Connect with us

ROMÂNIA

Raed Arafat, la Săptămâna Sănătății Publice din PE: Sănătatea înseamnă securitate națională. Un sistem de sănătate rezilient salvează vieți și menține încrederea publică

Published

on

© Guvernul României

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a participat luni la evenimentul de deschidere a Săptămânii Sănătății Publice, desfășurat la Parlamentul European, unde a subliniat că accesul la servicii medicale și continuitatea acestora în perioade de criză constituie un pilon esențial al rezilienței naționale și al legitimității statului.

„Accesul la servicii medicale — și, mai important, continuitatea acestor servicii în timpul crizelor — reprezintă un pilon fundamental al rezilienței naționale și al legitimității statului. Reziliența sistemului de sănătate nu este o funcție secundară, ci un atu strategic. După cum avertiza recent Secretarul General al NATO, Mark Rutte: „Situația de securitate nu arată bine — fără îndoială cea mai gravă din viața mea.” (Residence Palace, Bruxelles, 13 decembrie 2024). Într-un astfel de context, sistemele de sănătate reziliente sunt esențiale pentru păstrarea coeziunii sociale și asigurarea continuității guvernării și a serviciilor”, a subliniat Raed Arafat, în cadrul evenimentului.

Șeful DSU a amintit că grupul Comun de Sănătate al NATO (JHG) a recunoscut acest aspect, consolidând rolul serviciilor medicale ca factori operaționali esențiali și elemente-cheie pentru susținerea forțelor.

 

Potrivit acestuia, România a contribuit activ — în special prin integrarea coordonării între sănătatea civilă și cea militară în cadrul structurilor naționale de urgență.

„Colaborarea dintre sistemul medical și protecția civilă a fost testată temeinic și s-a dovedit eficientă în timpul crizei COVID-19. Uniunea Europeană a progresat, de asemenea, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii, rescEU și Autoritatea Europeană pentru Pregătirea și Răspunsul la Urgențele de Sănătate (HERA). Aceste mecanisme oferă instrumente esențiale, inclusiv achiziții comune și stocuri strategice de echipamente și materiale medicale critice”, a adăugat Arafat.

De asemenea, șeful DSU a precizat că aceste mecanisme trebuie extinse, mai ales în ceea ce privește capacitatea de reacție, redundanța și capacitatea de desfășurare rapidă, iar stocurile trebuie corelate cu capacitățile naționale și cu sisteme logistice flexibile.

„În România, am făcut pași concreți pentru a operaționaliza aceste principii. Colaborarea noastră recentă cu EUCOM, în cadrul unui program de reziliență pe cinci ani, a inclus un exercițiu de tip tabletop privind victimele multiple catastrofale. Acesta a testat capacitatea sistemului nostru sanitar de a menține continuitatea operațională în condiții extreme, coordonând totodată răspunsul civil, militar și internațional. Logica este simplă și convingătoare: sistem de sănătate rezilient → societate mai rezilientă → capacitate mai mare de absorbție și recuperare în fața șocurilor. Fie că vorbim de atacuri teroriste — precum Bruxelles 2016 — sau de conflicte de anvergură, sistemele de sănătate trebuie să rămână funcționale sub presiune”, a explicat Raed Arafat.

Totodată, Raed Arafat a explicat că un sistem de sănătate rezilient generează o societate mai rezilientă și o capacitate sporită de a face față șocurilor majore — de la atacuri teroriste, precum cele din Bruxelles 2016, până la conflicte de anvergură, subliniind că aceste sisteme trebuie să rămână funcționale chiar și sub presiune. 

„Ucraina este un memento dur. De la începutul invaziei ruse, infrastructura sanitară a fost țintită deliberat. Conform OMS, peste 1.700 de atacuri asupra unităților medicale au fost confirmate din februarie 2022, soldate cu peste 120 de cadre medicale ucise. Ambulanțe, spitale și chiar primii respondenți au fost loviți. Acestea nu sunt doar încălcări ale dreptului internațional umanitar — ci atacuri directe asupra capacității unei națiuni de a rezista și de a se redresa. Contractul social al lui Rousseau ne reamintește că legitimitatea unui stat depinde de capacitatea sa de a avea grijă de cei aflați în nevoie. În vremuri de criză, accesul la servicii medicale susține moralul și coeziunea — atât în rândul civililor, cât și al forțelor armate. Acesta nu este doar un principiu umanitar; este o necesitate strategică”, a detaliat secretarul de stat. 

