Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a lansat un apel public privind necesitatea limitării accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare, apreciind că România ar trebui să se alăture statelor care tratează această temă ca pe o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului.
Într-o postare publică, Arafat arată că reflecția sa vine „mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți” și ridică întrebarea dacă nu este „momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare”.
El menționează explicit exemplele Franței, Australiei, Regatului Unit și Norvegiei, subliniind că aceste state tratează subiectul „ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică”.
Raed Arafat respinge ideea că o astfel de măsură ar reprezenta cenzură, afirmând că „nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.
În acest context, el compară accesul la rețelele de socializare cu alte activități sau produse interzise minorilor, arătând că „așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți”.
Citiți și Deputații europeni propun limitarea accesului la rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani
Șeful DSU atrage atenția asupra modului în care funcționează platformele digitale, subliniind că acestea „se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței”, iar „un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități”.
Totodată, el enumeră o serie de riscuri asociate utilizării rețelelor sociale de către minori, arătând că acestea au devenit „un spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă, comparație toxică și validare artificială”.
Potrivit lui Raed Arafat, efectele asupra copiilor și adolescenților pot fi „profunde și de durată”, incluzând „anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale”.
El consideră insuficient argumentul potrivit căruia responsabilitatea ar aparține exclusiv părinților, afirmând că „a spune că «este doar responsabilitatea părinților» nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe”, iar „când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”.
În acest sens, Arafat subliniază că „protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung” și avertizează că „copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”.
În final, șeful DSU face un apel direct către clasa politică, apreciind că „este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”.
El precizează că o astfel de inițiativă „nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere”, concluzionând cu mesajul „pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României”.
