe de tot ceea ce înseamnă înființarea și funcționarea unor școli în care să se asigure școlarizarea în limba română pentru a putea duce mai departe limba, cultura și istoria României și, de asemenea, același lucru să se întâmple în țară pentru românii care aleg să revină în țară”, a mai adăugat liderul liberal.

“Noi, românii din țară, trebuie să pornim de la această premisă că România s-a schimbat, România are oportunități să se schimbe, să se modernizeze, să continue să se îmbunătățească și pentru asta avem nevoie, bineînțeles, de potențialul nostru aici, în țară, dar tot ceea ce ați reușit să dobândiți și să dezvoltați acolo unde ați performat și unde ați reușit să vedeți cum se fac lucrurile ne ajută foarte mult”, a conchis el

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat, marţi, ”vestea includerii României în programul Visa Waiver al SUA”, amintind că, anul trecut, a avut discuţii cu senatori americani şi a făcut ”eforturi diplomatice intense” pentru a obţine acest statut, iar ca premier a numit un coordonator naţional pentru Visa Waiver.

”Aceste eforturi nu doar că vor facilita călătoriile, dar vor consolida şi mai mult relaţia noastră strategică cu SUA, în beneficiul fiecărui român”, a arătat Ciucă, într-o postare pe Facebook.

”Anunţ cu bucurie vestea includerii României în programul Visa Waiver al SUA, care va permite românilor, ca din 2025, să călătorească fără vize în Statele Unite. De-a lungul anului 2023, am avut discuţii directe cu senatori americani şi am făcut eforturi diplomatice intense pentru a obţine acest statut. În martie, senatorii Durbin şi Shaheen au introdus un proiect de lege în Congres pentru a sprijini România în acest demers. A fost un moment crucial şi un semnal puternic din partea partenerilor noştri americani”, a arătat Nicolae Ciucă, marţi, într-o postare pe Facebook.

El a adăugat că, în timpul mandatului său de premier, a numit un coordonator naţional pentru Visa Waiver, astfel încât toate instituţiile să lucreze împreună pentru îndeplinirea criteriilor tehnice şi de securitate necesare.

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a anunțat marți că România îndeplinește în mod oficial toate condițiile tehnice pentru aderarea la programul Visa Waiver, un pas important pentru călătoriile românilor în SUA fără vize, fiind așteptată și o confirmare din partea Statelor Unite.

“Astăzi este o zi mare, o zi pe care am așteptat-o multă, multă vreme: de astăzi, România îndeplinește formal toate condițiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver. Ieri, s-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiție pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută”, a transmis Muraru, într-un mesaj video difuzat pe pagina de Facebook a Ambasadei României în SUA.

Anunțul lui Andrei Muraru vine după ce, în urmă cu câteva săptămâni, Ambasada României în Statele Unite precizase că țara noastră este foarte aproape de îndeplinirea criteriilor pentru eliminarea vizelor pentru Statele Unite, iar ministrul de externe Luminița Odobescu a avut o convorbire telefonică cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, ambele părți angajându-se la eforturi pentru includerea României în programul Visa Waiver.

Potrivit legislației americane, secretarul pentru securitate internă, în urma consultării cu secreatrul de stat, desemnează o țară să se alăture programului de scutire de vize dacă aceasta îndeplinește anumite cerințe tehnice. O condiție obligatorie pentru ca o țară să fie considerată eligibilă este ca rata de respingere a vizelor de vizitator (tip B) să fie mai mică de 3% în anul precedent intrării în program. România și-a propus să atingă în anul fiscal american curent (1 octombrie 2023-30 septembrie 2024) o rată de respingere a vizelor de mai puțin de 3%.