Mai mult, Raed Arafat a atras atenția asupra interdependenței sistemului de sănătate cu sectoare esențiale precum energia, apa, infrastructura digitală, transporturile și lanțurile de aprovizionare, subliniind că o defecțiune într-unul dintre acestea poate genera efecte în cascadă, iar reziliența sanitară impune, prin urmare, planificare intersectorială, redundanță și cooperare.

„La fel de importantă este reziliența cetățenilor. Trebuie să construim o cultură a pregătirii. Instruirea în acordarea primului ajutor ar trebui introdusă în școli, universități și chiar în cadrul procesului de obținere a permisului de conducere, cu reîmprospătări periodice de-a lungul vieții. Aceste abilități trebuie să devină o memorie colectivă automată. De asemenea, exercițiile civil-militare și antrenamentele comune ale forțelor de intervenție trebuie consolidate și instituționalizate. Să fie clar: construirea rezilienței fără finanțare înseamnă halucinație. Avem nevoie de resurse dedicate pentru a crea redundanțe și profunzime strategică. Asta înseamnă facilități protejate, bănci de sânge, stocuri medicale naționale și europene, și capacitatea de a funcționa în condiții extreme. Capacitățile rescEU în acest sens sunt binevenite, dar trebuie întărite pentru a permite o desfășurare rapidă și scalabilă”, a continuat șeful DSU. 

În final, Raed Arafat a subliniat că, așa cum NATO a integrat în mod corect reziliența în postura sa de descurajare și apărare, și Uniunea Europeană trebuie să asigure integrarea deplină a rezilienței sanitare în strategiile de pregătire și în cadrele de finanțare, folosind și consolidând instrumentele deja existente.

„În concluzie: sănătatea este securitate națională. Un sistem de sănătate rezilient salvează vieți, menține încrederea publică și asigură continuitatea statului. În fața crizelor, vom fi judecați nu doar pentru cum luptăm — ci pentru cum avem grijă unii de alții”, a conchis secretarul de stat.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

INTERNAȚIONAL

România, “profund îngrijorată” de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Susține dreptul Israelului la apărare și cere relansarea eforturilor diplomatice privind programul nuclear al Iranului

Published

on

© Calea Europeana / Zaim Diana

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis duminică o reacție oficială cu privire la deteriorarea accelerată a securității în Orientul Mijlociu, exprimând “profundă îngrijorare” față de riscul extinderii conflictului și reiterând apelul la soluții diplomatice, inclusiv în privința programului nuclear iranian.

“Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea situației de securitate din Orientul Mijlociu”, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, subliniind că “eforturile diplomatice sunt imperative pentru a preveni o nouă escaladare și pentru a asigura o soluție negociată și verificabilă pentru programul nuclear iranian, bazată pe principiul neproliferării.”

În același timp, România reiterează “dreptul Israelului de a se apăra și de a-și proteja cetățenii”, în conformitate cu dreptul internațional.

“Considerăm că securitatea regională are nevoie de angajamente diplomatice active. România va continua să lucreze cu partenerii și aliații săi pentru a contribui împreună la o stabilitate regională durabilă”, mai arată poziția oficială exprimată de diplomația română.

Totodată, autoritățile române subliniază că, în contextul crizei, sunt întreprinse eforturi pentru asigurarea securității cetățenilor români din regiune.

Conflictul dintre Israel și Iran, cunoscut adesea de specialiști ca războiul prin interpuși între cele două țări este un conflict care durează de mai bine de 40 de ani. În conflictul israeliano-libanez, Iranul a sprijinit milițiile șiite libaneze, mai ales Hezbollah, în vreme ce în conflictul israeliano-palestinian, Teheranul a sprijinit grupări palestiniene precum Hamas.

La 13 iunie 2025, Israelul a atacat ținte din mai mult din zeci locații și orașe din Iran. sub numele de cod Operațiunea Rising Lion, Forțele de Apărare ale Israelului și Mossad au avariat situri nucleare și instalații militare cheie și au ucis mai mulți dintre liderii militari de vârf ai Iranului. Civili iranieni, inclusiv femei și copii, au fost uciși în unele dintre atacuri. Atacul a fost cel mai mare asupra Iranului de la războiul Iran-Irak din anii 1980.

În seara zilei de 13 iunie 2025, Iranul a început să lanseze o serie de lovituri de represalii asupra Israelului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, în timp ce Uniunea Europeană a îndemnat la reluarea eforturilor diplomatice, iar președintele american Donald Trump, care a negat implicarea SUA, a îndemnat Teheranul să accepte un acord privind programul său nuclear.

Continue Reading

ROMÂNIA

Participarea României la reconstrucția Ucrainei va defini poziția țării noastre în Europa următorilor 20 de ani, subliniază ministrul Marcel Boloș

Published

on

© Marcel Boloș - Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, susține că România are „toate motivele” pentru a participa la reconstrucția Ucrainei, subliniind că această etapă va fi „una dintre cele mai importante ecuații economice și geopolitice ale Europei în următorii ani.”

„Reconstrucția Ucrainei va fi una dintre cele mai importante ecuații economice și geopolitice ale Europei în următorii ani. În orice reconstrucție post-conflict, proximitatea geografică reprezintă un avantaj semnificativ, dar statele care pornesc pe acest drum trebuie să fie bine pregătite. România are toate motivele să fie parte a acestei reconstrucții – și toate mijloacele – pentru a dovedi, încă o dată, că este un aliat de mare încredere, ajutând la nevoie un vecin cu importanță strategică. (…) Pașii pe care ii facem astăzi, prin proiecte, investiții, alianțe, strategii, ne vor defini poziția în Europa următorilor 20 de ani sau chiar mai mult”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Acesta a efectuat o vizită ieri, 14 iunie, la Sighetu Marmației pentru a susține, în mod direct, o idee pe care a propus-o și pe care a văzut-o devenind realitate: Alianța Regională pentru Reconstrucția Ucrainei, un parteneriat între 12 județe din România și cele două agenții de dezvoltare regională din Nord-Vest și Nord-Est.

Potrivit acestuia, „Alianța aceasta nu presupune un efort bugetar din partea României”: „Uniunea Europeană și partenerii noștri internaționali vor investi masiv în reconstrucția Ucrainei, dar noi trebuie să fim prezenți pentru a le oferi ajutor logistic și forță de muncă românească. Este un proces ce va implica mii de proiecte, fluxuri de materiale, echipamente, muncitori, companii, autorități publice și finanțatori internaționali.”

„Reconstrucția va avea nevoie de tot ceea ce România poate oferi: rute sigure, centre logistice, forță de muncă, know-how, stabilitate”, a mai adăugat ministrul român.

De asemenea, Marcel Boloș a punctat faptul că regiunile de frontieră ale României pot deveni „puncte de acces pentru marile proiecte europene și internaționale.”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Guvernul României, ”pregătit” să intensifice cooperarea cu SUA în domeniul apărării și securității

Published

on

© Guvernul României

Cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Statele Unite ale Americii, Guvernul României a transmis un mesaj prin care reafirmă angajamentul ferm al țării noastre pentru consolidarea parteneriatului strategic bilateral.

„Acum 145 de ani, România și Statele Unite au stabilit relații diplomatice. Sărbătorim și onorăm tot ceea ce am realizat împreună cu partenerul nostru strategic cheie”, se arată în mesajul transmis de Executivul de la București.

Guvernul subliniază că relația româno-americană a cunoscut o evoluție solidă în ultimele decenii, bazată pe valori și obiective strategice comune. În acest context, autoritățile române se declară pregătite să aprofundeze cooperarea în domenii esențiale pentru securitatea și prosperitatea ambelor națiuni: „Suntem pregătiți să intensificăm cooperarea în domeniul apărării și securității, proiectele economice și legăturile tot mai puternice între oameni”, precizează Guvernul României.

Citiți și: Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

Tot astăzi, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a transmis la împlinirea a 145 de ani de relații diplomatice cu Statele Unite ale Americii că România este pregătită să lucreze împreună cu președintele Donald Trump pentru a atinge întregul potențial al parteneriatului strategic cu SUA.


Relațiile între România şi SUA au fost ridicate la nivel de Parteneriat strategic la 11 iulie 1997, cu ocazia vizitei președintelui american William (Bill) J. Clinton la București. De la lansarea sa, parteneriatul strategic a a reprezentat un reper esențial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de cooperare în sprijinul eforturilor țării noastre de reformă în domeniile politic, economic, militar și administrativ.

Consolidarea sa a fost marcată de „Declaraţia comună cu privire la Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii”, adoptată la 13 septembrie 2011, la Washington, de către Preşedinţii României şi SUA; de “Declarația comună cu privire la implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii“, adoptată la 19 iunie 2018, la București, de către delegațiile celor două părți la Reuniunea la nivel politic de Dialog Strategic România-SUA; respectiv de „Declarația Comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump”, din 20 august 2019, de la Washington D.C. 

Cea mai recentă reuniunea anuală de dialog strategic la nivel politic dintre România și Statele Unite (Runda a IX-a) a avut loc la Washington, la 21 iunie 2024. Aceasta a atins toate domeniile principale ale cooperării bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, inclusiv: dialogul politic, cooperarea în domeniul apărării, cooperarea în domeniul economic și comercial și relații interumane. Agenda evenimentului a inclus sesiuni dedicate unor teme importante pentru dialogul bilateral, precum cooperarea regională și sprijinul pentru partenerii UE și NATO din regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul energiei nucleare, cooperarea în domeniul interconectivității, accederea României în programul Visa Waiver și cooperarea pe linie de afaceri interne, respectiv cooperarea în domeniul educației.

În conformitate cu Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024[i], aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA este una dintre componentele[ii] triadei de acțiune care fundamentează politica externă și de securitate a României. România îşi construieşte strategia de securitate pornind de la premisa că principalele sale garanţii sunt apartenenţa la NATO şi relaţia privilegiată cu SUA, partener care îi împărtăşeşte percepţia asupra nivelului ameninţărilor în zona frontierei estice a Alianţei.

Pentru mai multe informații despre parteneriatul strategic bilateral dintre România și SUA, click AICI.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL29 minutes ago

”Vladimir Putin este războiul însuși”, susține Zelenski, în urma unor noi atacuri ale armatei ruse

EDITORIALE1 hour ago

Iulian Chifu: Război în Orientul Mijlociu. Israel și distrugerea sistematică a programului nuclear iranian

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu va fi distinsă la München cu premiul “Franz Josef Strauss”. Printre laureații premiului se numără și Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

G72 hours ago

“Groenlanda nu este de vânzare”: Macron, vizită în Groenlanda înainte de summitul G7 pentru a arăta sprijinul european pentru insula arctică strategică râvnită de Trump

INTERNAȚIONAL21 hours ago

România, “profund îngrijorată” de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Susține dreptul Israelului la apărare și cere relansarea eforturilor diplomatice privind programul nuclear al Iranului

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Președintele Donald Trump neagă implicarea SUA în atacul asupra Iranului și propune un acord de pace Iran-Israel

ROMÂNIA1 day ago

Participarea României la reconstrucția Ucrainei va defini poziția țării noastre în Europa următorilor 20 de ani, subliniază ministrul Marcel Boloș

U.E.1 day ago

Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă

COMUNICATE DE PRESĂ1 day ago

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și-a desemnat noua echipă de conducere pentru 2025–2026. Gilles Ballot, CEO Carrefour România, ales Președinte

INTERNAȚIONAL1 day ago

Papa Leon al XIV-lea pledează pentru o lume ”liberă de amenințarea nucleară” și îndeamnă Israelul și Iranul la ”responsabilitate și rațiune”

INTERNAȚIONAL3 days ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL4 days ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO4 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA4 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending